56,840 matches
-
spor, sub volbura presiunilor ideologice. Este fapt evident că în procesul cunoașterii teoretice individualul se pierde, din prima clipă și faza, chiar prin numirea să, recuperarea rămânând în sarcina celei artistice, care să-și încerce șansele în vederea unei conjugări în câmpurile ontice. În tentația recuperării prin numire se ascunde și partea goală de substanță și ființă din câmpul metaforei, cea nefolositoare și proastă, ca în cazul infinitului prost cu care, de altfel, se înrudește - vizibil, în planul ravagiilor patologice în domeniu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prima clipă și faza, chiar prin numirea să, recuperarea rămânând în sarcina celei artistice, care să-și încerce șansele în vederea unei conjugări în câmpurile ontice. În tentația recuperării prin numire se ascunde și partea goală de substanță și ființă din câmpul metaforei, cea nefolositoare și proastă, ca în cazul infinitului prost cu care, de altfel, se înrudește - vizibil, în planul ravagiilor patologice în domeniu. Creatorii, în marile lor experiențe și drame poetice, au încercat să-i recupereze și să-i constituie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cea nefolositoare și proastă, ca în cazul infinitului prost cu care, de altfel, se înrudește - vizibil, în planul ravagiilor patologice în domeniu. Creatorii, în marile lor experiențe și drame poetice, au încercat să-i recupereze și să-i constituie metaforei câmpuri ontice, ca de pildă situându-se și deschizând creația în viziuni, sau să-i îndepărteze prin demers „reflexiv”, uneori ironic, crustele hrănițe și sporite cu seva din marele proces al conotației și să facă, uneori, din această îndepărtare, “subiect” pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în mod implacabil povara blestemului care cade asupra sa: Blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrănești din el în toate zilele vieții tale! Spini și pălămidă îți va rodi el și te vei hrăni cu iarba câmpului! În sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care ești luat; căci pământ ești și în pământ te vei întoarce (Facere 3, 17-19). Cea dintâi urmare a păcatului în strămoșii noștri, observată
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
în paturile noastre. Când coborâm, după sculare, nu mai aflăm pe doamna străină, plecase. Tot așa și biata D-na Skohutil luă drumul cu copilul spre locuița ei. Bucureștii erau în frigurile așteptării. În fiecare ceas se citeau știrile de pe câmpul de luptă. Lumea era plină de griji și cei mai mulți nutreau puțină nădejde, știind puterea armată a Germaniei, care și ea fu nevoită, fiind alături de Austro-Ungaria, să ne declare războiul. Veștile erau tot mai laconice, și într.o seară ne pomenirăm
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
école, vorba lui Voltaire pomenită, în carte, atît de des. Și cît de cunoscut ne sună, peste ani și sisteme, examenele școlii de-altădată, pe care o credeam, măcar pe ea, sfîntă: "la românește, examenul este o plimbare amabilă prin cîmpul cu flori și burueni al literelor noastre; nu se ară, nu se sapă din răsputeri, nu se plivește... Oare cîți din candidații la bacalaureat vor fi simțit parfumul arhaic din slova cronicarilor noștri, ca o livănțică moartă între chilimuri bătrînești
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
diferite, și comportamentul lor în condițiile pierderii libertății de gîndire și de creație a fost diferit. Un artist ca Maxy, extrem de intersant, de activ în spațiul creației și de mobil ca tip de gîndire estetică, avangardist cu manifetări explicite în cîmpul unui cubism întîrziat, este și unul dintre primii care, teoretic și practic, renunță la propria-i opțiune și se întoarce către un realism denotativ și arhaic, chiar înainte ca România să cadă explicit sub tăvălugul comunismului sovietic. Încă din 1945
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
același sens. în imagologia realismului socialist, ca ilustrări exemplare ale ,,esteticii" oficiale, sînt integrate nu numai tardivele Constituirea gospodăriei colective și Oțelarii, ci și marile și mai vechile sale compoziții, de la Cina la Popas și de la Somnul la Odih-na la cîmp, precum și o parte din portretistica sa. Fără ca Baba să-și propună, și, cu atît mai mult, să caute această apropiere, între pictor și ideologia artistică oficială se stabilește o relație strînsă prin același mecanism psihologic, bizar și complicat, pe care
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
ea. Gara Sinaia (despre care s-a scris cîndva un editorial în România literară) a reușit să-și aprindă cîteva beculețe, în schimb, acum, gara Azuga e cufundată în bezne, nici nu știi dacă trenul n-a oprit cumva în cîmp. Dar Cronicarul a văzut un anunț că s-au pus în vînzare ochelari cu laser, din aceia pe care, în filme, îi purtau James Bond, hoții, spărgătorii. Poate că Ministerul Transporturilor i-ar putea recomanda europenilor care vin în România. Desigur
