632 matches
-
deprins să fie rinocer comunist. N-a fost străin de indicația de-a se vopsi frunzele uscate în verde, cu prilejul unei "vizite de lucru". A vopsit frunzele? Ar fi vopsit și norii în albastru ceruleum cînd veneau la Iași cîrmaciul și cîrmacea. Genosse i-am zis noi, colegii, pentru că era-n stare să-i spună tovarășa și maică-si. Contribuise mult, de sus, de la cabinetul primului secretar, să fiu scoasă din redacție. "Nu-i o greșeală de tipar, e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
necioplit, nenorocire; apoi răz(lat. răs) ca în cuvintele: a răzbi, a răzvrăti, război, răzmeriță; prea(lat. prae): preabunul, preafrumosul, preaputernicul. Dar mult mai numeroase sunt sufixele: -ac (buiac, sărac, prostănac, zodiac), -că (săteancă, orășeancă, țărancă, țigancă, lupoaică), -aci (stângaci, cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță, melniță, vârtelniță), -iște (siliște, porumbiște, grădiște
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
iar pe Siret, până la Călieni. Cu toate acestea, râurile noastre nu puteau fi considerate ca navigabile. Mai întâi, pentru că micile ambarcațiuni izbuteau să pătrundă pe cursul lor numai când debitul de apă era suficient de mare. Datorită iezăturilor, morilor, „măliturilor”, cârmacii trebuiau să execute adevărate probe de bună orientare. În afară de aceasta, în lunile de iarnă pentru plutărit, și în lunile de vară secetoase pentru caice, nici Prutul nici Siretul nu erau navigabile, fie datorită debitului scăzut de apă, fie înghețului. Chiar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
figuranți ai dramei istorice în care, pentru majoritatea oamenilor, ei reprezintă eroi. Putem respinge teoria "omului mare" în istorie, trebuie să recunoaștem însă că omenirea, în ansamblul ei, a crezut și mai crede în ea. Voința de a crede în cîrmaciul inspirat, în omul excepțional, în stare să aducă pe drumul drept mersul treburilor și căruia mulțimea i se poate supune liniștită revine în numeroasă exemple din societățile mai vechi sau mai noi. Voința elementară de a crede în el și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
întreabă în ce măsură oamenii știu că drumul spre comunism trece prin ei: Nu va veni nici un mesia/ Nu va fi judecata de apoi/ Flacăra comunismului/ Se va aprinde/ Și va țâșni din noi." În fruntea țării, ne spune poetul, avem un cârmaci destoinic: "Cum să ne înturnăm din largul/ unde cârmaciul a îndreptat cutezător corabia/ atâta vreme priponită în mal." Avem un legământ cu dreptatea și libertatea apărată cu tărie de-a lungul istoriei, de aceea îi înfierează pe trădători: "Să ardă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prin ei: Nu va veni nici un mesia/ Nu va fi judecata de apoi/ Flacăra comunismului/ Se va aprinde/ Și va țâșni din noi." În fruntea țării, ne spune poetul, avem un cârmaci destoinic: "Cum să ne înturnăm din largul/ unde cârmaciul a îndreptat cutezător corabia/ atâta vreme priponită în mal." Avem un legământ cu dreptatea și libertatea apărată cu tărie de-a lungul istoriei, de aceea îi înfierează pe trădători: "Să ardă carnea coaptă ca o bubă/ li se usucă ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
invazia tehnicizării. Astfel, la Ioan Alexandru întâlnim o notă gravă și plină de responsabilitate: "Păsările rod aerul tare în zori/ și din frecușul acesta se aprinde un cântec/ ce ridică satul la rang de planetă ("Zorii"). El vorbește de un cârmaci ce "stă cu ochii-nfipți în viitor" și care cercetează primejdiile drumului: "Pe mare în corăbii,/ când vântul nu se curbează în pânze,/ corăbierii suiți la rame/ cu spatele înainte vâslesc neîntrerupt./ Un căpitan cârmac cu ochi de ceață și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
adape din această înțelepciune. Altfel, zișii intelectuali, reprezentați de doctor, nu se pricep cu adevărat la nimic, sunt niște paraziți. Muncitorul este un soi de divinitate, dacă n- o iei tot timpul în serios, comiți o blasfemie. Conducătorul „vasului amiral”, „cârmaciul” de partid - un impostor. Teribilă teză într-un film românesc din anul de grație 1982. Care se încheie într-un mod absolut tulburător și atunci, și, mai ales, astăzi : pe fondul fiascoului total al festivității de înmânare a diplomelor participanților
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
