2,726 matches
-
903 din 21 iunie 2013. la marginea mării în adierea brizei ce se învăluie pe trupul fragil al cunoașterii tale înainte de a spune lăcrimând bună ziua porumbel al trecerii din aer în stea să atingi liniștea apei cu piciorul unduirilor strigată călcâiului te iubesc te iubesc nu pleca înainte de a strivi norii incandescentei atingeri a nopții de mai să te cunoști apoi cum nu se cunosc lacrimile între ele când se ating de același tipar al giulgiului serii să te știi să
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
adună La strașnică beție. Vântul suflă tare-n horn, Pahare răsturnate, La câti inși pe mese dorm, Tot sunt vreo șase-șapte. În colț Jean cu vioara Tot țâțâie pe-o coardă; Își mușcă Mărioara Din colțul de broboadă. Pe un călcâi ea joacă Și din mijloc se frânge, Iar alții dând s-o-ntreacă, Se miră și-și fac cruce! Afară nu-i de glumă, Pe iarbă și pe pietre S-a așternut o brumă, De nu-ți vine a crede
LA CÂRCIUMĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352155_a_353484]
-
agentul principal-șef Furtună Samson și-a rezugrăvit întreaga fațadă a chipului său în numai câteva fracțiuni de secundă. De la furie și neîncredere, a trecut la surpriză de proporții și de aici la respect exagerat manifestat printr-o lovitură de călcâi a bocancilor săi cremuiți proaspăt, ce nu s-a mai auzit de la revoluția din decembrie și până astăzi pe la vreun organ de miliție sau poliție... În fața celor doi șefi de Poliție, cu călcâiele lipite și fără caschetă sau căciulă, cu
D’ALE POLIŢIEI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352198_a_353527]
-
respect exagerat manifestat printr-o lovitură de călcâi a bocancilor săi cremuiți proaspăt, ce nu s-a mai auzit de la revoluția din decembrie și până astăzi pe la vreun organ de miliție sau poliție... În fața celor doi șefi de Poliție, cu călcâiele lipite și fără caschetă sau căciulă, cu vestonul desfăcut la nasturi, a luat poziția „drepți” și a raportat sau... a dorit să raporteze regulamentar: - Domnule..., domnule comisar șef, în timpul serviciului meu, nu... nu... - Lasă, domnule, raportul! Nu-i nicio problemă
D’ALE POLIŢIEI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352198_a_353527]
-
Ordin de Zi pe Unitate... Bravo, domnilor! Bradul va fi împodobit la sediul Poliției Municipiului și împodobit de noi, prin contribuția colegilor de muncă... Vă aștept pe toți! - Servim patria! a mai reușit să strige Furtună Samson printre loviturile de călcâi, privind halucinat undeva, imprecis, pe deasupra tuturor, la bradul uriaș culcat și prins cu grijă pe platforma unei autoutilitare din dotarea Serviciului Circulație. După ce doi ofițeri au dispărut din raza sa de observație, Furtună l-a țintuit pe agentul Brumă secunde
D’ALE POLIŢIEI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352198_a_353527]
-
un taxi și, împreună cu Deea, au plecat mai întâi să o ducă pe Andrada la cămin, apoi spre casă. La despărțirea, a smuls promisiunea Andradei de a se revedea săptămâna următoare. - Spune-mi, dragul meu frate, ți s-au aprins călcâiele așa de repede după colega mea, sau mă înșel? îl interpelă Deea când prietena sa era coborâtă. - Nu neapărat, însă am constatat că este o fată drăguță care merită atenția mea și cum altceva mai bun nu am de făcut
CAPITOL DIN ROMANUL DESTIN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356198_a_357527]
-
poți trăi fără ea. Că simți cum te sufoci din lipsa aerului cât timp nu este lângă tine, îl tachină Deea râzând veselă, aceasta aștept să-mi spui. - Hei, hei, nici chiar așa. Nu mi-a băgat nimeni foc sub călcâie până acum să o iau din loc cu viteză. În privința ei mai am nevoie de timp, să văd cum vom comunica amândoi. Întânirea va fi fără implicații sentimentale. Una pur amicală. Mergem la un film, ne plimbăm, o prăjitură și
CAPITOL DIN ROMANUL DESTIN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356198_a_357527]
-
din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE Al.FLORIN ȚENE Lumină pentru Mama În fiecare zi îți aprind din inimă lumina, Lumânare,mamă, pentru sufletu-ți umil, De am greșit ,îmi port și-acuma vina furnicilor strivite sub călcâiul de copil. Îmi port crucea plecării mele din sat, Alergând după fluturi sub cerul depărtării, Iar dacă,uneori,am căzut în păcat, Îți cer iertare,mamă,la ceasul înserării. Îmi aprinzi zorii luminii ce n-o vezi, Eu,lumânării zilei
LUMINĂ PENTRU MAMA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355805_a_357134]
-