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]
-
temporalități comune pentru toate varietățile „speciilor” stilistice, spre exemplu, de la Ars Antiqua a lui Léonin și Pérotin și până la ultimele experimente meta-stilistice ale lui John Zorn, sau situând punctul „zero” mai aproape, în perioada Iluminismului, și începând „numărătoarea” în limitele câmpului în care definiția stilistică deja ne este familiară - de la Beethoven (fără a-l uita, însă, pe Bach) și până la Alfred Schnittke. În ideea unei asemenea continuități funcționează ideea lui Friedrich Blume atunci când el „a arătat în ce mod etichetele de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
doua jumătate a secolului al XIX-lea. Încercarea de a explica apariția acestora ca expresie însoțitoare sau chiar de vârf a mișcărilor de emancipare națională reprezintă doar un răspuns parțial și insuficient, deoarece recurge, ca interpretare completă, la argumente explicite câmpului activităților muzicale. Un prim argument, implicit muzical, se referă la modelul de organizare a acestora și ne orientează spre faptul că școlile naționale europene apar ca o „replică” etnică a filonului dominant în acea perioadă a tradiției componistice austro-germane, iar
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
funcționează pe principiul de convertor, deoarece schimbarea statutului unei structuri din stilistică în canonică - ceea ce înseamnă o „transpoziție” la un statut superior și, în același timp, o „modulație” (reformulare) funcțională - determină nevoia completării nivelului structural stilistic golit astfel. Canonicitatea definind câmpul unor potențiale alegeri în plan stilistic, există două posibilități: (a) compozitorul se va conforma cu formularea deja canonizată a stilului, sau (b) compozitorul nu se va conforma, existând diverse grade ale acestei „nesupuneri”. Formularea unei concepții stilistice noi este realizată
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
al stilului) în interiorul unei singure lucrări muzicale. Este vorba aici despre o triplă compresie: (a) implicarea unui împrumut de material muzical - citatul, (b) amestecarea în sincronie a mai multor citate înserate în materialul muzical de autor - colajul, și (c) restrângerea câmpului stilistic de la dimensiunea unui stil pe durata vieții la limitele unei singure lucrări muzicale. Definiția stilului se transformă în conformitate cu această tehnică a unui „serialism stilistic” și adoptă titulatura (într-o anumită măsură tautologică) de stil polistilistic, polistilism sau polistilistică. Partea
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
chiar și citatele din colaje, tipice mai ales pentru anii ’20-’30 și pentru timpul prezent, sunt receptate ca material autentic - și nu doar datorită legăturilor intonaționale, ritmice sau timbrale cu textul de bază scris, dar și din cauză că nimerind în câmpul magnetic al muzicii lui Șostakovici, un material străin se recolorează în nuanțe caracteristice doar lui Șostakovici. Și, în sfârșit (însă mai întâi de toate), întreaga lui viață, Șostakovici s-a aflat sub influența lui Șostakovici. Eu am în vedere nu
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
există nimic inteligibil care să nu fie în același timp sensibil. Între inteligibil și sensibil nu există nicio deosebire de natură. Ceea ce-i totuna cu a spune că inteligibilul este numele pe care îl ia sensibilul atunci cînd intră în cîmpul înțelegerii noastre. La filozofii arabi din această carte, tronul lui Allah e inteligibil, iar căile prin care ajungi la el sînt două: prin moarte sau prin cunoaștere iluminată. Ambele au rostul de a te desprinde de lumea sensibilă. Dar, cum
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
transpartinice. Obsedat de o putere care devenea garantul propriei sale impunități - între timp, după cum se bănuia și după cum începe să se dovedească, Marele Motan își vârâse adânc lăbuțele în oala cu smântână -, el și-a pierdut acuitatea necesară studierii unui câmp de bătălie mai degrabă vâscos decât solid. Astăzi, individul arogant ce conducea la modul discreționar un partid hipnotizat de mișcările sale de baghetă are probleme să intre chiar pe lista reprezentanților PSD din București în Consiliul Național al partidului. Cu
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
de semnificație decît lucrările propriu-zise luate în sine. Prin instituirea unei noi sintaxe, nivelul decorativ, bine camuflat, dar mereu prezent în natura obiectelor, dispare cu totul, mesajul estetic se resoarbe și el, pentru ca, finalmente, ambele să se transfere într-un cîmp de semnificații care părăsește simpla și convenționala codificare artistică. Agregarea de forme, substanțe, geometrii, tonuri, semne, tehnici etc., în spațiul căreia se afirmă puternic interesul pentru diversitate, dovedește, prin chiar construcția finală, care este expoziția însăși, că ideea fundamentală este
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
