1,852 matches
-
Atunci fii bun și povestește! Îi vorba de biv vel căpitanul Pavăl, care la 25 mai 1707 (7215) scrie într-un zapis: „am dat danie svintei mănăstiri Socolii a mea dreaptă ocină și moșie... o vie ce iaste în Dealul Călugărițelor”. Căpitanul primise acea vie „de la nănași” și o dăruiește mănăstirii „pentru sufletele părinților,... și nănașilor și ale noastre”. Numai că se găsește cineva care să încerce a răsturna toată binefacerea căpitanului „Pavăl” cu dosul în sus. Așa că la 18 martie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sus. Așa că la 18 martie 1708 (7216) vodă Mihai Racoviță spune: „s-au pârât de față înainte domniei mele și a tot sfatul nostru Irina, femeia lui Pavel ce-au fost căpitan, și Mihalachi, nepotul lui Pavel cu rugătoarele noastre călugărițele de la sfânta mănăstire Socola pentru o vie ce iaste în Dealul Călugărițelor... dzicând Irina fămeia lui Pavel, și Mihalachi, nepotul său, precum aceea vie i-au lăsat Pavel, bărbatul ei, să-i fie de comându ei... Și acmu se scoală
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
au pârât de față înainte domniei mele și a tot sfatul nostru Irina, femeia lui Pavel ce-au fost căpitan, și Mihalachi, nepotul lui Pavel cu rugătoarele noastre călugărițele de la sfânta mănăstire Socola pentru o vie ce iaste în Dealul Călugărițelor... dzicând Irina fămeia lui Pavel, și Mihalachi, nepotul său, precum aceea vie i-au lăsat Pavel, bărbatul ei, să-i fie de comându ei... Și acmu se scoală călugărițăli de au luat acea vie cu împresurare”. Norocul călugărițelor a fost
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în Dealul Călugărițelor... dzicând Irina fămeia lui Pavel, și Mihalachi, nepotul său, precum aceea vie i-au lăsat Pavel, bărbatul ei, să-i fie de comându ei... Și acmu se scoală călugărițăli de au luat acea vie cu împresurare”. Norocul călugărițelor a fost că au avut zapisul „de la mâna lui Pavel și de la Irina și cu iscălitura a duhovnicului său, anume popa Grigorie... Deci tâmplânduse de față și preotul Grigorie, duhovnicul lui Pavel, au mărturisit drept pe cum iaste danie dreaptă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
avut zapisul „de la mâna lui Pavel și de la Irina și cu iscălitura a duhovnicului său, anume popa Grigorie... Deci tâmplânduse de față și preotul Grigorie, duhovnicul lui Pavel, au mărturisit drept pe cum iaste danie dreaptă; și le-au dat călugărițelor și dresele cele vechi a vii toate la mâna lor. Și osăbit de aceasta, Irina n-au avut nici o treabă cu acea vie, că i-au fost femeie a doa lui Pavăl și nici feciori n-au avut”. Și zice
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
despre ce-i vorba și nu mă lași să vorbesc singur. Adevărul e că am tras cu coada ochiului în carte și pe deasupra mă captivează pur și simplu toate acestea, sfințite... Atunci cred că știi ce danie au mai primit călugărițele de la Socola... Știam la ce se gândea bătrânul, dar nu am dat drumul la vorbă, fiindcă mă întrista faptul că vodă a fost prea zgârcit cu bietele călugărițe. Până la urmă, mi-am călcat pe suflet și am vorbit: Nu m-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
toate acestea, sfințite... Atunci cred că știi ce danie au mai primit călugărițele de la Socola... Știam la ce se gândea bătrânul, dar nu am dat drumul la vorbă, fiindcă mă întrista faptul că vodă a fost prea zgârcit cu bietele călugărițe. Până la urmă, mi-am călcat pe suflet și am vorbit: Nu m-ai găsit nepregătit, părinte. Iaca ce spune Nicolae Alexandru Mavrocordat la 1 aprilie 1712 (7220: „Căutat-am și am socotit pentru sfânta mănăstire Socola” unde „sântu... lăcuitoare călugăriță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
călugărițe. Până la urmă, mi-am călcat pe suflet și am vorbit: Nu m-ai găsit nepregătit, părinte. Iaca ce spune Nicolae Alexandru Mavrocordat la 1 aprilie 1712 (7220: „Căutat-am și am socotit pentru sfânta mănăstire Socola” unde „sântu... lăcuitoare călugăriță. Și noi văzându-le precum să țin foarte cu greu... am dat și am miluit... și am orânduit să ia din vama cea mare domnească, din Iași, câte cinci lei de lună... și luând banii să aibă stareța a-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
