4,175 matches
-
semnul unei redefiniri. Re-găsiri. Ion Mircea (Mircea care încheie careul „Mircea”) vine din Clujul miracolului echinoxist. Este un mare poet, care la Sibiu regăsește traseul unui homo religiosus fără a abandona rafinamentul, transparența, rețele simbolice ale scrisului său de tânăr cărturar. Va scrie aici cel mai frumos poem al Centrului - al Albei Iulia. „Alba Iulia, Alba Iulia/ putrezim în memoria ta/născuți și nenăscuți, vii și morți/ putrezim în memoria ta/ mici fulgere sferice, v-uri ale viului viermișori ai genelor
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
Am ales douăsprezece dintre conversațiile purtate acum zece ani (reproduse în ordinea difuzării lor), optînd pentru dialogul cu personalități exponențiale, al căror antrenament umanist mi s-a părut că garantează o partidă mai captivantă într-o echipă alcătuită ad-hoc de cărturari înfruntînd strategic, inginerește, realitățile acelor timpuri.“ (p. 14) Cei 12 intervievați sunt, în ordinea apariției: Mircea Dinescu, Andrei Pleșu, Irina Nicolau, Alexandru Zub, Neagu Djuvara, Ștefan Aug. Doinaș, Doina Cornea, Adrian Marino, Dinu C. Giurescu, Daniel Barbu, Sorin Alexandrescu și
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]
-
necesitatea regimului de a nu menționa în nici un fel Biserica Română Unită cu Roma, aflată atunci în catacombe. Rezultatul ocultării este cunoașterea selectivă și parțială a unui capitol de istorie literară, ale cărui „victime colaterale” au fost câțiva scriitori și cărturari niciodată reeditați sau comemorați, în ciuda valorii și a rolului lor în prezervarea culturii române în Ardeal. Unul dintre aceștia este canonicul blăjean Augustin Bunea. Născut în 1857 și școlit, evident, la Roma (de unde se întoarce, în 1882, cu un doctorat
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
tragicul său sfârșit. Editarea operei sale postume a continuat până în perioada interbelică, după care urmează uitarea. Instalarea regimului comunist și interzicerea, în 1948, a Bisericii Române Unite cu Roma au făcut ca asupra numelui său - ca și al multor alți cărturari ardeleni - să se aștearnă vălul tăcerii oficiale. Comemorarea, la sfârșitul anului 2009, a unui secol de la dispariția lui Augustin Bunea i-a impulsionat pe Ion Buzași și Ion Moldovan să procedeze la o recuperare a acestui cărturar, prin reeditarea scrierilor
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
al multor alți cărturari ardeleni - să se aștearnă vălul tăcerii oficiale. Comemorarea, la sfârșitul anului 2009, a unui secol de la dispariția lui Augustin Bunea i-a impulsionat pe Ion Buzași și Ion Moldovan să procedeze la o recuperare a acestui cărturar, prin reeditarea scrierilor sale și a micromonografiei Augustin Bunea, publicată în 1969 de istoricul Ștefan Manciulea, în revista Buna Vestire din Roma. A rezultat, astfel, o triplă recuperare. Căci, alături de repunerea în circulație a numelui lui Augustin Bunea, prin reeditarea
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
ce apărea la Roma. Fără patetismul care animă schița biografică Mitropolitul Dr. Ioan Vancea de Buteasa (și, în general, panegiricele și evocările semnate de Augustin Bunea), Ștefan Manciulea, istoric aparținând școlii clujene moderne, de după 1918, reface pas cu pas biografia cărturarului, pornit din comuna făgărășeană Vad, unde tatăl era preot, și ajuns până la demnitatea de secretar mitropolitan și canonic la Blaj. Istoricului îi revine meritul de a semnala și documenta, cu multă finețe, o fațetă mai puțin cunoscută a activității lui
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
Răzvan Voncu Criticul și profesorul Mircea Popa este unul dintre acei cărturari care și-au petrecut o mare parte din viață în cel mai fericit mod cu putință, după părerea mea: în liniștea bibliotecilor, printre cărți și manuscrise. De aici și titlul prezentei culegeri de studii și cercetări, care strânge laolaltă contribuții
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
antic, au soarta lor, iar această soartă implică în primul rând circulația. În bibliotecile din Ardeal (și chiar din Ungaria) pe care le investighează Mircea Popa există carte românească din toate provinciile. Mai mult decât atât, începând cu Școala Ardeleană, cărturarii de peste munți și-au edificat discursul cultural privind cu obstinație dincoace, înspre București și Iași, într-un demers integrator conform cu valorile europene în care credeau. Criticul cercetează acest circuit al relațiilor și influențelor, contribuțiile sale în unele chestiuni - cum ar
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
