15,206 matches
-
așa cum îl știam: "18 iulie 2009. Primesc vizita lui Nicu Negoiță de la Grădiștea. Discuții în legătură cu casa părintească, aceea unde m-am născut, care urmează să se transforme în Casa F.N. Cercetăm împreună fotografii vechi. Apoi, brusc, mă anunță că în câmpie nu mai găsești căruțe cu roți de lemn. Toate căruțele au acum roți de cauciuc. Mă înfior ca de o mare și ireparabilă pierdere. Când eram adolescent, dormeam, vara, afară, pe un pat înjghebat dintr-un fund de sanie îndesat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]
-
de el și le plasează mai departe unei rețele din Constanța. Pentru polițiștii de la combaterea crimei organizate, această tehnică de racolare se numește "metoda prin îndrăgostire", iar cei ce o practică sunt numiți "loverboys". Luca se plimbă cu scuterul prin câmpiile arse de soare, are grijă de bunicul său și agață fete prin satele sărace de lângă Dunăre. Viața lui se schimbă în momentul în care se îndrăgostește de Veli (Ada Condeescu). Luca pare hotărât să renunțe la tot ceea ce făcea până
Ada Condeescu a obţinut premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul de Film de la Sarajevo () [Corola-journal/Journalistic/69342_a_70667]
-
Ioan Holban Născut la deal, crescut la cîmpie, zodie de apă, m-am lăsat fascinat de fiecare luciu de apă; cele curgătoare - izvoare, pîraie, rîuri, fluvii -, nu, pentru că niciodată nu știi ce (a)duc ele (faptul s-a dovedit, cu asupra de măsură, cînd, la inundațiile lor, s-
Ulysses, contemporanul nostru by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8134_a_9459]
-
și împielițaților de pe mal, apoi, m-am cumințit și m-am retras lîngă focul din vatră împreună cu Constantin Novac, pe Siutghiol, marea noastră mică. Magnifice butaforii - acestea vor fi fost toate călătoriile mele de om născut la deal, crescut la cîmpie, lîngă Șomuz. Drasleuca, Jijia și Bahlui: toate navigabile cînd pui la cale vreo magnifică butaforie! în vremea din urmă, aflu (și tresar!) despre navigarea pe Internet (la banala întrebare, prin telefon, "ce mai faci?", mi se răspunde vesel: "navighez"); mi
Ulysses, contemporanul nostru by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8134_a_9459]
-
mai faci cu nostalgiile Căpitanului Nemo, acum? Mai bine mergi la psihanalist; la Karen Horney care zice așa: "O persoană normală la cap este rară în civilizația noastră". Atît și astfel rămîne visul unui om născut la deal, crescut la cîmpie, fascinat de oricare luciu de apă.
Ulysses, contemporanul nostru by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8134_a_9459]
-
MUNTENIA Valorile termice se vor menține ridicate până spre sfârșitul primei săptămâni, iar variațiile vor fi nesemnificative. Se vor înregistra valori maxime în jurul a 35 de grade și minime de 18...19 grade, vremea fiind călduroasă, caniculară în zona de câmpie. În intervalul 16-19 august temperatura aerului va fi în scădere și se vor atinge, în medie, maxime de 26...27 de grade și minime de 14...15 grade. Pentru restul intervalului, va fi o tendință de ușoară creștere a valorilor
Prognoza meteo pe două săptămâni. Temperaturile scad cu zece grade by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81354_a_82679]
-
de mărțișoare confecționate de copiii Grădiniței Bambi a ajuns deja la a patra ediție. În ultima duminică din luna februarie, între orele 11.00 și 13.00, copiii vor expune și vor vinde lângă foișorul din parc, la intrarea din Câmpia Libertății, mărțișoarele create de ei. În acest an tărgul se va îmbogăți prin participarea copiilor de la Grădinițele nr. 68, nr. 160 și nr. 187 din sectorul 3, ca și prin prezența copiilor din cadrul Asociației Împreună Învingem Autismul. În parc sunt
Târg de mărţişoare create de copiii de la Grădiniţa Bambi, în parcul IOR () [Corola-journal/Journalistic/70639_a_71964]
-
maxime vor fi cuprinse între 5 și 13 grade, iar cele minime între -4 și 6 grade, măi coborâte în estul Transilvaniei, spre -10 grade. În zonele joase dimineață și noaptea va fi ceață, posibil persistentă pe arii restrânse la câmpie. Sâmbătă Vremea va fi ușor mai rece decât în mod obișnuit la această dată. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 5 și 14 grade, iar cele minime între -4
Record negativ de temperatură. Vezi prognoza pe următoarele zile by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80786_a_82111]
-
cuprinse între 5 și 14 grade, iar cele minime între -4 și 6 grade, măi coborâte în estul Transilvaniei, dar și mai ridicate pe litoral. În zonele joase dimineață și noaptea va fi ceață, posibil persistentă pe arii restrânse la câmpie. Joi Vremea va fi ușor mai rece decât în mod obișnuit la această dată. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura aerului, va crește ușor față de ziua precedentă. Pe văi și în depresiuni, dimineața și