înserate mângâieri, Însă urma voastră de aer rămasă Când o ating se preface-n ieri În fiecare zi îți aprind din inmă lumina, Lumânare,mamă,pentru sufletu-ți umil, De am greșit,îmi port și-acuma vina Furnicilor strivite sub călcâiul de copil. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Lumină pentru mama / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
LUMINĂ PENTRU MAMA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355805_a_357134]
-
serviciu, că stă cu chirie, că nu are alte surse de venit în afara salariului. L-a rugat să-l ierte, l-a implorat și i-a promis tot sprijinul în afaceri, ca polițist... ...Acum, scrâșnea din dinți și lovea cu călcâiul frunzele căzute în calea lui la amintirea momentelor de umilință în fața acelui om de care nu se putea atinge nicicând. Era atât de încrâncenat și absorbit de acele gânduri încât nu a văzut mașina ce se apropia în viteză de
ISPITA (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355832_a_357161]
-
pentru a vedea scenetele, ignorând piesa propriu-zisă. Popularitatea Sainetelor se datora nu numai comicului de situație, ci mai ales muzicii și dansurilor care le însoțeau, îndrăgitele Tonadillas (Playeras, Seguidillas, Boleros și Fandangos). „Sunetul sacadat al castanietelor și tropăitul ritmic din călcâie se completau armonios, compunând o atmosferă încântătoare, care electriza publicul în asemenea măsură încât spectatorii se trezeau acompaniind reprezentația cu strigăte entuziaste”, notează la 1772 călătorul andaluz Juan Fransisco Peyrón în urma unei vizite în teatrul din Cádiz, pe atunci singura
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
cu o sculă după care mai oftau și acuma vădanele alea la care umbla el ca un căpiat pînă să-i fi dărîmat ei gardul porcul lui și abia atunci o văzuse el furioasă și țîfnoasă și i se aprinseseră călcîiele după ea și bine mai făcuse ... și rîdea în hohote și ea îl certa că îi auzeau vecinii și le ieșeau vorbe ... Roua se apucase de curățenia de primăvară, își trimitea copiii cu vaca, ca să nu i se mai încurce
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
pîmântul. Horă târzie în sat de pescari Casele noastre s-au întors cu fața spre icoana apelor răsucind cadranul orelor târzii. Ne-am adunat pe grinda orizontului când se mai aude cântecul sapelor, sărind în horă cu clipele ferecate în călcâie, dansăm cu tâmplele răzmate de luna ca o lămâie, și apele ne fură din umbră; ne trecem iubita dintr-un braț în altul, ca valul din vâsle în vâsle. Bărcile au adormit cu nasul în nisip dar au răma și
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356692_a_358021]
-
începură să culeagă flori albe, îmbobocite. Doi dintre ei se dădură lângă gard și-și scoseseră puțele lor mici să urineze. N-aveau pantaloni, erau îmbrăcați în cămăși albe, largi, probabil din ciolofibră sau din americă, care le-atârnau până la călcâie. -Bă, veni un vecin la mine, un flăcău făcut războiul, care trăsese cu coada ochiului în căruță, ia privește și tu ce-i în șușleț! Mă dădui mai aproape de căruță și privii pe sub coada ochiului. -E o fată, zise ăla
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
Țene Horă târzie în sat de pescari Casele noastre s-au întors cu fața spre icoana apelor răsucind cadranul orelor târzii. Ne-am adunat pe grinda orizontului când se mai aude cântecul sapelor, sărind în horă cu clipele ferecate în călcâie, dansăm cu tâmplele răzmate de luna ca o lămâie, și apele ne fură din umbră; ne trecem iubita dintr-un braț în altul, ca valul din vâsle în vâsle. Bărcile au adormit cu nasul în nisip dar au răma și
HORĂ TÂRZIE ÎN SAT DE PESCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355248_a_356577]
-
tăcuți, plecând perechi,uitând câte-un sărut în zări și pe cărări... Cu prietenul Homer navigând pe mare Mă simt Ulisse rătăcind drumul spre Ithaca ieșind din Odiseea ce o țin în mână cu iluziile din vise, marea îmi roade călcâiele până la vână de atâtea drumuri încinse. Parcă ași fi Achile luptând cu toate himerele din gând, iar iahtul mă leagănă ne-ncetat și tot mai sus până amețește soarele alunecând spre apus ... Frunza gândului m-i se lipește de vis. Săgeata
HORĂ TÂRZIE ÎN SAT DE PESCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355248_a_356577]
-
Ioan Găbudean intră în rezonanță cu ninsoarea, cu amurgul sângeriu, cu luna (cum s-ar putea altfel?), cu liniștea albastră și cu melancolia din palma iubitei. În pofida neglijării prozodiei (dar cine mai are timp de prozodie când iubirea îi arde călcâiele poetului?) - a ruperii ritmului și a altor mici neconcordanțe stilistice - versurile curg lin, cu un ritm interior și cu o limpiditate deosebită. Ioan Găbudean n-a inventat sintagme ori metafore nemuritoare, n-a inventat nici măcar alfabetul, dar încearcă să reinventeze
