723 matches
-
înainte, zice broasca țestoasă. Leneșul, ca și măgarul, se îndeletnicește în trei chipuri: mânâncă, bea și zbiară când vede măgărița. Calu-i al celui care-l încalecă și sabia a celui care o încinge. Bărbații cu fapta, femeile cu vorba. Cânele care mușcă nu-și arată dinții. Din zece bărbați, nouă-s femei. Cine a văzut luna nu se mai minunează de stele. Întăi să vezi și pe urmă să crezi. Tot năcazu-și are hazul. Dacă te-ai prins a doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o sută de pățanii și din nouă sute nouă zeci și nouă de năcazuri e un om de nimic. Trimite copilul la pomul cu roadă, dar fii și tu pe-aproape. Dacă vrai să stai la sfat cu lupul, ține și cânele lângă tine. Lupul nu ține samă că ai numărat oile. Cine învață trâmbița la optzeci de ani, are să cânte la judecata de apoi. Faci bine, bine găsești. Greșala se întoarce dela Bagdad. Pe copil întăiu bate-l și pe urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
VI Dimineață ușor învăluită, rouă, ceață, liniște deplină; din când în când s-aude cucul, apoi .............. departe în parc; stăncuțe vorbesc subțirel pe deasupra plopilor tremurători și brazilor; vine și din sat câte-o dată zvon de vaci și lătrat de câne. O tihnă desăvârșită stăpânește peste distrugerile de ieri ale războiului, peste suferințele încă aparente. Țârâitul cristalin al lostunilor... * În Polonia germanii au ucis 74 academicieni și 250 profesori univ. și docenți. * În Lituania deasemeni în urma unei învinuiri ce i s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de retragere și liniște. Laboratoare și locuințe, ale tuturor celor care se devotează cercetărilor științifice. E un loc de pace. Totuși aici are loc un război neostenit pentru a cuceri tainele încă nepătrunse ale vieții. Bustul lui Pavlov. Statui ale cânilor sacrificați pentru știință. Casa lui Pavlov, rămasă nelocuită după moartea lui, cu tot ce cuprindea în două etaje, e de lemn. Vineri, 29.VI Din vremea însorită a Leningradului, revenim în ploaia Moscovei. Sara, spectacol la operă. Muzică simfonică, arii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mâțe de prin sate. [NOTE DISPARATE]* Nu te supăra pe lucruri și împrejurări: lor puțin le pasă de supărarea ta. + Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab Voevod și Domn. Scris-am Domnia mea ție, Vaso vameșule: ce porc de câne ești tu, de cărțile Domniei mele nu le bagi în seamă? A făcut Domnia mea cărți părintelui Snagoveanului să-și ia de pe locul lui de la Spanțov, cum a fost legea și obiceiul; iar tu, fecior de lele, nu bagi cărțile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Ostia. Până la km. 20. Stăm 4 ore 1/2. Câmpia Romei are mulți vânători.; se aud focuri de pușcă. Trece din tufărișuri uscate într-un lăstăriș un prepelicar. Mă urc pe terasamentul căii ferate și văd 4 vânători și cânele. Trag focuri; nu înțeleg ce vânează. Un țăran mă informează că se vânează paseri. Pasere grande? No; pasere piccoletta. Paseri, ciocârlii, poate câte un sturz. Trec pe drum câțiva tovarăși care se întorc la Roma. La ciochinarul unuia tânăr văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
limbii, ritmurilor etc. ci și în atitudinea sa socială, vădită în multe postume, adică în poeziile neselectate de Convorbiriști. [ANECDOTE AFORISME 1949]* Istoria lui Marin Florea cu țiganii care au atacat o mănăstire de maici. Au spart cămările, jefuind. Un câne a apucat din cămara darurilor un colac și s-a dus cu el în sat la doi km. depărtare. Popa a văzut cânele și a cunoscut colacul din cămăruța unde punea el partea din daruri; s-a dat glas, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Marin Florea cu țiganii care au atacat o mănăstire de maici. Au spart cămările, jefuind. Un câne a apucat din cămara darurilor un colac și s-a dus cu el în sat la doi km. depărtare. Popa a văzut cânele și a cunoscut colacul din cămăruța unde punea el partea din daruri; s-a dat glas, a strigat gospodarii și i-a îndrumat împotriva hoților care pradă sfânta mănăstire. Așa oamenii au prins pe țigani, când coborau cu boccelele de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și-i zic balet. *1 Scrieți așa încât și peste o sută de ani să cetiți fără a vă rușina. Amic al virtuții mai curând decât virtuos. /Boileau/ Mai bine să fii sfătuit decât lăudat, ucenicule scriitor. Urâtă meserie bârfeala. /Boileau/ Cânele rău umblă hojma cu urechea sfâșiată. (La Fontaine) Strălucitoare și fragilă ca o oglindă. Înainte de a porni la o treabă, gândește-te la rezultat. N-a uitat decât un lucru coborând în pivniță: să-și ia o lumânare aprinsă. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ploaie în casă. Poftele sunt pedeapsa leneșului. Nu muta hotarul văduvei, nu intra în ogorul orfanilor, căci se va ridica asupra ta județ aspru. În ziua necazului adună-ți puterile. Biciul pentru cal, frâul pentru măgar, nuiaua pentru spinarea smintiților. Cânele se întoarce la vărsătură și nebunul la nebunie. (Pr.) Ca să mânânci borș, n-ai nevoie de dinți. *1 Unii sunt ceva. Prefer să fiu cineva. *1 Puterea unui stat e neapărat în raport direct cu valoarea individuală a cetățenilor, ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nască odată! Bunu-i vinul și gustos Când îl bei cu om frumos, Iar de-l bei cu om urât Ți s-oprește vinu-n gât. Multe-n lume omul vede: La o casă șapte fete Și-i fântâna sub părete Moare cânele de sete. Trece mândra pe colnic Răsucind la borangic, Dar pe fus n-are nimic. Lung e drumul în pripor, Bată-te pustia dor... Foaie verde doi bujori Soacra cu două nurori. Una vine la fântână Cu cămeșa soacrei-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pustia dor... Foaie verde doi bujori Soacra cu două nurori. Una vine la fântână Cu cămeșa soacrei-n mână. Și mi-o moaie-n apă-o dată: Na-ți-o soacră, că-i spălată! Ș-o anină de-o nuia Cânii hârâie la ea! Amărâte codru des, Acù văd că s-a ales Din tine să nu mai ies. C-am intrat la tinereță Ș-am ajuns la bătrâneță. Am intrat copil blajin Ș-acu-s singur și străin... Frunză verde de dudău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bărci oamenii n-au luat încă la cunoștință de această apariție pe care o vor fi văzut pe vremuri preistorice strămoșii lor. N-am văzut paseri altele decât rațe sălbatice, zburând prin lucirea amurgului. (Îmi amintesc că n-am văzut câni la Stalingrad. Numai doi, de coloarea năsipului, un fel de ogari, umblau pe malul fluviului, căutând ceva în tovărășie. În schimb multe capre: animalul binefăcător al acestor priveliști sărace cu vegetație de stepă grâne și pălân (pelin). Vântul poartă necontenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
grup (am văzut șase flăcăiași supraveghind zece-douăsprezece undiți de somotei așezate la mal), alții în lotci. Am auzit pe neașteptate cucul cântând. Vulturi cu penaj întunecat zburau pe deasupra undelor căutând pradă. Dintr-un sat au ajuns până la mine lătrături de câni... Apa aceasta se vede că e bogată în pește. Satele, înainte de Rostov, destul de rare. Așezările samănă cu cele de la Dunăre. În cele două zile cât am călătorit cu vaporul, am cunoscut pe un agronom bun povestitor, care ne-a povestit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unu-i vrâncean. Iar cel ungurean și cu cel vrâncean mări s-au vorbit și s-au sfătuit ca să mi-l doboare pe cel moldovan, că-i mai ortoman, are oi mai multe și mânzări cornute și cai învățați și câni mai bărbați. Dară cea mioară de doi ani la vară de trei zile-ncoace gura nu-i mai tace, iarba nu-i mai place. Ce ai tu mioară? Fi-vei bolnăvioară? iarba ți-i amară? Stăpânule bace, dă-ți oile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ani la vară de trei zile-ncoace gura nu-i mai tace, iarba nu-i mai place. Ce ai tu mioară? Fi-vei bolnăvioară? iarba ți-i amară? Stăpânule bace, dă-ți oile-ncoace. Stăpâne stăpâne, mai chiamă ș-un câne, cel mai cu frăție, mai cu bărbăție. Baciul ungurean și cu cel vrâncean vor să te doboare în apus de soare, umbrele când cresc neguri se opresc pe munți și pe ape, dorm oile toate... Mioară bârsană, de ești năzdrăvană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mioară bârsană, de ești năzdrăvană și de-a fi să mor, tu spune-le lor, baciului vrâncean și lui ungurean ca să mă îngroape aicea aproape, în strunga de oi, să fiu tot cu voi, în dosul stânii să-mi aud cânii, în șoapta teilor în jocul mieilor... Și când m-or răpune pe groapă mi-i pune flueraș de fag mult zice cu drag, flueraș de os multe zice duios flueraș de soc mult zice cu foc. Vântul a sufla și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de siguranță harbuz pepene verde pepene pepene galben murături moare zeamă de castraveți z. de varză a zice a spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