Record negativ de temperatură. Vezi prognoza pe următoarele zile by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80786_a_82111]
-
TRADIȚII și SUPERSTIȚII. Solstițiul de vară este apropiat și legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată în 24 iunie. Sânzienele sunt făpturi magice, aeriene și silvice, care au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum și însușiri de leac florilor, belșug în câmpii și fertilitate animalelor. Coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, dacă erau găsite dimineața acoperite de rouă. SOLSTIȚIUL DE VARĂ 2014, TRADIȚII și SUPERSTIȚII. Un ritual specific solstitiului de vară constă în
SOLSTIȚIUL DE VARĂ 2014. Tradiții și superstiții by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/80804_a_82129]
-
se adună mai mulți nori și este posibil să plouă slab, iar vântul va fi mai insistent. Temperaturile rămân peste cele obișnuite, cu valori maxime cuprinse între 18 grade în estul Transilvaniei și prin Moldova și 24-25 de grade în Câmpia de Vest. În București, mâine cerul va fi variabil, vântul mai activ după-amiaza, iar temperatura maximă va ajunge la 20 de grade. Vreme asemănătoare și duminică, cu mai mulți nori și precipitații răzlețe, ploaie slaba sau burniță în sud și
Prognoza meteo pentru sfârșitul săptămânii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80874_a_82199]
-
o glumă, se poate spune că țara ocupă un loc central în istoria Europei. Geografic, e o țară cu peisaje variate, cu regiunile de sud compuse din smârcuri mocirloase și mlaștini asanate, pe când în nord și în vest se întind câmpii măturate de vânturi. ș...ț Două cursuri de apă principale străbat țara: maiestuosul fluviu Uze șerpuiește prin centru, spre vest, trecând granița în Germania (unde este cunoscut sub numele de Canalul Colector al Saxoniei) și râul Fiztula, mai mic, dar
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
și reciclate, fie aruncate peste graniță în Slovacia. Media precipitațiilor este de 67 cm pe an, căzând în special zăpadă, măzăriche și ploi acide. Din punct de vedere geografic, Molvanîa este o țară a contrastelor, de la colinele stâncoase, semiaride, la câmpiile stâncoase, semiaride. popula}ia În anul 60 d.Hr., istoricul roman Tacitus descria poporul molvanian astfel: Sunt scunzi și oacheși la înfățișare, și nu au aplecare către munca grea și către gândirea creatoare. Ar trebui să bați cale lungă ca să
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
mașina lui (de fapt, nu există expresie molvaniană pentru această situație, dar poți încerca prin gesturi). Pe scurt, încearcă politețea ca să vezi la ce te va duce. flora Și fauna Altădată acoperită de păduri dese, azi Molvanîa este formată din câmpii sterpe. Legenda spune că Sfântului Fyodor i se datorează dispariția copacilor, dar apariția fierăstraielor mecanice în anii 1950 a grăbit în mod sigur procesul. Molvanîa este una dintre primele țări din lume producătoare de castraveți-cornișon și de moșmoane, ca și
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
s-a specializat în chestii de "trădare națională"... Nu poate vorbi decît dacă are la îndămînă vreun "trădător ignobil" Se stîng felinarele pe bulevardul Bucureștiului "în noaptea fatală de 14 septembre 11", - trădare; se votează legea căilor ferate particulare "pe cîmpiile noastre vor fluiera mașinile străine în locul doinei jalnice a ciobanului român" - trădare; se agită ofițerii de cavalerie, urmează sublimul "Sire, sire, redă țărei cavaleria!" - trădare; nu se poate servi renta școalelor de la Brașov, - iarăși și iarăși - trădare! Lipsind trădătorii binefăcători
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
septembrie, ora 21.00, curtea interioară Nicolaie Pitiș și Casandra Maria Hauși. Concert de muzică din Maramureș: 17 septembrie, ora 19.00, curtea interioară Taraful Gorjului: 18 septembrie, ora 20.00, curtea interioară Scripcarii din Bicaz, Taraful din Soporu de Câmpie: 19 septembrie, ora 20.00, curtea interioară Concert Maria Răducanu: 20 septembrie, ora 21.00, curtea interioară Concert Râul Kusak - Adrian Naidin Cântice'n Cerc: 21 septembrie, ora 21.00, curtea interioară Concert Trei Parale: 23 septembrie, ora 14.30
Concerte la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81140_a_82465]
-
MNȚR Lansare de carte de poezii Scara la cer, de Carolina Ilica ora 18.00, Studioul Horia Bernea Satul transilvănean în filmul românesc Dincolo de pod, de Mircea Veroiu ora 20:00, curtea interioară Scripcarii din Bicaz Taraful din Soporu de Câmpie Joi, 20 septembrie ora 18.00, Studioul Horia Bernea Satul transilvănean în filmul românesc Ion: Blestemul pământului, de Mircea Mureșan ora 19.00, Sala Foaier Vernisajul expoziției Tradiție în contemporaneitate: corespondențe Expoziție realizată împreună cu Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
