2,510 matches
-
Latin al proaspăt alesului împărat Baudouin de Courtenay, a fost bine primită de bulgari și a beneficiat de ajutorul „sciților“, adică al cumanilor 4. Conform lui Alberic, în oastea occidentală erau șapte sute de cavaleri și vreo treizeci de mii de călăreți. Ei nu ar fi putut străbate Bulgaria dacă nu o ajutau cumanii cu care două dintre căpeteniile cavalerilor latini s-au și încuscrit. Spre a obține ajutorul cumanilor, latinii au trebuit să încheie cu aceștia o alianță. Pentru aceasta s-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a elementelor componente. Adică Înțelegem cum se declanșează mecanismul dorinței, Însă nu mai Înțelegem ce se Întâmplă cu cumpărătorul În abisalul său comportament achizitoriu. Nu mai Înțelegem, cel puțin nu există nici o explicație Încă, cum se produce trecerea dinspre imaginea călărețului Marlboro, falic și dominator, Înspre activitatea copilului de 12 ani care pune mâna pe pachetul de țigări și fumează pentru a deveni bărbat. Nu există o explicație pe care noi să o putem cuantifica. În cele din urmă (observație pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1972; Temperatura cuvintelor, Cluj, 1972; Curenții de seară, Cluj-Napoca, 1976; Terasa și alte confesiuni, Cluj-Napoca, 1978; Orele și umbra, București, 1980; Carnet. Însemnări, crochiuri, mărturisiri, Cluj-Napoca, 1981; Numărați caii amurgului, București, 1982; Diagnosticul străzii, Cluj-Napoca, 1985; Anotimpurile cetății, Cluj-Napoca, 1988; Călărețul din somn, pref. Petru Poantă, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 1991; Strofe prin timp, Cluj-Napoca, 1991; Mistuitoarele ruguri, îngr. Cornelia Gurghianu, Cluj-Napoca, 2000. Traduceri: Kostas Varnalis, Versuri, București, 1969. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 143-149; Petroveanu, Pagini, 47-51; Felea, Dialoguri, 146-163
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
Versurile sale sunt sever elaborate, conceptuale sau controlat sentimentale, cu un timbru ușor recognoscibil” (Al. Piru). Așa cum s-a spus, H. este „un temperament dionisiac care pendulează între extaz și prăbușiri interioare” (Ovidiu Ghidirmic). Volumele Vânt de vis (1977) și Călăreț stingher (1984) au fost distinse cu Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova. În 1974 scoate volumul Convorbiri cu..., în care sunt prezenți Ștefan Aug. Doinaș, Tudor Gheorghe, Mihnea Gheorghiu, Ion Grecea, Elena Iordache-Streinu, Ion Sofia Manolescu, Romul Munteanu, V. G. Paleolog
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
Brâncuși”, o antologie de documente și scrisori referitoare la Constantin Brâncuși, intitulată Pași pe nisipul eternității sau Cazna legământului cu demiurgul. SCRIERI: Cântec tânăr, Craiova, 1960; Cocorul din unghi, București, 1967; Convorbiri cu..., Craiova, 1974; Vânt de vis, Craiova, 1977; Călăreț stingher, București, 1984; Constelații de lut, București, 1987; Bolta cuvintelor, Craiova, 1994; Versuri rebele, Craiova, 1999; Comoara de la Ostroveni și „brâncușii” Craiovei, Craiova, 2002; Terori sfidate, pref. Const. M. Popa, Craiova, 2003; Din lumea umbrelor, pref. D.R. Popescu, Craiova, 2003
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
Macedonski - Arghezi, 235-237; Piru, Poezia, II, 146-147; Popa, Dicț. lit. (1977), 261; Marin Beșteliu, O nouă vârstă lirică, R, 1978, 2; Ilie Purcaru, Limpede dar nu comun, VR, 1978, 6-7; Lit. rom. cont., I, 301-302; Marcea, Varietăți, 201-203; Marian Barbu, „Călăreț stingher”, R, 1985, 4; Firan, Profiluri, I, 395-399; Ovidiu Ghidirmic, Profiluri lirice, LCF, 1988, 8; Dicț. scriit. rom., II, 508-509. T.N.