singura morală cuvenită e cea a modestiei de principiu: spui ce s-a mai spus și o faci cu conștiința ștafetei pe care o treci altora. Volumul Luminile și umbrele sufletului e un fel de predanie scolastică pe care un cărturar o lasă în marginea unor teme cu timbru moral: curajul, libertatea, speranța, plăcerea, suferința, credința, adevărul, calomnia, superficialitatea, tristețea - în totul 34 de situații etice cărora Petru Creția le descrie conturul cu acribie doctrinară. Cum temele sunt clasice prin frecvența
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]
-
Se împlineau în 29 martie 40 de ani de la moartea sa, iar în toamnă se vor împlini 120 de ani de la naștere. Am spus acolo câteva lucruri despre legătura spirituală dintre Perpessiciu și Brăila, nerămasă fără ecouri în scrisul marelui cărturar și critic. Voi încerca să reiau aici subiectul, în limitele spațiului de care dispun. Poate că ar trebui să amintesc mai întâi câteva date concrete ale biografiei brăilene a lui Perpessicius. Fiul lui Ștefan Panait, originar din Ianina, și al
Perpessicius și Brăila by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5523_a_6848]
-
Ioana Diaconescu Odată cu procesul guvernului Ion Antonescu șîn cele trei variante ale lui, după cum urmează: 4-14 septembrie 1940 (1), 14 septembrie 1940-24 ianuarie 1941 (2) și 27 ianuarie 1941-23 august 1944ț, mari cărturari, profesori, umaniști, au primit pedeapsa temniței grele, condamnați criminali de război, laolaltă cu tot „lotul”. Martiri ai temnițelor au murit sub teroarea bolilor și a torturilor inimaginabile, egale cu cele din timpurile inchiziției. Alții au reușit să trăiască după ieșirea
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
a cunoscut duritatea regimului de detenție din închisorile comuniste. Umanist cu o temeinică formație de istoric și suflet de militant romantic,autor al unei întinse opere (deși neterminată), specialist reputat în domeniul său, a prelungit pînă spre zilele noastre imaginea cărturarului român din celălalt veac.” Ca un „spirit de largă cuprindere culturală, covîrșit adeseori de erudiție.” Născut la 31 decembrie 1894, profesorul Alexandru Marcu a murit, în închisoare, în 1955, înainte de încheierea pedepsei. Cu studii secundare la Craiova, universitare la București
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
la Enciclopedia Italiană Treccani. A fost corespondent al lui Pirandello și al lui Papini la Roma. Encomiat de Academia Italiană în 1938 și titular al Premiului San Remo în 1940. Alcătuitor al primului Dicționar Român-Italian. * ** Dosarul întemnițărilor successive ale marelui cărturar îl găsim în cadrul Dosarului Pșenalț/359 volumul 5, Arhiva CNSAS; pe coperta dosarului de penitenciar ștampilele temniței Aiudului, unde Alexandru Marcu purta numărul de identificare 82/1949, ale penitenciarelor Craiovei și Văcăreștiului. Numărul dosarului - 154/1952, „criminal de război”, numele
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
adresei 3272, profesorul Alexandru Marcu, „deținutul criminal de război”, era transferat din penitenciarul Aiud la penitenciarul Văcărești „însoțit de dosarul cu actele condamnatoare”. Un alt act concludent pentru manevrele practicate intensiv în temnițele comuniste în vederea asasinării morale a intelectualilor și cărturarilor este cel de la fila 12 a dosarului de penitenciar, din 26 martie 1947: „Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Penitenciarelor - Serviciul Îndrumărilor - [Alexandru Marcu] are voie să primească 2 volume ale romanului italian I promessi sposi de Alessandro Manzoni și dicționarul lui
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
este evocat și ce spunea în 1944 Camil Petrescu despre acest titan al teatrului românesc, care a jucat diverse roluri în cei 75 ani de carieră: „În realitate, Beligan nici nu-i actor. E un poet plin de subtilitate, un cărturar cât trei academicieni“ Radu Beligan se va află astăzi, 14 decembrie, în Piața Timpului din București (lângă magazinul Cocor), de la ora 12.00, pentru a sărbători cei 95 de ani alături de spectatorii care au crezut în el și care l-
Sublim: Viața și cariera maestrului Radu Beligan, evocată pe o coală A4 by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/55887_a_57212]
-
Ion Buzași 150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) 100 de ani de la Serbările Semicentenarului Astrei la Blaj (1911) Cărturarii ardeleni de odinioară aveau o adevărată vocație epistolară. Pentru ei corespondența era, ca și pentru pașoptiști, un gen literar - epistola literară -, dar și un document de istorie și istorie literară. Unul dintre aceștia, mai apropiat de noi a fost Ionel
Aniversări by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5599_a_6924]
-
