2,562 matches
-
Gheomotocul cenușiu s-a cuibărit la pieptul soției și a început să-I cugulească nasturii, îi era foame. Ne-am întosrs în apartament și i-am amenajat pe balconul cel mic un cuib într-o cutie de carton căptușită cu cârpe. I-am dat pe cioc apă și lapte până când am simțit că gușa îi era plină. Apoi am plecat în oraș la treburile noastre. Până toamna târziu l-am hrănit, la început cu lapte apoi cu firimituri de pâine, și
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
piară ci să aibă viața veșnică. Ioan 3,16, din asta reieșind că cine nu crede în Dumnezeul iudeo-creștin va pieri), ci o alternativă la nihilism și o „oază” de moralitate într-o lume imorală, egoistă, bazată pe conceptul de „Cârpe diem”. Religia nu trebuie să fie „corabia” de salvare a omului, din lumea materială în cea spirituală, ci locul pământesc în care omul poate să găsească acea spiritualitate înnăscuta, speranța și putere pentru a face față vieții, locul în care
METAFIZICA (5) – „ESHATOLOGIA” 70X90 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355026_a_356355]
-
film, scenă cu scenă, filă cu filă... Apoi am plecat tiptil spre grădina cu pepeni. Am sărit gardul de nuiele și am ascultat. Nu se auzea nici țipenie de om. Tăcerile se așternuseră peste sat ca-ntr-un pustiu. Niște cârpe de nori alburii alunecau pe cer închizând și deschizând ca o imensă perdea de mătase întrega fereastră a cerului. Un foc de armă de undeva de lângă noi veni ca un adevărat trăznet. Avusese dreptate Frida, nenorocitul trăgea de-abinelea în cine
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
afară din casă, luând cu el rucsacul fetei pe care l a aruncat pe bancheta din spate a mașinii. S a întors după mai bine de o oră. A schimbat apa din lighean, a adus un prosop curat și câteva cârpe pe care le a aruncat neglijent pe lângă pat, alături de câteva sticle cu apă plată. După ce a încuiat atent toate ușile, a plecat din nou. S a întors aproape de prânz, încărcat de pachete: hrană rece pe care a rânduit o cu
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
cu configurații tectonice nebănuite. Dar numai în România am găsit îndârjirea neagră, lucioasă a pământului zurliu, care are prostul obicei de a produce noroi, ca să ne indispună. „Operațiunea pantofi” se rezumă în țările dezvoltate la o simplă ștergere cu o cârpă curată, din An în Paște. În România, în schimb, la fel ca mai toate acțiunile, simple doar prin alte țări, și această banală ocupație necesită aplecare, abnegație și timp însutit. Uneori, lucrurile care în vest se rezolvă în doi timp
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
în care nu de puține ori își petrecuseră ore întregi, îmbrățișați, legănați de pasiunea și amintirile lor. Acum zăcea golit de gânduri, sentimente în culcușul de bumbac intens colorat, cu brațele și picioarele atârnate caraghios, asemeni unei păpuși bizare de cârpă. Asculta scâncetul valurilor ce se spărgeau de stâncile încremenite la câțiva pași de casa lui și o nouă dorință se alătură cuminte și irealizabilă, celei cu cafeaua: o baie lungă și purificatoare în apele răcoroase ale mării. Închise ochii deranjat
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
talent și simțire artistică, altfel spus o carte „conștientă” de valoarea sa cultural-intrinsecă, nu are nevoie de ieftina reclamă a lansării la apariție, propriu zis nu are nevoie de niciun fel de reclamă, care - aidoma oricărui produs destinat consumului (alimente, cârpe, electrocasnice etc.) - caută s-o impună atenției cititorilor în vederea sporirii vânzărilor printr-o valoare extraculturală - valoarea rentabilității negustorești. Ori, o asemenea valoare adjudecată prin numărul exemplarelor vândute (evident, o valoare artificială cu toată bunăstarea și faima respectivului autor norocos), este
AFLAREA ÎN TREABĂ, O CONSTANTĂ A MAJORITĂŢII CĂRŢILOR LANSATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369044_a_370373]
-
se opri și plecă țanțoș spre poartă. „Măcar mi-a spus că numai se distrează, deci nu mă părăsește. Tot al meu este!”, gândi fericită femeia. * Lina era o dură de felul său, dar cu Gică devenea moale ca o cârpă. Ce făcea dragostea din ea! Tatăl ei, Lică Spoitoru, făcea vase de aramă și le vindea prin sat. Mama sa, Piranda, murise la naștere. Așa că Lina, se învățase de mică cu vitregiile vieții. Ambițioasă și dârză,era o fiică demnă
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