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
ed. bilingvă, București, 1964, Scrisoare mamei, Iași, 1970, Poezii și poeme, pref. Lucian Raicu, București, 1976; M.I. Lermontov, Demonul, Iași, 1939, Poeme, București, 1954, Versuri - Stihi, ed. bilingvă, București, 1964; Iosif Utkin, Tălmăciri, București, 1945; A. S. Pușkin, Poeme, București, 1947, Călărețul de aramă, București, 1949, Fântâna din Bakcisarai, București, 1949, Poltava, București, 1949, Povestea craiului Saltan..., București, 1949, Țiganii, București, 1949, Poezii, București, 1953, Opere alese, I, pref. Tamara Gane, București, 1954, Evgheni Oneghin, București, 1955, Lirice, București, 1957, Poeme, București
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
corp - drept latura nepieritoare, sacră, pe care omul este chemat să o descopere în sine. Amănuntul pitoresc sau burlesc, ineditul unor imagini, de viziune terifiantă, inițiatică ori arătând deșertăciunea lumii („stahia” la pod, „genia”, farmecele țigăncii, dracul Benga, șirul de călăreți mistuiți de nisip, Bogdan vrăjit și făcut „muieratic”), ca și umorul de esență populară, asimilarea unor procedee ale poeziei și basmului popular, folosirea fondului folcloric de credințe și superstiții, limbajul neaoș, savuros, exploatarea adecvată a câtorva neologisme compun imaginea unui
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
Ion Hobana, București, 1968 (în colaborare cu Ion Vinea); Evelyn Waugh, Declin și prăbușire, pref. Virgil Nemoianu, București, 1968; Joseph Conrad, Negrul de pe „Narcis” și alte povestiri, pref. trad., București, 1970, Palatul lui Almayer, pref. trad., București, 1980; Joseph Kessel, Călăreții, București, 1970; Herman Teirlinck, Autoportret sau Ultima masă a unui condamnat, București, 1970 (în colaborare cu Ricarda Terschak); Archibald Joseph Cronin, Sabia dreptății, București, 1971; Konstantin Mihailovici Simonov, Zile și nopți, București, 1972; Antologie de poezie neerlandeză (olandeză și flamandă
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
de oameni și va împărți pământul în daruri (ƒ< ∗φΔ≅4Η). 40Iar la vremea rânduită (ƒ< 6∀4Δ≅¬ ΒΞΔ∀ϑ4), regele de la miazăzi îl va împunge cu cornul său, iar regele de la miazănoapte va veni împotriva lui cu care și călăreți și cu mulțime de corăbii [de luptă] și va intra în ținuturi și va trece sfărâmând totul în calea sa. 41Și va intra în pământurile lui Sabi și mulți vor pieri; și aceștia vor scăpa de mâna lui: Edom, Moab
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
17 la figura lui Samson. Tradiția iudaică stabilește aceeași corespondență. Într‑adevăr, personajul Samson ne va permite elucidarea, cel puțin parțială, a misterului. În Gen. 49,17, Iacob profețește: „Dan să se facă șarpe în drum [...], mușcând glezna calului și călărețul se va prăvăli pe spate”. Tradiția iudaică atribuie un sens esențial pozitiv acestei profeții: Iacob, departe de a arunca blestemul asupra tribului lui Dan, îl copleșește cu binecuvântări. După cum am amintit, aceeași tradiție aplică profeția figurii lui Samson. După tată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
La rândul său, Philon dă o interpretare elogioasă figurii lui Dan, deoarece, pentru el, șarpele are mai curând o conotație pozitivă: el nu este amăgitorul Evei, ci „stăpânirea de sine” a lui Moise (Num. 21,9) din pricina căruia „se prăvălește” călărețul, adică „patima”: Agr. 94‑110; Leg. II 97‑101. Cf. M. Harl, Bible d’Alexandrie, Genèse, note, p. 311. . Ibidem, p. 113. . Cf. W. Horbury, „Messianism Among Jews and Christians in the Second Century”, în Augustinianum, 28, 1987, pp. 71
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
guvernatorului, cât și cumnatului acestuia. Aga scăpase Însă din mâinile lor, alegându-se doar cu câteva răni, și ne anunța acum că dorește să ne vadă. Îl găsirăm În afara orașului, nu departe de porțile cetății, Înconjurat de aproape cincizeci de călăreți, cu care pornise În urmărirea inamicilor ce-l deposedaseră de toate bunurile mobile - fără succes Însă, deoarece nu reușise să-i prindă. Fusese rănit la un picior, căci scăpase din ghearele morții aruncându-se de pe veranda Înaltă a palatului Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în Romanța samovarului (Proza umoristica), pref. Marcel Petrișor, București, 1976, 129-307; Anatoli Toboliak, Povestea unei iubiri, București, 1979; Anastasia Țvetaeva, Amintiri, București, 1982; Zigmunds Skujins, Hermina pe asfalt, în Memoriile unui tânăr. Hermina pe asfalt, București, 1988; Thomas Mayne Reid, Călărețul fără cap, București, 1992. . Repere bibliografice: Bogdan Căuș, Figuri de armeni din România. Dicționar, București, 1998, 332; Femei din Moldova, îngr. Iuri Colesnic, Chișinău, 2000, 272. E. M.
SISMANIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289708_a_291037]
-
a-ncremenit pe loc, A tăcea ca un pește , Când și când. 5. Scrie cuvintele care îl caracterizează pe arici 6. Memorează versurile poeziei! 7. Alcătuiți un text cu titlul “În oraș” TESTUL NR. 9 1. Citește textul: “Un pâlc de călăreți îmbrăcați în haine de sărbătoare sosea în satul cu pricina. Curios, boierul cu barba căruntă și sabia până la pământ sări de pe cal, privind bețișoarele înșirate pe jos. Ce meșterești aici, omule? se adresă cu bunătate musafirul de vază. Păi, ascuțim
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
E sărbătoare-n cercul lui Saturn / Exilul tot s-a poleit cu aur / Zeiței aspre să-i închini un taur! E sărbătoare-n cercul lui Saturn.” Odată cu Casa a Noua (1979), hermetismul de factură modernistă din Cercuri la Elsinore și Călărețul de aer (1976) - întemeiat pe contragerea extremă a expresiei, plurivalența semantică, muzicalitatea sugestiv-sinestezică și artificiul sintactic - se întoarce către formele tradiționale ale încifrării alchimice și ale simbolisticii astrologice, distilând poetic ecouri din etapele ascensionale presupuse de „Marea Operă” și îndrumând
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
minciuna timpului gunoi / Cu aripi de înger în clipe sparte / Un vânt metafizic bate din soarte / Prin inima caldă în sânge strigoi / Adevărul e jumătate din noi...”. SCRIERI: Cercuri la Elsinore, pref. Cezar Baltag, București, 1972; Chip similar, București, 1974; Călărețul de aer, pref. Fănuș Neagu, București, 1976; Casa a Noua, București, 1979; Mâinile uitate pe cer, București, 1983; Anatomia melancoliei, București, 1991; Fratele meu, vol. I, pref. Eugen Negrici, postfață Lidia Vianu, București, 2000, vol. II: Lupta cu Îngerul, pref.
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
Mircia Dumitrescu, București, 2001; Tânăra Circe, cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 2001. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Cercuri la Elsinore”, ARG, 1972, 7; Ciobanu, Critica, 124-129; Laurențiu Ulici, Poeți la primul volum, CNT, 1973, 6; Mincu, Poezie, 234-235; Doina Uricariu, „Călărețul de aer”, RL, 1977, 20; Iorgulescu, Scriitori, 147-148; Radu G. Țeposu, „Casa a Noua”, RL, 1979, 36; Lucian Alexiu, „Casa a Noua”, O, 1979, 40; Lit. rom. cont., I, 743-744; M. N. Rusu, Poetica simetriei, AFT, 1983, 8; Valentin F.