24-27 noiembrie 1989: acesta ar fi putut să fie prilejul unei debarcări, mai mult sau mai puțin deghizate, a lui Ceaușescu și al desemnării unei conduceri reformiste, "cu față umană". Dezamăgirea cumplită la vederea marelui spectacol de fidelitate necondiționată față de Cârmaciul reales la al 14-lea Congres, cu corolarul marelui miting popular care încheia această dezesperantă butaforie într-o capitală sufocată de măsurile polițienești fără precedent până și în acest oraș, care văzuse atâtea în ultimii 50 de ani, a fost
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pe Zeus spune acuzatorul său Socrate își împingea discipolii la nesupunere față de legile în vigoare: el spunea că e fără sens să desemnezi guvernanții cetății printr-un bob, în timp ce nimeni n-ar consimți să angajeze prin tragere la sorți un cîrmaci, un arhitect sau un interpret din flaut, indiferent de ce altă activitate ar fi vorba, unde oricum greșelile sunt mai puțin grave decît atunci cînd e vorba despre Stat." (Mémorables, I, 2, 9). Cînd, în 411, oligarhia ateniană preia temporar puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
companie dramatică condusă de Fanny Tardini (...) a îmbarcat pe plute tot echipamentul - costume, decoruri și recuzita”. Un important punct de plecare al plutașilor era la Vatra Dornei, iar de aici traseul urma ruta Broșteni-Piatra Neamț-BacăuGalați. Plutele erau conduse de un cârmaci sau doi - în funcție de lungimea și greutatea plutei - și, respectiv, de un dălcăuș (cârmaciul din spate). De la Piatra Neamț plutăria se făcea colectiv și nu individual - aici plutașii se organizau în cete conduse de dragomanii de plute. După apariția Regulamentelor Organice și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
decoruri și recuzita”. Un important punct de plecare al plutașilor era la Vatra Dornei, iar de aici traseul urma ruta Broșteni-Piatra Neamț-BacăuGalați. Plutele erau conduse de un cârmaci sau doi - în funcție de lungimea și greutatea plutei - și, respectiv, de un dălcăuș (cârmaciul din spate). De la Piatra Neamț plutăria se făcea colectiv și nu individual - aici plutașii se organizau în cete conduse de dragomanii de plute. După apariția Regulamentelor Organice și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, intensificarea exploatării „aurului verde” a generat o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
priveliște. Ă Și totuși, fie că mă crezi sau nu, bătrîne, nu vei putea să mori înainte de a o vedea. Ă Dar ce spuneai despre tine însuți? Ă Că te voi însoți pînă la urmă, mergînd înaintea-ți, ca un cîrmaci. Ă Dacă vei fi înaintea mea și dacă se va întîmpla ceea ce spui că se va întîmpla - atunci te voi vedea mereu în față, căci mă vei călăuzi, nu-i așa? O, de-ar fi să te cred, cîrmaciule! Aș
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un cîrmaci. Ă Dacă vei fi înaintea mea și dacă se va întîmpla ceea ce spui că se va întîmpla - atunci te voi vedea mereu în față, căci mă vei călăuzi, nu-i așa? O, de-ar fi să te cred, cîrmaciule! Aș avea astfel două chezășii - că o voi omorî pe Moby Dick și că voi supraviețui. Ă Iată și o a treia chezășie, bătrîne, zise FedaIlah, ai cărui ochi scăpărară în întuneric aidoma unor licurici. Doar de funie poți muri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
făcu observația dorită și, cu creionul pe picioru-i de fildeș, începu să calculeze latitudinea unde se afla în acel moment corabia. Apoi, căzu o clipă într-un soi reverie și privi iarăși spre soare, șoptindu-și: Ă O, far marin! Cîrmaci puternic din înaltul cerului! Tu îmi arăți într-adevăr unde mă aflu, dar ai putea oare să-mi spui și unde o să fiu? Sau să-mi dai de veste unde anume se află în clipa de față o altă ființă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lor de inima neînduplecată a lui Ahab. Bătrînul se plimbă un timp pe punte, cufundat în reveriile lui amețitoare. Deodată, însă, alunecînd pe picioru-i de fildeș, zări lunetele de vizare ale sextantului azvîrlit în ajun pe punte. Ă O, sărmane cîrmaci al soarelui și trufașule cercetător al cerurilor! Deunăzi te-am sfărîmat, iar azi compasele ar fi vrut să mă zdrobească, ele, pe mine. Așa, vasăzică! Dar Ahab e stăpîn pe forța magnetică. Domnule Starbuck, adu-mi o lance fără coadă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
avea o singură cocă, echilibrată și dirijată de lunga chilă centrală ce-i asigura înaintarea; curajul unuia, frica altuia, păcătoșenia altora, întreaga lor varietate se contopea într-o singură ființă, tinzînd către țelul fatal, spre care arăta Ahab, stăpînul și cîrmaciul lor. Greementul era plin de însuflețire. Aidoma unor palmieri înalți și stufoși, catargele erau înțesate de brațe și picioare. Agățați cu cîte o mînă de vreun școndru, unii își agitau nerăbdători cealaltă mînă; alți marinari, ferindu-și ochii de lumina