țin foarte cu greu... am dat și am miluit... și am orânduit să ia din vama cea mare domnească, din Iași, câte cinci lei de lună... și luând banii să aibă stareța a-i împărți pe a mână la câte călugăriță vor fi în mănăstire”. Aș mai adăuga că la 20 decembrie 1741 (7250) o poruncă domnească le împuternicește pe călugărițe să-și stăpânească oamenii de pe moșiile mănăstirii care sunt obligați să lucreze pentru mănăstire șase zile într-un an. Știi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Iași, câte cinci lei de lună... și luând banii să aibă stareța a-i împărți pe a mână la câte călugăriță vor fi în mănăstire”. Aș mai adăuga că la 20 decembrie 1741 (7250) o poruncă domnească le împuternicește pe călugărițe să-și stăpânească oamenii de pe moșiile mănăstirii care sunt obligați să lucreze pentru mănăstire șase zile într-un an. Știi cumva care erau satele și moșiile mănăstirii călugărițelor de la Socola? Despre două am vorbit, dar despre restul aflăm de la Ioan
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că la 20 decembrie 1741 (7250) o poruncă domnească le împuternicește pe călugărițe să-și stăpânească oamenii de pe moșiile mănăstirii care sunt obligați să lucreze pentru mănăstire șase zile într-un an. Știi cumva care erau satele și moșiile mănăstirii călugărițelor de la Socola? Despre două am vorbit, dar despre restul aflăm de la Ioan Theodor Calimah voievod, care la 21 iulie 1760 (7268) scrie: „Dat-am carte domnii mele rugătoarii noastre Susanii stareță și a tot soborul de la Socola, să fie volnici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
supun să lucreză zilele... de boierescu, or la ce trebuință ari mănăstiri de clăci să saie fieștecarii cu ce-i va fi putere, or cu caru, cu căruță i cu topor, i cu sapă, i cu coasă...” Se mai plâng călugărițele și împotriva celor care calcă țarinile și fânețele cu vitele sau chiar cosesc iarba „di pe moșie și o aducu în târgu de o vându”. Numai că cei care le calcă locurile nu sunt țăranii, ci „dărvarii gospod i boierești
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
zece vite. De asemenea, mai sunt scutiți de dări un preot, un diacon și un țârcovnic. Dar lucrul cel mai de seamă este numirea unui epitrop, motivându-se astfel: „Și fiindcă această mănăstire... n-au avut purtătoriu de grijă... fiind călugărițele parte femeiască și nu pot a căuta tote cele ce să cuvin spre folosul mănăstirii”. Cum se vede, vodă are grijă doar de „sfânta mănăstire”, dar despre nevoile țăranilor de pe moșiile mănăstirii nu spune nimic. łăranii erau năpădiți de nevoi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a fost dăruit de Petru Șchiopu voievod și apoi că el se întindea „De la mănăstire în jos până la fântână, la capătul grădinii lui Nicoară, iar de acolo în sus până la drumul mare al Scânteii în dreptul pârâului Galata și în dreptul morii călugărițelor de la Socola, iar în pădure până la Cetățuie și pe unde curg apele către mănăstire”. Caut mai departe. La data de 20 februarie 1730 (7238) găsesc un izvod în care sunt înscrise patruzeci și cinci de obiecte: veșminte, odoare și cărți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
urmă Frumoasa. „Dar de unde până unde apare <Io Grigorie Ghica voievoda> în calitate de ctitor al acestei biserici? Asta am să-l întreb pe bătrân”. Cu acest gând în minte citesc mai departe și aflu că la 18 februarie 1741 (7249): „Natalie călugăriță, mama lui Costandinachi”, face un zapis „la mâna svinții sali, părintelui Filaretu egumenul de la sfânta mănăstire Sfetii Arhangheli și Sfânta Vineri din Iași, precum... am dăruit svintilor mănăstiri o parte de moșie ce avem cumpărătură de la răzeșii di satu de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
răzeșii di satu de Tatomirești, care... cuprindu toate o sută și două pământuri... și cărțile domnești... le-am datu... la mâna sfinții sale”. Uite că și acest zapis mă pune în încurcătură... Dar s-o iau încetișor. Cum se vede, călugărița Natalia este „maica lui Costandinachi”, deci a fost măritată și abia la bătrânețe s-a călugărit. Apoi ea vorbește și de „Sfânta Vineri din Iași”. Asta ar cam însemna că mănăstirea Sfânta Vineri era sub ascultarea mănăstirii Frumoasa, de vreme ce călugărița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