locuite de câțiva pescari. Golfuri blânde. Temperatura încă răcoroasă 3 aprilie am găsit însă primăvara instalată. Printre munții ninși, până aproape de Dubrovnic, nu se putea bănui înflorirea de aici. Uniunea Interparlamentară Moară mare Umblă tare; Dar făină Văd puțină. Latră cânele bătrân: Veste rea pentru stăpân. Le grand moulin marche avec force, mais on ne voit que peu de farine. Alors ce n'est pas de la force, c'est plutôt de la farce. Cine mâțele le-alungă Îi intră șoarecii în pungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dioclețian cetate enormă, astăzi lamentabil degradată. Poporul de rând și-a făcut salaș în toate încăperile, împărțindu-le, dărămând și aranjând locuinți după gustul lui. Mauzoleul lui D. e astăzi templu catolic. Templul lui Jupiter, baptisteriu. Baia împăratului, refugiu al cânilor, al mâțelor și chiar al oamenilor pentru nevoile trupului. Coloanele de porfir aduse de la Egipet au servit să sprijine păreți improvizați. O mizerabilă mansardă păstrează ferești frumos arcuite și balcon sculptat în piatră. Leii au fost ciumpăviți; un sfinx stă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iarnă, ca și în alte dăți, gospodărioara schitului a suferit atacul câtorva lupi flămânzi. În țarcul de răzlogi nu se afla decât măgărușul. Oile fuseseră încuiate. Cei doi dulăi puși ei într-un adăpost, căci lupul are obicei să fure câni în lipsa oilor. Doi dintre lupi, care erau mai sprinteni și s-au socotit mai vrednici, au sărit peste împrejmuirea de răzlogi. Măgarul i-a simțit și s-a așezat într-un punct strategic, în unghiul păreților unei clădiri de bârne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
E frig; băiețandrii, pe miriști și ogoare culese umblă zgriburiți, cu mânile strânse în suman și cu varga subsuoară. Pășesc încet, printre burueni îngălbenite și spinării, de-acurmezișul haturilor, după grămăgioara amestecată de vite: câțiva cârlani, doi mânji, câteva junci. Un câne merge alene pe urmele lor. Pe lanuri arate, zboară la fața pământului negre ciori. De pe miriști, spre cerul sur, se ridică câte un stol de grauri. Vântul fâșâie ușor. Încolo-i liniște și tristețe în întinderi. * Pe imaș gol, pâlcuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
GrivițaGalați). Afecțiunile izgonite pe tărâmul inanimat nu au victime potențiale, dar pentru neofit deșertul acționează ca spațiu purificator de tot ce e uman. Și în basme lăcașul ființelor miraculoase păstrează aceleași definiri apofantice, negând familiarul: „Arghiri, sî mă cauț’ unde cânii nu latrî, nici cocoșâi nu cântî” (Izvoare - Soroca). Animalele specifice gospodăriei umane alungă spiritele malefice și de aici vine incompatibilitatea lor cu prezențele supranaturale. Un topos comun descântecelor și baladelor despre cele trei surori nubile îl constituie spațiul silvestru misterios
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
formulată ca blestem pentru fiii săi, asigură parcurgerea drumului ascensional: feciorii au îndatorirea de a vâna pe muntele Sânauli. „Ș-o luat straii d'i priminială/ și ban'i d'i keltuială/ și fiicari ș-o luat cît'i on cîni cu dînsu. Ș-au plecat tri zili și tri nopț. La tri dzili șî la tri nopț, o agiuns pi vîrvu munt'elui Sînauli”. Drumul durează un număr fix de zile care acționează ca un ciclu formator. Odată ajuns în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
În colinda aceasta provocarea nu mai este generală, ci este destinată clar eroului, prin răpirea surorii sale, act specific zmeilor. Deși nu este un motiv cu răspândire, uneori leul apare ca ipostază a acestor făpturi specializate pentru basm. Atributul de „câne rău” descrie forțele dezlănțuite ale fiarei la vânarea căreia tânărul pornește, chiar și în absența unei chemări exprese. Grație legăturii mitice dintre leu și flăcău, gesturile celui dintâi sunt aflate și trebuie corijate de eroul cunoscător în amănunt al teritoriului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]