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
talaz la nivelul ei, se întoarseră în ambarcațiune; al treilea, însă, care căzuse la pupa, continua să înoate, deznădăjduit. Cam tot atunci Balena Albă țîșni prin marea agitată, cu o repeziciune și o putere uimitoare. Dar cînd Ahab îi porunci cârmaciului să tragă saula și s-o înfășoare cît poate, iar vîslașilor să se așeze și să se îndrepte spre balenă saula plesni și sări în aer, din pricina îndoitei presiuni la care fusese supusă. Ă S-a rupt ceva în mine
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Imaginea lui Bălcescu a fost instrumentată și politic, nu numai ideologic. Transformat într-un erou al modernizării României, acțiunile sale majore și gândirea sa politică erau reinterpretate în cheie romantic leninistă pentru a le anticipa pe cele ale viitorului "mare cârmaci". Aflăm astfel de la Valeriu Stan că "Pentru Bălcescu revoluția nu putea fi decât rezultatul evoluției proprii a societății românești și nu al unor influențe din afară" (Stan: 1978, 35). Aluzia la incomensurabilul orgoliu al RSR de a fi independentă pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
5-6; subl.m.). La fel, strofele pe care i le dedică Nicolae Dragoș lui Ceaușescu evidențiază din plin mitul romantic al eroului. "E viața lui o flamură ce-și trage/ flacăra sacră din adânci istorii./ Prin fapte de erou ales cârmaci e/ ce-a dus către victorii muncitorii...." Sau: Conduce demn poporul și viteaz!/ El vrea ce vrea poporul, și ce speră!/ E soarele stăpân în țară azi/ și-i luminează comunista eră/". Exact ca în cazul regimurilor fasciste, partidul devine
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
la al XII-lea Congres al PCR, afirma cu intransigență nedisimulată că "partidul va combate cu tărie propaganda naționalist-șovină a cercurilor reacționare din afară, denaturarea realităților din țara noastră, încercările de dezorientare a oamenilor muncii de alte naționalități". Pentru "marele cârmaci" era clar că "Interesele supreme ale celor ce muncesc, aspirațiile lor de progres, bunăstare și fericire se pot împlini numai printr-un efort unit pentru înălțarea patriei pe noi culmi de progres și civilizație" (Congresul al XII-lea al PCR
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
au transformat filosofia procesului Într-un nou format tehnnologic, care, puțin după aceea, a dat naștere la tehnologia modernă a informației și comunicațiilor. Wiener a inaugurat noul domeniu de cercetare al ciberneticii. Cibernetica vine de la cuvântul grecesc kyberneties, care Înseamnă „cârmaci”. Cibernetica reduce comportamentul voluntar la două componente, informație și feedback și postulează că toate procesele pot fi Înțelese ca amplificări și complexificări ale celor două. Wiener a definit informația astfel: numele pentru conținutul a ceea ce este schimbat cu lumea exterioară
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
trăiască într o adevărată comuniune de viață, ale cărei efecte nu pot fi decât favorabile dezvoltării vieții sufletești. Educarea voinței constituie un alt obiectiv al educației. Patimile sunt, după Sfântul Vasile, asemenea valurilor; dacă stai deasupra lor, vei fi un cârmaci sigur al vieții, dar dacă nu le stăpânești cu rațiune și statornicie, vei fi aruncat încoace și încolo, ca o corabie fără greutate și te vei îneca în „marea” păcatului. Patimile nu sunt rele în sine; ele pot deveni bune
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
mișcările deosebite. Și în 17 această felurime, cum s-a spus mai înainte, s-ar arăta iarăși o dezordine și un haos. Pentru că nici o corabie cârmuită de mulți nu va pluti drept, dacă nu i-ar ține cârma un singur cârmaci 16. Și nici lira lovită de mulți n-ar scoate un sunet armonios, dacă artistul care o lovește n-ar fi unul. Deci una fiind creațiunea și una ordinea ei, Unu trebuie cugetat că este și Împăratul și Domnul creator
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de folclor nou, de sloganuri, marșuri, imnuri și lozinci partinice sacadate - Adrian Păunescu. Fiu al unui învățător liberal, fost deținut politic anticomunist, Adrian Păunescu s-a salvat găsindu-și o altă identiate, de fiu spiritual al lui Nicolae Ceaușescu. Iar Cârmaciul îl adoptă și-l utilizează pentru a-l dubla pe fiul cel drept care nu avea nici pe departe calitățile celui înfiat. Copil teribil al anilor ’60, sprijinit de activiști „luminați”, afișând uneori o gesticulație de critic și reformator, poetul cucerește
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]