butuc pentru ca epidemia să nu se întindă", "scoaterea din rânduri și punerea la zid a câtorva lideri locali" (Ziua, 6.03.2004). Metaforizarea alunecă în ridicol atunci cînd aduce în contact, pentru a descrie viața politică obișnuită, sfere semantice și cîmpuri conotative prea diferite, de exemplu sportul și religia: "Ce urmărește A.N. răstignind mai mulți jucători de calibru din PSD local?" (Ziua, ib.). Valorizată pozitiv, excluderea e "operație chirurgicală" sau "curățenie de primăvară". Excluderea și mai ales pierderea pozițiilor de
Excluderi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10103_a_11428]
-
cumva, cu magistrala „Calea lui Traian”, dar nu s-a brodit vrerea cu realitatea. Am renunțat să caut strada cu numele bravului eroul de la Mărășești, căzut la datorie față de țară în 22 august 1917, chiar în ziua când dușmanul, pe câmpul de luptă, i-a înfipt un glonț în piept și eroinei de la Tg. Jiu, slt. Ecaterina Teodoroiu. Au rămas înscrise cu sânge, pe-o filă de istorie, vorbele ei: „Înainte băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine!” Au rămas pildă
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
compusă între 1961 și 1967, prezentată în 1969) de Henri Pousseur și Eight Songs for a Mad King (1969) de Peter Maxwell Davies. Al doilea reper temporal, anul 1979, prezintă evoluția aspectulului pur conceptual-teoretic, deoarece concomitent cu emergentă postmodernismului în câmpul gândirii și practicilor musicale, putem observa și un process de acumulare în planul gândirii teoretice despre musica, literatura, arhitectura și filosofie care se structurează că o succesiune convergență (și, implicit, de emergentă a noului mod de a conceptualiza natură transformării
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
la zgomotul alb și vice-versa. Prin această, Berio a intrat în istorie și în repertoriu, pe când Pousseur se pare că nu [...] Iar Berio este cu adevarat foarte priceput la a lansa auditoriul într-o aventură între familiar și insolit, între câmpuri de ruine și câmpuri de forță, în care anamneza, memoria de lungă și scurtă durată, construire a unei memorii își face într-un mod evident efectul în lucrarea muzicală." ("Berio utilise la citation comme une Traumdeutung et avec virtuosité, comme
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
vice-versa. Prin această, Berio a intrat în istorie și în repertoriu, pe când Pousseur se pare că nu [...] Iar Berio este cu adevarat foarte priceput la a lansa auditoriul într-o aventură între familiar și insolit, între câmpuri de ruine și câmpuri de forță, în care anamneza, memoria de lungă și scurtă durată, construire a unei memorii își face într-un mod evident efectul în lucrarea muzicală." ("Berio utilise la citation comme une Traumdeutung et avec virtuosité, comme un prestidigitateur éblouissant, alors
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
despre anul 1968. footnote>. Diferența între stările de lucruri înainte și după aceste determinante mutative devine cu atât mai vizibilă, dat fiind și cumulul evenimentelor social-politice care au co-determinat producerea unei transformări radicale în primul rând în imaginarul colectiv. Imaginea câmpului activităților artistice-muzicale în al șaselea deceniu al secolului XX este una prin definitie eterogena (a) atât prin multitudinea curentelor și orientărilor care grupează în jurul lor mai mulți compozitori (spre exemplu, pan-serialismul, experimentalismul, minimalismul) sau concepții care înglobează "genomurile" mai
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
și non-tonal deopotrivă, îl reprezintă tradiția experimentalista (muzică concretă / acusmatică, muzica electronică, muzica aleatorica, muzica intuitivă, stocastica și minimalistă) debutând și el la începutul secolului XX, în atmosferă efervescenta a schimbării de paradigmă (epistemologica și estetică) și a mutațiilor în câmpul existenței sociale (Luigi Russolo, Charles Ives, Ruth Crawford, Henry Cowell și Edgar Varèse. Aici s-ar încadra o a doua generație - P. Schaeffer-P. Henry, J. Cage, Morton Feldman, I. Xenakis, W. Lutoslawski, K. Stockhausen, Ph. Glass, Steve Reich, La Monte
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
neo-renascentiste de substanță polifonica - Gentle Giant). Fiecare dintre aceste filoane supraviețuiește în virtutea unei încărcături interne specifice, dar și datorită tensiunilor de atracție (implicând interferență și chiar fuziunea între forme și genuri) sau respingere-incompatibilitate care definesc dinamică evolutivă interioară a întregului câmp modernist. Accesibilitatea definește persistentă tradiției moderate, aceasta fiind ancorată într-o atitudine tributara de substanță nostalgica (față de ancestralismul și, implicit, exotismul etno-centric, filonul modal, sau față de canonicitatea clasicizanta, filonul neo-tonal), atonalismul dodecafonic-serial supraviețuiește prin fixarea ("crisparea") dogmatica (auto-clasicizantă și canonizantă
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]