călugărița Natalia este „maica lui Costandinachi”, deci a fost măritată și abia la bătrânețe s-a călugărit. Apoi ea vorbește și de „Sfânta Vineri din Iași”. Asta ar cam însemna că mănăstirea Sfânta Vineri era sub ascultarea mănăstirii Frumoasa, de vreme ce călugărița spune: „cărțile domnești... le-am datu... la mâna sfinții sale, părintelui Filaretu egumenul”. Să fi căutat cu lumânarea și n-aș fi dat peste un hrisov care să-mi amărască sufletul. Dar când necazul te paște n-ai nici o șansă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și apucă di dijmuiești di pe locul Socolii în tărie lui... Au mai adus hotarnici și pe unde arată oamenii semnele hotarălor, dară igumenul de Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată”. N-ai spus însă că bietele călugărițe „au și scrisori în semne, hotarnică, dară egumenul di Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresoară moșie”. Frumos-îi, părinte, din partea unei fețe bisericești. Și mai mult din partea unui egumen să se zborșască la bieții oameni, care nu făceau altceva
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
revină mie. Întâi aș vrea să spun că această danie este ultima cunoscută de noi, fiindcă or fi fost și altele, pe care nu le știm. Este vorba de un loc de casă din Târgul de Sus, dăruit Cetățuii de călugărița Casiiana Poroșchioaia la 23 aprilie 1771. Am băgat de seamă, părinte, că printre cei ce fac danii către mănăstiri se găsesc și călugări. De unde până unde au ei bunuri pe care să le dăruiască mănăstirilor? Nu este chiar atât de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fost „Beserica strămoșului mieu lui Ștefan-vodă Tomșii (1563-1564)” - cum spune „Ștefan Radul vodă” la 22 octombrie 1683 (7192). Nu știu cum se întâmplă, dar ca un făcut, la câțiva ani doar, adică în luna mai 1690 (7198), hopa și o neînțelegere între călugărițele de la Socola și mănăstirea Sfântul Ioan Zlataust - privind hotarul dintre moșiile lor. Atunci Constantin Cantemir voievod trimite pe vornicul de poartă Cârstian pentru a așeza lucrurile la locul lor. Vornicul împreună cu egumenul de la mănăstirea Zlataust și stareța de la mănăstirea Socola
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sănătos! Facim știre mării dumitali pentru egumenul de la Sventî Ioan cau venit cu cinstită carte mării dumitali la noi ca să mergim la Socola și să li luăm sama pentru o bucată de loc ce-au avut gâlceavă egumenul denpreună cu călugărițele de la Socola”. După ce mergând dintr-un stâlp de piatră în altul restabilește hotarul, la sfârșit scrie: „Păn-aice măriia ta le-au fostu gâlceava și s-au găsit și hotarăle”. Încet-încet, mănăstirea Zlataust începe să primească danii la fel ca toate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
era o tipă haioasă. Margaret nu părea deloc convinsă. Se pare că iei foarte multe droguri, a spus ea. —Se poate ca ție să ți se pară foarte multe, i-am explicat eu cu blândețe. însă tu trăiești ca o călugăriță, așa că orice cantitate ți-ar părea prea mare. Era adevărat că Margaret trăia ca o călugăriță. Aveam patru surori, două mai mari și două mai mici, iar Margaret era singura bine-crescută din toată trupa. Mama obișnuia să se uite lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a spus ea. —Se poate ca ție să ți se pară foarte multe, i-am explicat eu cu blândețe. însă tu trăiești ca o călugăriță, așa că orice cantitate ți-ar părea prea mare. Era adevărat că Margaret trăia ca o călugăriță. Aveam patru surori, două mai mari și două mai mici, iar Margaret era singura bine-crescută din toată trupa. Mama obișnuia să se uite lung la noi și să spună cu tristețe „Ei, una din cinci nu e rău!“. Nu trăiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
surori, două mai mari și două mai mici, iar Margaret era singura bine-crescută din toată trupa. Mama obișnuia să se uite lung la noi și să spună cu tristețe „Ei, una din cinci nu e rău!“. Nu trăiesc ca o călugăriță, s-a plâns Margaret. Sunt doar normală. Da, Rachel, i-a luat Paul apărarea. Nu e o călugăriță. Doar fiindcă nu e o... o... drogată care nu-și găsește de lucru și pe care a părăsit-o soțul... Spre deosebire de altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să se uite lung la noi și să spună cu tristețe „Ei, una din cinci nu e rău!“. Nu trăiesc ca o călugăriță, s-a plâns Margaret. Sunt doar normală. Da, Rachel, i-a luat Paul apărarea. Nu e o călugăriță. Doar fiindcă nu e o... o... drogată care nu-și găsește de lucru și pe care a părăsit-o soțul... Spre deosebire de altele, a încheiat el pe un ton sumbru. Am descoperit imediat punctul slab al teoriei lui Paul. —Soțul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]