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
intuiește inautenticitatea vieții sociale: „în fața porții grădinii, împodobiți în chip/ fantastic, alergând de colo/ colo scoși din minți... Unul, reprezentând/ cele trei vârste ale vieții omului: își/ menține echilibrul deasupra/ noastră, invizibil, dincolo de nouri, pe/ picioroange, cu/ pumnul ridicat împotriva călăreților/ nourilor. Altul: bătător la/ ochi, amestecând/ numerele zilelor câștigătoare în căciulă...” (Triumful alegoric). O atare linie tematică este amplificată în Singurătatea colectivă (1996; Premiul Academiei Române, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Premiul ASPRO) și în Ruinele poemului (1997; Marele Premiu ASPRO
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
să-l credem integral pe biograful său Eginhard, era și foarte înțelept: disprețuia fastul și veșmintele luxoase, era lacom la mâncare, dar foarte cumpătat la băutură, se antrena cu locvacitate în dispute filosofice și teologice, era un spadasin neîntrecut, un călăreț fără pereche, un vânător iscusit și un înotător remarcabil; nu e clar dacă știa să scrie sau să citească, dar vorbea latina cursiv 3. Creștinismul putea fi liantul Europei Unite - ca Imperiu Sfânt -, dar numai dacă era promovat și interiorizat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Va sări un șuvoi pentru moarte și mult mai mult/ pentru viață”. Ordinea și armonia (1981) trimite prin titlu către sistemul normelor clasice, însă repertoriul temelor se limitează, mai evident de această dată, la prelucrări axate pe simbolul baladesc al călărețului pribeag (Cântec transilvan, Balada mezinului, Bătrânul Petru, Omul cu nume Ioan) și la imnuri de glorificare a latinității, strămoșilor traci și a țării (Scrisoare latină, România, Burebista). Mesianismul, mistica și retorica naționalistă, acordurile psaltice domină versurile din Avram Iancu sau
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
traducătoare în România din acest idiom neolatin. Cunoscând bine cultura romanșă, contribuie la cunoașterea acestui spațiu în România. O primă lucrare, Antologie de poezie romanșă (1980), este realizată împreună cu profesorul american Augustin Maissen. Au urmat mai multe transpuneri: Toni Halter, Călărețul de la Greina, Gion de Crap Sais, Misterul din Palasecca, Gion Deplazes, Destine, Bârlogul vulturilor și Teribil de suspect, Iso Camartin, Reflecții de la Sils-Maria ș.a. La acestea se adaugă o antologie de proză romanșă, Omul de la fereastră (1992). Pe de altă
POPESCU-MARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288950_a_290279]
-
Rumenia”, iar pentru meritele ei Consiliul cantonului Graubünden (Grisons) i-a decernat, în 1999, un premiu. Traduceri: Antologie de poezie romanșă - Antologia dalla poesia romontscha, ed. bilingvă, îngr. și introd. trad., București, 1980 (în colaborare cu Augustin Maissen); Toni Halter, Călărețul de la Greina, București, 1991; Omul de la fereastră. Proză romanșă, introd. trad., București, 1992; Gion de Crap Sais, Misterul din Palasecca, București, 1995; Gion Deplazes, Destine, București, 1995, Bârlogul vulturilor. Teribil de suspect, București, 1998; Georg Simmel, Cultura filosofică, București, 1998
POPESCU-MARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288950_a_290279]
-
aprins”. Duhovnicii ortodoxiei, sub lespezi, în gherlele comuniste, București, 1993; Codrul scufundat, București, 1994; Evadarea lui Liviu Rebreanu, pref. George Anca, Romulus Vulcănescu, București, 1994; Martiriul Bisericii Ortodoxe Române, cuvânt înainte Teodosie Snagoveanul, cuvânt înainte Teodosie Snagoveanul, București, 1994; Împușcarea călărețului, București, 1994; Popa Piso din Zărnești, București, 1994; Antropologia stilistică. Lumea lui Charles Dickens, pref. Victor Săhleanu, București, 1995; Condamnat să învingă, pref. Barbu Cioculescu, București, 1995; Flăcări sub cruce, cuvânt înainte Teodosie Snagoveanul, București, 1995; Testament între îngeri și
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
Rădulescu reprezintă o splendidă manifestare a spiritului critic, rezumând în câteva linii o judecată precisă, clară, de o seducătoare independență. Albumul lui este un capitol introductiv dintr-o vastă istorie a vieții literare și artistice românești.” Romanul Sunt soldat și călăreț (1937), cu sursa în experiența de ostaș „teterist”, este de fapt tot o suită de schițe, scrise „fără venin” - cum le califică autorul însuși -, nu însă și fără irepresibila vocație a șarjei. Liantul episoadelor (încorporarea recrutului și repartizarea sa la
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]