o văd pe tine. Ți-aș dezbrăca-o cu plăcere dacă aș vedea-o pe tine. Anica a rămas fără grai. Își mai amintește el, de insignifiantul dar pe care i l-a făcut? La ce servește în fond o cârpă, chiar brodată de-ar fi? Nimeni nu poartă așa ceva, gândi ea și se cutremură. Probabil am făcut o prostie concluzionă ea în final. Poate a fi orășeancă se rezumă numai la purtarea chiloților. Si noaptea. Poate! - O am la mine
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
care Mary aproape plângea de durere. - Ai o simplă răceală, o migrenă mai degrabă. - De unde știi ? De când ai devenit medic ? .... - Te mai doare capul ? - Nu. Nici nu am remarcat că mai port compresa pe frunte. - Să fii sănătoasă ! Mary, înlăturând cârpa udă de pe frunte, se ghemuiește în brațele lui și, șăgalnic, îl întreabă: - Spune-mi ce mi-ai făcut. Chiar m-ai vindecat? Vre-o minune Dumnezeiască? - Păpușico, nu-i nici o minune. Este o proprietate a nano-undelor de o anumită frecvență
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
biblioteca școlii și eu prinsesem mare drag de ele. Unele erau din colecția romanului de aventuri, altele erau de dragoste. Dar ne bucuram de alte condiții, de libertate, de curtea mare, în care jucam duminica fotbal cu o minge din cârpă, însă numai după ce greblam și măturam obligatoriu toată curtea și udam florile din grădină. Acolo amenajasem și o groapă de sărituri în lungime, fără nisip, doar cu pământ mărunțit la maxim, pe locul unde se afânase de la sine după mulți
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
dată Deși ocup cea mai bună carpace Din năvodul plin cu fructe de mare. O, da, M-ai crescut în haine preastrâmte Și nu mai am loc de punct și de virgulă Între două cuvinte! Vorbesc că o păpușă din cârpe vopsite, Râd că nebună, joc popice Cu jucăriile din cutiile sigilate. Mi-ai trimis,mama, șoseștele albe, Eu contiui să le deșir rând cu rând; Le adun pe mosoare și te mint Că am învățat să am suficientă răbdare Să
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
stea și stă. În mâini are o oglindă ciudată, ca un inel cu marginea dinspre exterior puțin mai lată. Acolo este montată pe toată circumferința inelului o oglindă. El simte cum alunecă în ea încet încet, cum revin ca niște cârpe colorate aruncate de niciunde, din toate costumele purtate de el de-a lungul timpului, în fiecare spectacol și cum fiecare amintire a trecutul sau chiar a prezentului devenit trecut îi încropește altă și altă costumație. Și coiful acela caraghios, țuguiat
VICTOR, CLOVNUL DIN MINE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370567_a_371896]
-
aceeași idee năstrușnică; să încercăm să-i păcălim pe eventualii amatori de comori ce ar sta la pândă în seara aia. Ne-am înțeles din priviri în ceea ce avem de făcut. Prietenul meu pune într-o plasă o cădelniță, câteva cârpe și o sticluță cu gaz. Nu i-a fost greu să subtilizeze și o cutie cu chibrituri. Ce, nu știți ce este aia o cădelniță? Vă văd pe chip mirarea! Nu, cădelnița noastră nu are nici-o legătură cu acea cădelniță
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
o cutie de conservă de pește pe care o găuream lateral iar prin găuri treceam o sârmă mai lungă drept toarta. Această toartă avea aproape un metru, ca să nu ne ardă la mână focul ce-l aprindeam în cutie din cârpe îmbibate în gaz. Aceste cădelnițe ne luminau serile de joacă din vară până-n toamnă sau pescuitul cu furculița pe Olteț. Plecăm noi hotărâți pe fapte mari la pădure, tăiem crengile de fag cele mai frumoase și le aducem cât mai
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
o leasă de mărăcini și am așteptat să se întunece bine. Trebuia să ne grăbim că dacă răsărea luna, ne cam strica toată șmecheria. Tactica noastră era simplă. Aprindeam cădelnița, lăsam focul să pâlpâie de câteva ori, apoi cu o cârpă mai mare și mai groasă îl înăbușeam, stingându-l. Am procedat așa de câteva ori în puncte diferite ale dealului, alese strategic, ca focurile să fie vizibile din sat. După ce ne-am făcut jocul, pe căi lăturalnice, ne-am întors
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
-ai fără mine, ca un copil bezmetec. Visat-am la iubiri de pescăruși, ce-n zări se pierd, Azi singură-s pe drum, îngândurată merg. La pieptu-ți ieri mă protejai, sub minunata-ți aura, Lăsatu-m-ai ca pe o cârpă, o ciudată centaură. Referință Bibliografică: Centaura / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1879, Anul VI, 22 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Cristina Pârvu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CENTAURA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370674_a_372003]