tălpi cu genele, ca să-i facă somnul mai dulce. Iar dacă, dintr-un cercetător al operei, m-aș transforma într-un ,,vânzător" al acesteia, aș începe prin a livra potențialilor cititori, pe post de eșantioane, câteva din emblemele imaginarului bănulescian: Câmpia bănulesciană, un spațiu mitic Cântecele de câmpie (poemele publicate de Ștefan Bănulescu în 1968, care au circulat, mai apoi, ca Addenda a volumului de nuvele Iarna bărbaților) concentrează, ca într-un parfum tare, toate esențele care fac din teritoriul campestru
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
mai dulce. Iar dacă, dintr-un cercetător al operei, m-aș transforma într-un ,,vânzător" al acesteia, aș începe prin a livra potențialilor cititori, pe post de eșantioane, câteva din emblemele imaginarului bănulescian: Câmpia bănulesciană, un spațiu mitic Cântecele de câmpie (poemele publicate de Ștefan Bănulescu în 1968, care au circulat, mai apoi, ca Addenda a volumului de nuvele Iarna bărbaților) concentrează, ca într-un parfum tare, toate esențele care fac din teritoriul campestru unul ,,pulverizat de vraja" mitului. Câmpia bănulesciană
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
de câmpie (poemele publicate de Ștefan Bănulescu în 1968, care au circulat, mai apoi, ca Addenda a volumului de nuvele Iarna bărbaților) concentrează, ca într-un parfum tare, toate esențele care fac din teritoriul campestru unul ,,pulverizat de vraja" mitului. Câmpia bănulesciană în variantă lirică este un spațiu stăpânit de un timp al sfârșitului și locuit de creaturi stranii - Costea Nebunul, Andrei Mortu, Duda Cruda etc.i - a căror biografie fabuloasă a ajuns, la rându-i, în punctul terminus. Obiceiurile sau
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
vatră în noaptea Anului Nou sau cântec de fată tânără și în Cuțitul de aur. Doi arbori (salcâmul și salcia) și două păsări fantastice (cocoșul și dropia) devin însemnele sacre ale acestui loc lipsit de oricare alte infiltrații ale religiosului. Câmpia este, de altfel, un supra-personaj prezent în primele scrieri ficționale bănulesciene, în roman sau chiar în unele fragmente memorialistice. Configurația teritoriului bănulescian - același, inclusiv în proza eseistică, unde este prezent sub numele generic al Provinciei de Sud-Est - devine definitivă în
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
în roman sau chiar în unele fragmente memorialistice. Configurația teritoriului bănulescian - același, inclusiv în proza eseistică, unde este prezent sub numele generic al Provinciei de Sud-Est - devine definitivă în Cartea de la Metopolis. Până atunci, proza scurtă a scriitorului impune imaginea câmpiei sud-dunărene dintr-o dublă perspectivă: cea realistă - în care spațiul geografic este înfățișat ca marcat de anomalii climatice (revărsări de ape, secetă) și de convulsii sociale (războiul) - și cea mitică, în care același univers devine cadru de manifestare a unor
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
înfățișarea Dicomesiei și a Insulei Cailor. Dicomesia este un ținut binecuvântat, un eden terestru, cu ,,grâie" mari ,,până la coama unui cal dicomesian", cu păsări ,,atât de multe și atât de netemătoare prin mulțimea lor, încât dicomesienilor și tuturor oamenilor obișnuiți câmpiei li se așază pe pălării și le zboară printre glezne". Se zice că Dumnezeul dicomesienilor le-a oferit acestora câmpia toată și le-a spus: ,,Luați-o, zgâriați-o puțin, aruncați sămânța și îmbogățiți-vă, voi și tot neamul vostru
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
cal dicomesian", cu păsări ,,atât de multe și atât de netemătoare prin mulțimea lor, încât dicomesienilor și tuturor oamenilor obișnuiți câmpiei li se așază pe pălării și le zboară printre glezne". Se zice că Dumnezeul dicomesienilor le-a oferit acestora câmpia toată și le-a spus: ,,Luați-o, zgâriați-o puțin, aruncați sămânța și îmbogățiți-vă, voi și tot neamul vostru", iar apoi le-a dat și păsări pentru câmpia lor, ivite din cele câteva ouă de prepeliță, pe care Creatorul
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
printre glezne". Se zice că Dumnezeul dicomesienilor le-a oferit acestora câmpia toată și le-a spus: ,,Luați-o, zgâriați-o puțin, aruncați sămânța și îmbogățiți-vă, voi și tot neamul vostru", iar apoi le-a dat și păsări pentru câmpia lor, ivite din cele câteva ouă de prepeliță, pe care Creatorul și le-a luat din barbă, dăruindu-le oamenilor. Oamenii locului au păstrat obiceiuri de început de lume: de Bobotează, răpesc, în alergările de cai din Insulă, fetele de
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]