1,506 matches
-
Doamne l-au ridicat în privirile mele uimite acum îl coboară cu fiecare val de melci de cochilii mișcătoare atât de încet timpul mă doboară încât declar rege primul fir de praf intrat pe furiș în scoica rămasă cu gura căscată în așteptarea răsăritului de primăvară Referință Bibliografică: valuri / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 825, Anul III, 04 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
VALURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346044_a_347373]
-
pe la tata Will... -Am fost la Maria acasă și-am trăit ca-n sânul lui Avram! -Și mie de ce nu mi-ai spus? -Păi mai aveai tu urechi pentru mine? Îți băgaseră ăia gărgăunii filozofiei în cap... Rămăsesei cu gura căscată la Sigismund Barach Rappaport și la uscatul ăla de Zimmerman care-ți cântau despre Schopenhauer al tău... O luară pe Marokanergasse și se treziră la Zu den drei Tauben. -Intrăm aici? - glumi Eminescu. -Intrăm! Încă mai are balta pește! - și
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
afară prin raze săgeți roșii ce curg îmbracă priviri rezemați de gânduri tot răul golim în ape sub poduri în zid prăvălit pe mormanul de pietre în praf și nisip în văile morții păcate străvezii sunt locurile voastre cu ușile căscate priviți ce sunteți vă prind două brațe ce schingiuiesc tot răul din oameni iubirea să renască sărutul în rouă și picuri trezirea la viață eternă va fi. Referință Bibliografică: Sărutul în rouă și picuri / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SĂRUTUL ÎN ROUĂ ŞI PICURI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347913_a_349242]
-
îți intri în rol de șef? Ei, să zicem că pe moment pot aprecia asta. Ia zi, ce-i așa urgent? - Zeii din Esagila i-au atacat pe igigi? - Și-au atacat proprii scalvi? întrebă uimită Talestri, rămânând cu gura căscată. - Era de așteptat, draga mea, se auzi vocea reginei Diossippe. Aceasta întră, vădit grăbită, în încăpere și se așeză, comod, în jilțul de lângă fiica ei. Își luă cana de ceai, deja pregătită, și, închizând ochii, sorbi din ea de parcă ar
CAPITOLUL IV de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347928_a_349257]
-
oprește și bate ușor la o ușă. În încăpere, un cap se ridică de sub așternut. Ascultă. Bătăile se repetă. Boierul surprins de deranj la acea oră se ridică nervos din așternut de lângă nevastă. Deschide și în prag rămâne cu gura căscată când vede un necunoscut ciudat. CONTELE DRACULA:(în șoaptă) Conașule, am lăsat o lădiță cu galbeni țăranilor care-mi cresc urmașul. În schimbul lor să le oferi tot ce au nevoie. Dar dacă te îndeamnă necuratul să-i înșeli sau să
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
-n cazul lui Tippu Tip. Am plecat cu o amărăciune în suflet, cu gândul la familia ce-am pierdut-o, cu inima la pământul ce-l lăsam în urmă. Era 1891 când am ajuns în Zanzibar. Am rămas cu gura căscată atunci când i-am văzut casa lui Tippu Tip. Porți sculptate-n lemn, marmură, pietre prețioase și-alte și-alte minunății pe care nici nu bănuisem până atunci că există. Tippu Tip avea mulți sclavi care se ocupau de treburile casei
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
orb și nici prost ca să nu-mi dau seama că pe voi doi vă leagă aceleași sentimente, dar asta nu înseamnă că voi accepta să vă faceți de cap pe holurile palatului și să se uite toți servitorii cu gura căscată la voi. Ce-ar fi să înceapă toți să facă la fel!?” „Ne pare rău, dacă v-am supărat atât de tare!”, i-am zis eu, cu privirea picată-n podeaua de marmură. „Ei, lasă! Nu m-ați supărat așa
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
suspiciune. Ion al Oații scosese hârtia din buzunar și încerca s-o descifreze, îi era frică să n-o pățească ca odată într-o adunare când n-a mai putut să descifreze scrisul și a rămas ca prostul cu gura căscată la hârtia din față ; acum lua literă cu literă și o descifra să nu se facă de râs în fața poporului. « Carole, îl întrebă el pe prietenul lui, cum vine chestia asta cu țara îndurerată ? De ce să fie țara îndurerată, să
ÎNMORMÂNTAREA (FRAGMENT DIN ROMANUL MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348915_a_350244]
-
și fugea la examene, când se află în sesiune la Facultatea de Cibernetică. Este inteligent,are spontaneitate, umor, este plin de ironie , bătăios până în pânzele albe , face spagatul în direct la televizor. Poate vă reamintiți cum a lăsat cu gura căscată întreaga presă și pe telespectatori, etalandu-si talentul muzical(surpriză) pe micul ecran, a făcut karaoke.N-am mai găsit videoclipul respectiv ... Desigur, la fiesta aniversara de azi, va cânta și mai bine, în duet cu prietena să Carmen Brumă
