5,695 matches
-
mirosul parfumului 57 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 889D; cf. Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 313. 58 Ibidem, col. 784D-785A. 59 Tema parfumului divin se întâlnește încă din Vechiul Testament, în special în Cântarea Cântărilor. Este preluată de Origen și de Sfântul Grigorie de Nyssa, mai ales în comentariile la această carte biblică. Dar se regăsește și în literatura non-creștină, mai ales la gnostici, fapt ce explică dezvoltarea pe care o are în literatura
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
parfumului 57 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 889D; cf. Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 313. 58 Ibidem, col. 784D-785A. 59 Tema parfumului divin se întâlnește încă din Vechiul Testament, în special în Cântarea Cântărilor. Este preluată de Origen și de Sfântul Grigorie de Nyssa, mai ales în comentariile la această carte biblică. Dar se regăsește și în literatura non-creștină, mai ales la gnostici, fapt ce explică dezvoltarea pe care o are în literatura creștină
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
a binelui, este dus fără final înspre El, printr-o gravitare spre înălțimi. Este „pondus ad sursum” augustinian 62. 60 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, Omilia I, P. G. XLIV, col. 784 D. 61 Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a V-a, în PSB, vol. 29, p. 185. 62 Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 315. Norme de redactare Puține texte ne așează mai pertinent în mijlocul misticii gregoriene. Găsim deci concepția despre viața spirituală ca ascensiune
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
binelui, este dus fără final înspre El, printr-o gravitare spre înălțimi. Este „pondus ad sursum” augustinian 62. 60 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, Omilia I, P. G. XLIV, col. 784 D. 61 Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a V-a, în PSB, vol. 29, p. 185. 62 Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 315. Norme de redactare Puține texte ne așează mai pertinent în mijlocul misticii gregoriene. Găsim deci concepția despre viața spirituală ca ascensiune (ἀνάβασις
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
aer, fiind redată astfel: „În același fel cum un suflu de aer, care 65 Paul Plass, Transcendent time and eternity in Gregory of Nyssa, în „Vigiliae Christianae”, Nr. 34, 1980, p. 182. 66 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia I, p. 128. 67 Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Fericiri, I, trad. Pr. D. Stăniloae, în col. PSB, vol. 29, p. 333-334. 68 Chișcari Ilie, op. cit., p. 21. 69 Este vorba de o imagine specific epicuriană, deoarece homo
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
fiind redată astfel: „În același fel cum un suflu de aer, care 65 Paul Plass, Transcendent time and eternity in Gregory of Nyssa, în „Vigiliae Christianae”, Nr. 34, 1980, p. 182. 66 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia I, p. 128. 67 Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Fericiri, I, trad. Pr. D. Stăniloae, în col. PSB, vol. 29, p. 333-334. 68 Chișcari Ilie, op. cit., p. 21. 69 Este vorba de o imagine specific epicuriană, deoarece homo bulla
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
de parcă nu l-ar fi întrezărit niciodată Infinitatea și incomprehensibilitatea lui Dumnezeu sunt cele dintâi principii ale vieții spirituale, așa cum o înțelege Sfântul Grigorie, și aceste principii sunt simbolizate și umbrite de 70 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a, p. 267; vezi și Contra Eunomium, III; cf. L. Méridier, op. cit., p. 118; H. D. Saffrey, op. cit., p. 537. 71 Întânim des imaginea aripilor în literatura creștină primară, atunci când se descrie urcușul spiritual. Astfel, o
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
nu l-ar fi întrezărit niciodată Infinitatea și incomprehensibilitatea lui Dumnezeu sunt cele dintâi principii ale vieții spirituale, așa cum o înțelege Sfântul Grigorie, și aceste principii sunt simbolizate și umbrite de 70 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a, p. 267; vezi și Contra Eunomium, III; cf. L. Méridier, op. cit., p. 118; H. D. Saffrey, op. cit., p. 537. 71 Întânim des imaginea aripilor în literatura creștină primară, atunci când se descrie urcușul spiritual. Astfel, o găsim
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
G. W. H. Lampe, Clarendon Press, Oxford, 1961, p. 1204; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 22. 72 Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea în virtute, în PSB 29, p. 90. 73 Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XV-a, în PSB, vol. 29, p. 321; S. Burns, op. cit., p. 317. Odihna sufletului nu trebuie privită ca o încetare a zborului, căci și Dumnezeu a continuat să lucreze în lume după creație; cf. Chișcari Ilie