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
Ce p...a mă-sii a avut fata asta deosebit de mi-a rămas în minte? Că doar nu sunt un obsedat. Sau chiar sunt? Ei, nu am făcut o obsesie pentru femei, dar parcă după prea multe mi-au sfârâit călcâiele. Dar, o viață are omul și un bărbat cred că nu poate fi fericit decât în brațele femeii. Și atunci, de ce nu mai sunt fericit? Nu am iubit-o pe Anca?... Ba da, dar numai pentru o perioadă. A trecut
ISPITA (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355500_a_356829]
-
cu bagheta în cap că era de lemn și acesta atacase uvertura prea violent și la trap Cucoanele din rându-ntâi Fiecare cu câte un evantai Unul de la Paris, altul de la Versailles, Scot câte-un oftat languros Din creștet până la călcâi: Vai ce frumos, vai de frumos! În rest orchestra marșează: Lasă dom'le că merge oricum Aici nu e nici o Scală. Și noi Plecăm după amiază la ploi- -ești. La un spectacol de gală Numai compozitorul postum Își trage palme
CONCERT de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355597_a_356926]
-
să-și vândă vaca, pentru că prea i-o laudă precupețul în gura mare. Ți-e clar că megieșul nu e-ntreg la minte și pleci totuși, adresându-i și lui un „No meri cu Dúmnezău”, dar când te-ntorci din călcâie, îți fuge privirea pe buza bălții spre-un licăr de curcubeu ca din poveste. „A naibii iluzie optică”, îți spui și pleci să te faci fizician la Nasa, agent de bursă în Cipru, informatician la Microsoft sau specialist SAP în
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
palmele sufletului, bătătorite de buchiile miilor de cărți și reviste (citite, scrise și dăruite de el), spre a strânge frățește și mâna săracului, și mâna bogatului, ceea ce înseamnă că demonul mândriei nu i-a găsit vulnerabilitate nici măcar atâta cât în călcâiul lui Ahile. Uite de aceea m-a privit și pe mine blajin, ca pe un Badea Cârțan de pe malul Moldovei, deși-s fără avere, adică fără oi și fără îndestulătoare cărți în bibliotecă. Categoric, această microsinteză stângace a ceea ce reprezintă
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
crești umbra cum îți spun la marginea mării în adierea brizei ce se învăluie pe trupul fragil al cunoașterii tale înainte de a spune lăcrimând bună ziua porumbel al trecerii din aer în stea să atingi liniștea apei cu piciorul unduirilor strigată călcâiului te iubesc te iubesc nu pleca înainte de a strivi norii incandescentei atingeri a nopții de mai să te cunoști apoi cum nu se cunosc lacrimile între ele când se ating de același tipar al giulgiului serii să te știi să
TESTAMENT de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346112_a_347441]
-
caldarâm. Ne sunt zilele transparente ca o piftie Imperiul e împins la nesfârșit, Din cenușă nu mai învie Rădăcina nucului din tronul înverzit. Plouă pentru mine cu petale de îngeri, Clopotele bat în dungă unele înfrângeri, Sunt întoarceri efemere în călcâi, Alunecă pe lângă mine umbra nimănui. Mă simt pajură la marginea nopți, Fetele pun drug luna la porți Îmi alunecă un râu de dor pe sub piele Când plouă peste mine cu petale de stele. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Fulger albastru
FULGER ALBASTRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346245_a_347574]
-
sâmbetei mele pe care am alunecat la venire într-un hohot de biruința drapat pe hohotul de moarte al mamei, aproape ucigându-mi matriarha sub tălpile roz-bombon, străvezii, catifelate, vulnerabile! Noroc cu Singurătatea care mi-a fost reazem! Am pus călcâiul pe ea, așa cum ai vrea sa strivești sub călcii capul viperei, al salamandrei, al scorpionului. Noroc cu anxietatea care m-a însoțit pretutindeni. Noroc cu depresia care m-a ținut de mână, de umeri, de mijloc, de suflet, să nu
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356251_a_357580]
-
execuție, preia mingea și o șutează puternic la popa la poartă, fără mata moartă! Vlădicul respinge și printr-un șut puternic tip lumânare, i-o trimite lui Fulga. Fulga, ușor că fulgu’, traversează terenul și printr-o pasă dată cu călcâiul, precum la karate, trimite mingea în direcția porții adversarilor. E acolo unul de la Rapid, care alunecă și bagă fără să vrea mingea în plasă! Gooooool! De fapt ... autogol! Doi la zero pentru vlădici! Spre norocul acestora iar începe să plouă
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]