LA MULTI ANI, MIRCEA BADEA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346824_a_348153]
-
Costel funcționă ireproșabil și neobosit, organele sale interne nu scoaseră nici un zgomot precum că ar fi suprasolicitate iar cele externe, bine, numai acelea strict necesare, se comportară ireproșabil. Exigenta văduvă, mai spre dimineață, se dădu bătută și adormi cu gura căscată, în timp ce Costel afișa același zâmbet serafic și indescifrabil. Peste câteva zile Costel ajunse la concluzia că nu poate mânca decât pâine uscată iar de băut numai apă chioară dacă vrea ca să scape de huruitul interior și evacuările intempestive. Se resemnă
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
în Ediția nr. 451 din 26 martie 2012. Am spus în nenumărate rânduri că omenirea se confruntă atât cu o criză economică cât și cu o criză de ordin moral care pare să ne arunce din ce în ce mai mult într-o groapă căscată a dezumanizării. Spun toate acestea cu un imens regret ca cetățean al României, ca tânără studentă, ca o simplă tânără de douăzeci de ani. Situația actuală mă întristează profund și sunt ferm convinsă că nu sunt singurul individ care trăiește
GABRIELA CENUŞĂ [Corola-blog/BlogPost/346363_a_347692]
-
pare să devină din ce în ce mai abstractă. Citește mai mult Am spus în nenumărate rânduri că omenirea se confruntă atât cu o criză economică cât și cu o criză de ordin moral care pare să ne arunce din ce în ce mai mult într-o groapă căscată a dezumanizării. Spun toate acestea cu un imens regret ca cetățean al României, ca tânără studentă, ca o simplă tânără de douăzeci de ani. Situația actuală mă întristează profund și sunt ferm convinsă că nu sunt singurul individ care trăiește
GABRIELA CENUŞĂ [Corola-blog/BlogPost/346363_a_347692]
-
451 din 26 martie 2012 Toate Articolele Autorului Am spus în nenumărate rânduri că omenirea se confruntă atât cu o criză economică cât și cu o criză de ordin moral care pare să ne arunce din ce in ce mai mult într-o groapă căscată a dezumanizării. Spun toate acestea cu un imens regret ca cetățean al României, ca tânără studentă, ca o simplă tânără de douăzeci de ani. Situația actuală mă întristează profund și sunt ferm convinsă că nu sunt singurul individ care trăiește
CRIZA UMANITĂŢII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346362_a_347691]
-
care mă poftea în interior. Când am reușit să pășesc pragul, o atmosferă atât de apăsătoare parcă m-a izbit, îi simțeam starea, trăirile încă din prag. M-am apropiat de ea dar parcă mă apropiam de o imensă groapă căscată, atât de pierdută și de absentă o simțeam. Am așezat ceașca pe noptieră și m-am strecurat lângă ea, i-am prins capul în brațele mele și am rugat-o să îmi spună ce o macină atât de tare, să
DECREŢEII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346337_a_347666]
-
poveștile tale, le-ar spune pe ale lui, dar tu ai propriile povești despre locurile pe care le vezi din înalt. Cuvintele tale izvorăsc, se adună-n oceane, conturează țărmuri. Glasul tău curge molcom. Eu și Suflețel stăm cu gurile căscate. Florile din chenarul covorului se adună încet, încet, mai aproape de noi să te asculte; doar păsările măiastre, sfioase, rămân încadrate în romburile țesăturii. Au muțit cu ciocurile deschise; poveștile tale sunt minunate! Uneori ești trist, dar nici atunci nu ne
ECCE HOMO! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345017_a_346346]
-
Doamne, tu te ții de glume?/ Nu ne vezi mizeria?/ Pentru ce-ai lăsat pe lume/ Geruri ca-n Siberia?// Astă-noapte mi se pare/ Gazda mea, Emilia,/ S-a-ncălzit la lumânare/ Cu toată familia!” Cei din sală au rămas cu gura căscată. În poezie era vorba despre frigul și mizeria care de fapt o îndurau ei. Activistul de partid care era cu noi s-a îngrozit și era panicat. Ca să schimb registrul am făcut o invitație la teatru unde noi actorii ne
DE VORBĂ CU ACTORUL LUCIAN SPIRU IANCU de ADALBERT GYURIS în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/345142_a_346471]
-
ala roșu pe care ți l-au dat zilele trecute de la Sfat ?... Nu vor mai egzista bogați, nu vor mai egzista săraci...continuă Ionică a lu Dincă din telembizor, aici chiar nu mai înțelesese nimeni nimic, rămăseseră toți cu gura căscată... O prostie ! se-auzi glasul lui moș Negrea, ăsta alergase disperat de departe tocmai de pe la Sfatul Popular, convins fiind că aici e vreun mort, ceva că prea se-nghesuia lumea în pragu ușii...Acum , Niki era în clasa a patra