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
W. H. Lampe, Clarendon Press, Oxford, 1961, p. 1204; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 22. 72 Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea în virtute, în PSB 29, p. 90. 73 Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XV-a, în PSB, vol. 29, p. 321; S. Burns, op. cit., p. 317. Odihna sufletului nu trebuie privită ca o încetare a zborului, căci și Dumnezeu a continuat să lucreze în lume după creație; cf. Chișcari Ilie, op. cit
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
de sus, a lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus” (Filip. 3, 12-14). Țelul devine atunci „chemarea ascendentă a lui Dumnezeu”, iar pentru arhipăstorul nyssean, aceasta înseamnă că progresul miresei nu se oprește niciodată. În unele locuri, scriitorul bisericesc Origen descrie mireasa Cântării ca „desăvârșită”, considerând că ea ar reprezenta creștinul matur, dar dumnezeiescul Grigorie, având cuvintele Apostolului Pavel în minte, refuză invariabil acest epitet și o caracterizează pe mireasă ca fiind „mai desăvârșită”; pentru că, într-un anume sens, după concepția sa, creștinul
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
în noutățile fără adâncime, de suprafață, în care nu ne regăsim niciodată pe noi înșine, în care rămânem mereu străini de identitatea noastră”. (notă explicativă, nr. 222, în PSB 29, p. 259-260). 76 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a, în PSB, vol. 29, p. 258-260. Norme de redactare text, scrie: „Urcușul spre Dumnezeu nu se isprăvește niciodată; el nu ajunge la un hotar, pentru că Dumnezeu însuși nu are hotar în ființa Lui, în iubirea
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
noutățile fără adâncime, de suprafață, în care nu ne regăsim niciodată pe noi înșine, în care rămânem mereu străini de identitatea noastră”. (notă explicativă, nr. 222, în PSB 29, p. 259-260). 76 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a, în PSB, vol. 29, p. 258-260. Norme de redactare text, scrie: „Urcușul spre Dumnezeu nu se isprăvește niciodată; el nu ajunge la un hotar, pentru că Dumnezeu însuși nu are hotar în ființa Lui, în iubirea Lui
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
258-259. 78 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, 8, P. G. XLIV, col. 941C . 79 J. Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 292. 80 In Canticum canticorum, GNO, 245.16. Norme de redactare Sufletul care este introdus în sanctuarul Cântării Cântărilor, are ca scop unirea (ανάκρασις) acestuia cu Dumnezeu. Acestei etape îi corespunde „cea mai puternică dintre plăcerile ce se mișcă în om (adică pasiunea dragostei) pentru descrierea în chip de ghicitură a dogmelor: ca prin aceasta să învățăm că
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
78 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, 8, P. G. XLIV, col. 941C . 79 J. Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 292. 80 In Canticum canticorum, GNO, 245.16. Norme de redactare Sufletul care este introdus în sanctuarul Cântării Cântărilor, are ca scop unirea (ανάκρασις) acestuia cu Dumnezeu. Acestei etape îi corespunde „cea mai puternică dintre plăcerile ce se mișcă în om (adică pasiunea dragostei) pentru descrierea în chip de ghicitură a dogmelor: ca prin aceasta să învățăm că sufletul
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
înrudit și de aceeași fire, dar mutând pasiunea spre nepătimire; căci stingându-se toată simțirea omenească, mintea arde numai cu duhul din puterea dragostei, încălzită fiind de focul acela pe care a venit Domnul să-l arunce pe pământ”81. Cântarea Cântărilor descrie etapele ce preced unirea deplină a sufletului cu Dumnezeu, adică starea de logodnă ce anticipează marea nuntă dintre „împărăteasă”82 și Cel Prea Iubit. Ajuns, în urcușul spre înălțime la treapta cea mai de sus între cele dorite
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
și de aceeași fire, dar mutând pasiunea spre nepătimire; căci stingându-se toată simțirea omenească, mintea arde numai cu duhul din puterea dragostei, încălzită fiind de focul acela pe care a venit Domnul să-l arunce pe pământ”81. Cântarea Cântărilor descrie etapele ce preced unirea deplină a sufletului cu Dumnezeu, adică starea de logodnă ce anticipează marea nuntă dintre „împărăteasă”82 și Cel Prea Iubit. Ajuns, în urcușul spre înălțime la treapta cea mai de sus între cele dorite, am
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Dar și aceasta fiind un sfârșit al celor străbătute înainte, se face început al nădejdii celor aflate mai sus”84, căci „nu încetează să intre (sufletul - n.n.) prin înaintare la cele mai 81 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia I, în PSB, vol. 29, p. 124. 82 Ibidem, Omilia a X-a, în PSB, vol. 29, p. 248; „împărăteasa” este sufletul (în limba greacă, ψυχή este de genul feminin), ajuns la treapta unirii cu Dumnezeu; cf. D.