Blaj, ce cuprinde cronica acelor mărețe zile, în care Victor Eftimiu, prezent și el atunci la Blaj, vedea prefigurarea Marii Uniri a românilor. Profesoara clujeană Viorica Lascu (n.1919), fiica marelui botanist Borza, descendentă și ea dintr-o familie de cărturari blăjeni, adevărată dinastie didactică - a Negruțeștilor - îi solicită lui Ionel Pop, în preajma aniversării a șapte decenii de la Serbările blăjene ale Astrei (1981) - aduceri aminte care să completeze volumul amintit (Serbările de la Blaj, 1911). Ionel Pop îi trimite paginile rămase până
Aniversări by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5599_a_6924]
-
fi fost cea între Titu Maiorescu și Mihai Eminescu. Nu degeaba poetul-portofel Dinescu (numit astfel de un partener al său de afaceri) ne vorbea într-un trecut apropiat despre Vântu ca despre un soi de Maiorescu, un «literat fin», «un cărturar», căruia el nu ezită să-i încredințeze spre citire operele lirice înainte de publicare.” Bătaia nu e ruptă din rai Vineri, 25 noiembrie, aproximativ 150 de persoane, reprezentând peste 20 de ONG-uri, au protestat în fața Parlamentului împotriva violenței asupra femeilor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5089_a_6414]
-
într-o manieră empatică, în așa fel încît să-i simțim apropiați, să-i înțelegem în umanitatea lor. Putem înțelege mai bine spiritul în care au fost interpretate de Petru Creția personajele biblice dacă ținem seama de definiția pe care cărturarul a dat-o exotismului. Nu evocarea unor lumi îndepărtate în spațiu și timp este, după Creția, exotismul, ci spiritul în care ele sunt gândite. Nu aparțin exotismului aceia „pentru care interesant e omul în universalitatea sa (și) peisajele și obiceiurile
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
fel delicat de a atrage atenția lui Boaz asupra obligației pe care legea i-o impunea. Erudiția lui Petru Creția, cu finalitatea arătată, este însă și mai impresionantă în amplul studiu introductiv la Banchetul lui Platon, tradus de el (1995). Cărturarul ne oferă date despre fiecare personaj al acestei opere, care nu rezultă din textul ei, ci din alte surse (nemenționate ca atare), rotunjind astfel portretul fiecăruia; personajul devine viu în imaginația noastră, și nu o pură abstracție asociată unui nume
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
apare la Veneția în 1782, și rămâne în istorie cu numele de Filocalia de la Veneția, concepută ca un volum în două părți, întins pe 1207 pagini, înainte de această dată însă, în Moldova, la Mănăstirea Dragomirna, este alcătuit, la inițativa starețului cărturar Paisie Velicikovski (rămas în istorie ca Sfântul Paisie de la Neamț), un volum cu o structură similară, în limba română, din traduceri, realizate chiar în incinta mănăstirii, ale textelor patristice originale grecești, aduse de obștea paisiană de la Muntele Athos. Astfel, cu
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
Nicolae Scurtu Biografia și, evident, bibliografia istoricului, prozatorului și cărturarului Oreste Tafrali (1876-1937) sunt insuficient cunoscute chiar și celor care ar fi trebuit să-i restituie opera și să-i precizeze locul în ierarhia valorilor naționale. Instruit în țară și în străinătate, format la școala autenticelor modele științifice, remarcat și
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
și astfel de forme aberante. După război nu a putut publica timp de câțiva ani: colaboraționist, iată acuza. De aceea, pentru conturarea portretului său veritabil, sunt binevenite paginile pe care i le dedică Lepenies în cartea sa, în capitolul „Trădarea cărturarilor în Germania: o atât de blândă colaborare”, unde adjectivul „blând” e catifeaua menită să indice slaba capacitate de rezistență, lipsa de caracter a intelighenției germane în perioada nazismului și a comunismului. Cine vrea să înțeleagă totalitarismul european nu poate decât
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
putut să uit ceea ce cu adevărat m-ar mai fi scos pentru un minut din sufocantul marasm academic: plăcuta îndatorire de a saluta în d[umnea]v[oa]s[tră], și la zile festive nu numai în cele comune, pe cărturarul și iubitorul de frumos, pe omul de acțiune și de realizări intrate în istorie, pe dascălul atâtor generații, ale cărui strălucite pilde mi-ar fi plăcut să le urmez. De aceea vă cer scuze și vă spun din inimă, din partea
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
Oprescu - Sculptura statuară românească. [București], Editura de Stat pentru Literatură și Artă, [1954], 195 pagini + ilustrații. 5. George Oprescu - Bisericile cetăți ale sașilor din Ardeal. [București], Editura Academiei Republicii Populare Române, 1956, 230 pagini + ilustrații. 6. Omagierea de către Academia Română a cărturarului și eruditului cercetător al artei românești, George Oprescu, cu prilejul împlinirii a 75 de ani. 7. Biserica ortodoxă celebrează pe Sfântul Gheorghe în ziua de 23 aprilie din calendarul bisericesc. 8. Președinte al Academiei în răstimpul 12 august 1948-23 decembrie
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]