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
place o scurtă aventură, de vreo două sute de ani, alături de tine! Și arătarea cum termină de rostit acele cuvinte se transformă într-o fetișcană cu părul lung până la călcâie, cu un trup subțirel, cu sâni îmbietori. Pătru rămase cu gura căscată la așa frumusețe. - Îți plac? Trupul meu te incită? - și deodată femeia își smulge straiele dezvelind un piept păros din ai cărui sâni ies capete de șerpi. - Ha, ha, ha! Credeai că a dat norocul peste tine? Ți-a și
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
putere de stâlpul porții. - Termină cu prostiile, creatură obraznică! Acuși apar zorile și nesuferitul de cocoș îmi ia puterile cu cântecul său. Să fi pregătit de plimbare, că mâine noapte vin să te iau! Omul încremeni. - Ce rămăseși cu gura căscată ca la dentist? În împărăția iadului nu sunt facultăți de stomatologie! Sunt numai întreprinderi de prelucrarea smoalei! Ha, ha, ha! - Nu merg cu tine pe același drum! - Am o sarcină de la împăratul nostru, din adâncul pământului, și trebuie s-o
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
a lu” Ogean cu nelipsita-i tobă, și pe Lionora cu coșul plin de ,,bombonate aromate”, îmbrăcată ca o...florăreasă...așa cum numai la București vedeam eu câteodată! . ....și o mai văd pe Constantina lu” Ogean, la care rămâneam cu gura căscată ascultându-i cântecele lăutărești , o adevărată Romica Puceanu de Produlești, întotdeauna îmbrăcată cu rochii de oraș, cu paiete și decolteuri adânci, unde se așezau ,,sutele” primite de la nea Vasile Coconașu, ori de câte ori susținea câte un recital numai și numai pentru el
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
nuanțe și culori, de-ți luau ochii cu sclipirile lor. Oamenii erau îmbrăcați în veșminte vaporoase din țesături de mătase aurie, argintie sau azurie, cu bogate decorațiuni cu fir de aur și nestemate. Mărțișor și Norocel au rămas cu gura căscată, muți de admirație. Rămăseseră în drum ca proștii, neștiind ce să mai facă. Apoi, cămășile lor înflorate, pantalonii strânși pe picior, cizmele și opincile colbuite atraseră atenția trecătorilor care îi înconjurară: - De unde veniți, măi străinilor? - Din Țara Zăpezilor , unde domnește
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
în relație cu apa, pe lângă cele strict profesionale care se încadrează în sarcinile instituției. Cine îl ascultă ?! Un pas poate merge spre prăpastie, pe lângă prăpastie, în prăpastie, cu spatele la prăpastie, cu fața la prăpastie... ! Pașii inginerului Emil Vamanu sunt cu gândul la gura căscată a prăpastiei spre care alunecă civilizația umană dacă nu încheie la timp armistițiul cu apa și nu intră în armonie cu ea. Multele conferințe susținute de dr. ing. Emil Vamanu, lucrări științifice, interviuri, activități școlare și cu tineretul etc. sunt
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
mă apucară mii de draci când auzâi comedie. Auz’ să îl învăț io cum să pună cloța pe oauă. Da’ sângură nu s-așază, zâc? Ce-are dacă s-așază singură? Tușește!? Ei... Și plecai de-l lăsai cu gura căscată, cu gura căscată, ce mai... Abia cam la vreo săptămână, așa, o văzui pe Veta că alege oauăle la lambă, că ne căzusă și nouă găina a porumbacă. Treburi muierești... Cum-necum, Ion a lu’ Fleașcă până în toamnă își pusă pirostriile
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378034_a_379363]
-
de draci când auzâi comedie. Auz’ să îl învăț io cum să pună cloța pe oauă. Da’ sângură nu s-așază, zâc? Ce-are dacă s-așază singură? Tușește!? Ei... Și plecai de-l lăsai cu gura căscată, cu gura căscată, ce mai... Abia cam la vreo săptămână, așa, o văzui pe Veta că alege oauăle la lambă, că ne căzusă și nouă găina a porumbacă. Treburi muierești... Cum-necum, Ion a lu’ Fleașcă până în toamnă își pusă pirostriile, și le pusă
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378034_a_379363]
-
și un motiv în plus să o faci! adaugă și o luminiță misterioasă i se aprinde în ochi. - Care a fi motivul acela „în plus”? întreb. Pe buze îi mijește un zâmbet insinuant. - Tu ești tatăl copilului. Rămân cu gura căscată. - Îți dai seama ce spui? - Da, și ar fi de dorit să nu afle Voquin! În ceea ce mă privește, n-am niciun dubiu! El a fost întodeauna foarte prevăzător, tu nu! - !? - M-am gândit că ai dreptul să știi! Dacă
DRUMUL APELOR, 45 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376331_a_377660]