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
și aceasta fiind un sfârșit al celor străbătute înainte, se face început al nădejdii celor aflate mai sus”84, căci „nu încetează să intre (sufletul - n.n.) prin înaintare la cele mai 81 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia I, în PSB, vol. 29, p. 124. 82 Ibidem, Omilia a X-a, în PSB, vol. 29, p. 248; „împărăteasa” este sufletul (în limba greacă, ψυχή este de genul feminin), ajuns la treapta unirii cu Dumnezeu; cf. D. Stăniloae
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
sublimă. Nu se cunoaște cum ar trebui să se cunoască, după cum spune Pavel (1 Cor. 8, 2), nici nu consideră sufletul că a înțeles, ci aleargă spre ce se află înainte, tinzând spre ce este așternut înainte (Filip. 3, 13). Cântarea oferă aceste cuvinte Mirelui: „Deschizând mânerele zăvorului, am deschis iubitului meu”. Și adaugă ea, „Iubitul meu nu mai era. Sufletul meu a înaintat la cuvântul său”87. Mirele ne învață aici că singura cale de a înțelege puterea care transcende
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
artistice în: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Italia, Germania, Anglia. A cântat cele mai grele roluri de tenor spinto-dramatic. Repertoriul său cuprinde 44 (patruzeci și patru) de roluri de operă și operetă. În 1979 a fost distins cu Premiul I la Festivalul „Cântarea României” pentru soliști profesioniști. Tot în 1979 a fost distins cu Premiul I, la același festival, pentru interpretarea rolului Dragomir din opera „Năpasta” de S. Drăgoi. În 1998, Opera din Constanța i-a acordat o Diplomă de onoare „pentru calitatea
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
a amurgului, poezia lui Anatol Covali exprimă atâta tandrețe și duioșie (...). Cu o predispoziție evidentă spre jocul de cuvinte și rime, Anatol Covali nu ezită să experimenteze la nivelul limbajului artistic, modelând și creând rime ascendente, muzicale, arborescente (...). Punându-și cântarea în slujba Frumosului și Veșniciei, poetul își asumă rostul unui Don Quijote, ce, aflat sub povara unor vremuri vitrege, găsește puterea de a se aventura într-o cunoaștere a lumii prin poezie și prin muzică.(Monica Grosu) Este evidentă o privire
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
ușor, A plutit o armonie, Era, cred, în La minor. Apoi alta și-ncă una, Nuferii au tresărit Clătinând în valuri luna Palidă în răsărit. Și-n lumina mișcătoare, Cu ochi mari, ca de strigoi, S-au pus, soro, pe cântare O armată de broscoi. Se-ntreceau să cânte tare Și se bălăceau în lac, Am văzut și unul care Avea gura cât un sac. Doi, pe mal, ca pe o scenă, Au cântat, soro-n duet Un imn și o cantilenă
CONCERT ÎN LA MINOR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382746_a_384075]
-
prezentă în toată perioada Postului Mare, cuprinde pocăința persoanei în integralitatea sa, suflet și trup. Această rugăciune însoțită de metanii și rugăciuni înseamnă îmbisericirea mișcărilor trupului, odată cu sfințirea prin post a trupului și prin rugăciune a sufletului. Așa cum reiese din cântările Triodului, postul este răstimpul de lumină al făpturii, în care tot universul intră în slava lui Dumnezeu: „Preacinstitul Post să-l începem cu bucurie, strălucind cu razele sfintelor porunci ale lui Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, care sunt: strălucirea dragostei, fulgerul
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Sfânta Cruce a fost un obiect de tortură. Chiar și după Răstignire și Înviere, cu toate semnificațiile pe care le-a dobândit ulterior în creștinism, Sfânta Cruce rămâne și un obiect material. De ce, atât în rugăciunile, cât și în toate cântările închinate Sfintei Cruci, Biserica i se adresează ca unei persoane? Biserica Ortodoxă nu desparte pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos de Crucea Sa, devenită prin Înviere altar de jertfă veșnică, și nici nu desparte raționalist Crucea de Iisus Iisus Hristos cel
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]