-
asta n-a mai pățit cioroiul de când l-a făcut mă-sa ! râde Gavrea, mulțumit. [...] Al lui Jurca sare dintre oameni și îl prinde pe Gavrea de piept: - De ce-ți bați joc de el, mă? Îi sluga ta? Îi cârpă? - Ți-ai râs de mine, Gavrea, izbucnește Ilarion și ridică mâinile gata să-l sfarme pe butucănosul din fața lui. Ți-ai râs, și eu nu iert [...] „Eu te credeam om, Gavrea, om...“» (p. 24 sqq.). (2) În Călăuza (pp. 28
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
din soluția verde pentru a mă spăla cu ea pe mâini. Începem să ne spălăm meticulos, când domnia sa este din nou chemat la o urgență. Rămân singur. Apar două surori cu un recipient de inox în care erau doar niște cârpe. Îmi spun: „Serviți d-le profesor!”. Eu stau și mă uita la ele destul de ciudat... Dânsele, bănuind că au de-a face cu un profesor „tare mare”, m-au ajutat să mă echipez, inclusiv servindu-mi cu penseta mănușile pe
CHIRURGUL de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369672_a_371001]
-
vezi pe ulița, Să mă aștepți la portița. Nu mai vreau să pleci departe, Ajuta-ma sa-nvat carte, Căci o rochita-mi ajunge Dar, ochii nu vor mai plânge. Voi mânca și gogoși simple, Jucării să-mi faci din cârpe... Mama, mama, stai cu mine, Nu pleca din nou în lume! 4. 03. 2014 SOFIA RADUINEA Referință Bibliografica: MAMA, MAMA, STAI CU MINE! / Sofia Raduinea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1164, Anul IV, 09 martie 2014. Drepturi de Autor
MAMA, MAMA, STAI CU MINE! de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353487_a_354816]
-
și spiritele locului. Îi îmbălsămam, îi pudram cu mirosul fructelor, unguente și balsamuri din flori, tulpini, amestecuri de ceaiuri, care acopereau pe de-întregul mirosul exalat, putrid, lividitatea și paloarea specifică erau înlăturate prin ungeri repetate, tamponări cu vată și cârpe moi și ude pentru a “îmbrăca” în final corpul înțepenit cu o “peliculă”, un fel de pastă de culoare vie care să dea impresia că trăiește. Pe mulți reușeam să-i facem “mai frumoși” decât au fost în viața lor
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
brațele realității. Realitatea, crudă sau miloasa, tragică sau fericită, depinde de fiecare după cum își percepe propria existența. Nu este suficient să fim realiști pentru a fi fericiți, a fi împliniți, a ne putea lua un schimb de haine într-o cârpa de șters geamuri și un deodorant, săpunul și pastă de dinți și să plecăm în lume. Suntem înconjurați de oameni, de când vedem lumina zilei oamenii sunt cei care ne dau note după cât de tare plângem, apoi tot oamenii ne dirijează
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/354333_a_355662]
-
brațele realității. Realitatea, crudă sau miloasa, tragică sau fericită, depinde de fiecare după cum își percepe propria existență.Nu este suficient să fim realiști pentru a fi fericiți, a fi împliniți, a ne putea lua un schimb de haine într-o cârpa de șters geamuri și un deodorant, săpunul și pastă de dinți și să plecăm în lume. Suntem înconjurați de oameni, de când vedem lumina zilei oamenii sunt cei care ne dau note după cât de tare plângem, apoi tot oamenii ne dirijează
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/354333_a_355662]
-
în cada de baie, îți gustă mâncarea, îți bea chiar berea. Te scoală dimineața să îl plimbi. Cel care are câine nu mai observă aceste fapte, fiind orbit de iubirea față de patruped.Te-a câștigat. Ai devenit, din clipa aceasta, “cârpa” zdrențuită cu care se joacă acest animal. Nu mai contează că intră în casă murdar cu mii de microbi, că îl speli în cada în care faci tu baie, că chiar dacă e vaccinat când mergi cu el afară pune botul
CÂINELE STĂPÂNUL OMULUI? POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354395_a_355724]
-
avalanșă umană se năpustește la frontera de la Melilla pentru a sări peste acele garduri înalte unde în ultimul timp le-au pus și un fel de cuțite ca să se rănească însă acei oameni plini de disperare le sar înfășurați cu cârpe la mâini iar unii se rânesc și înaintează așa nu se opresc și ce bucurie au când ajung pe pământul spaniol sau în centrele de ajutorare pentru emigranți ce strigate, ce bucurie, unii se închină, săruta pământul pentru că știu că
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]