1,915 matches
-
vor vindeca În cîteva luni. Era ca și cum o tar... În ruin..., a c...rei mare parte din populatie tr...ia Inc... dup... norme de clan, s-ar fi transformat, la atingerea unei baghete magice, Într-o democrație prosper.... Din p...cate, s-a Întîmplat contrariul. Sistemul existent, respins brutal și integral, s-a dezorganizat foarte repede, f...r... a fi Înlocuit totuși cu altul. Anul 1991 s-a caracterizat printr-o puternic... regresiune economic... și social..., cu o creștere dramatic... a
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
sîngeroase Între națiuni. Este cea mai lung... agonie a unui regim comunist. O agonie de cincisprezece ani pe care Europa, prin refuzul ei persistent de a interveni, a prelungit-o incontestabil și despre care nu sîntem siguri Inc..., din p...cate, c... s-a Încheiat. Partea a patra Drumul spre Uniunea European... Capitolul 10 Moșteniri și memorii ale comunismului „Dar ce fel de viitor poate avea, domnule președinte, cel care ignor... trecutul? Ce viitor putem construi pe niște fundații din care
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
această patrie, neamul a roit în toate părțile, ca albinele dintr-un stup. Străromânii erau supraviețuitorii acelor din sud-estul european care nu pieriseră în războaie și nu s-au desnaționalizat în rândul popoarelor tinere...Patria lor primitivă (primară) e de cătat pe ambele maluri ale Dunării și a afluenților ei, între Adriatica și Pont, unde populația de limbă latină alcătuia o rețea mai densă ori mai rară, în diferite epoci". Dar asemănările din cele patru dialecte provin și din conservatismul funciar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
oricât de voinicește ar fi provocat, dă, depărtându-se, angoasa apropierii neantului. Drama stă nu în acceptarea sau negarea trecerii anilor, ci în imposibilitatea de a se împăca cu vreuna dintre cele două atitudini posibile: fuga din propriul timp („De cați în urmă, / stâlp te faci, de sare / Trecutul arde, / fugi, hai fugi mai tare”) ori împăcarea cu gândul că viitorul nu poate aduce mai mult decât a fost („Cad frunză moartă, galbenă pe lut / cântându-mi viitorul din trecut”). Poet
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
drept. Nu vorbe mari, nu cântece adânce Cari să espuie ce coprins conține Dreptul și legea, obiceiul, bunul. Romanul nu știe să esprime Ca un elin... dar pune-l să decidă Și va decide drept, fără să știe De ce. Voi cătați adevărul, noi puterea, Cătați să-nvingeți lumea... am învins-o. Tot ce doriți voi noi am și făcut... Noi n-am dorit nimic, ci am lucrat. Trebui să fie un punct stabil în lume De nu vrei ca popor peste
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu cântece adânce Cari să espuie ce coprins conține Dreptul și legea, obiceiul, bunul. Romanul nu știe să esprime Ca un elin... dar pune-l să decidă Și va decide drept, fără să știe De ce. Voi cătați adevărul, noi puterea, Cătați să-nvingeți lumea... am învins-o. Tot ce doriți voi noi am și făcut... Noi n-am dorit nimic, ci am lucrat. Trebui să fie un punct stabil în lume De nu vrei ca popor peste popor Să se împingă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acelaș suflet, reprezentant al aceloraș idei ca bătrânul Decebal. {EminescuOpVIII 58} PACEA PĂMÎNTULUI VINE S-O CEARĂ [PERSOANELE] [ÎMPĂRATUL ROMEI. CELSUS] [ÎMPĂRATUL] Voi un răspuns l-această întrebare[: Sînteți? ] [CELSUS] Vrei să-ți răspund? [ÎMPĂRATUL] Da, sîntem *. Într-adevăr au cătat ochii morții, Privirea ei cea tristă-nghițitoare Iat-o naintea mea. [ÎMPĂRATUL] Ce vrei, bătrîne? [CELSUS] Pacea pământului... [ÎMPĂRATUL] Aceasta voiesc s-o știu, de pot să-i dau eu pace? Daca eu însuși am fost instrumentul orb, umbra - supusul unei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un prieten. Prieten al iubirii ș-a patimelor mele Și n-am găsit niciunul mai sigur decât moartea... Moartea, iubite, moartea nu moare niciodată... SAS Și viața niciodată nu moare. Cade tatăl, Trăiește însă fiul... BOGDANA Găsii și pentru fiul, Cătând, și chip și formă să-l pun frumos alături Cu Dragu voievod. SAS Dar, Bogdano, mă-nspăimînți O nouă-nveninare? BOGDANA Ce-ți pasă ție? Oare Nu am și eu un suflet cuvîntător? A mea e Și fapta, dar și vina... Bărbate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
el? Te-ai dus?... [BOGDAN] Verena! [VERENA] (apart) Doamne! Ce dulce îmi vorbește, Și văd ce-a spune acuma. [BOGDAN] Verena, pe o clipă... [VERENA] Eu nu zic altfel. Du-te... dar vezi să nu mai vii, N-ai ce căta la mine... Ce cauți tu la mine? [BOGDAN] Doamne! fă-mi ochi-n patru ca s-o privesc mai bine! Ce-i face tu atuncea când eu ți-oi fi bărbat? {EminescuOpVIII 112} [VERENA] Taci, nu-ntreba! [BOGDAN] O spune
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Puteai s-o știi aceasta, dar tu... nimic nu știi... {EminescuOpVIII 116} ANNA Se poate Așa de rău să fie un om... mergi în pustii, Eu nu zic altfel... du-te, dar vezi să nu mai vii, N-ai ce căta aicea... Ce cauți tu la mine? BOGDAN Ce caut? Eu? Nimica... Tu știi aceasta bine. ANNA De-ai ști cum pe de-a pururi eu ți-am jurat o ură...? BOGDAN Omoară-mă... ei, iată pumnarul... Ei, te-ndură De
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aibă dintre noi; Și uniți la vremi de pace și la vreme de război, Căci altfel ne va fi țara și Moldova cea străbună O corabie pe mare, bântuită de furtună, În primejdie credința și pământul, legea, totul; Mînile frângând căta-vom unde-i Domnul și pilotul Oare cu o vorbă numai ne învață și ne scapă Ca o stea care răsare călătorilor pe apă". [SCENA] III VODĂ, VISTIERUL [LĂPUȘNEANU] Bună vreme, vistiere, că te văd ce vesel sunt. [VISTIERUL] Mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
seci ca un vânt cald și omorâtor ce-neacă orce simțire din inimă, orce idee din cap. Iată poezia lui împlinită, iată cum își închipuia el pământul... Palide schelete cu ochiul mort, cu inima moartă, care îmblă prin ruina - pământ cătând să-și sugă sângele unul altuia. Oamenii credea în nemurire? Cînd? Când avea destul suflet ca să le-ajungă dincolo de mormânt. Acești oameni nu vor învia neciodată, căci sufletul abia li ajunge ca să-și poarte mizerabila viață prin lume. {EminescuOpVIII 238
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
minută a vieței tale are de blestem câte o crimă a ta. Mi-ai închis ființa mea în jurământul cătră o marmură, astăzi arunc haina jurământului de pe mine în fața acelei marmure! Oricine vei fi tu, Dumnezeu al trecutului, el... a cătat să-ți semene... te desprețuiesc... (vrea s-arunce mănușa în fața statuei, cade-n genunchi) Iertare, marmură sfântă... iertare, părintele meu... da, îți cer iertare... mă voi atârna de poalele tale, mă voi tîrî peste pietrele înfiorate de durerea mea, voi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Diamant topit în stea, Doamnă peste stele, Ce lumini în țara mea Cerul țării mele, Ce din Nord ai răsărit Peste lumi rebele, Îți cîntăm: Bine-ai venit, Doamnă peste stele! Împărați din Răsărit Pe al lumei mire L-au cătat și l-au găsit Când le-a dat de știre Dulcea stea de diamant Plină de iubire Ce vedea pe-al ei amant În al lumei mire POESIS În hăină de imagini cu fruntea visătoare Apar în fața lumei zâmbind cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bătrânește [Și în II-VARIANTA apar versuri pregătitoare nesituabile: Că și-au fost așa de dragi [ANA] Mai încet... aud copiii 2260 Teodor, ne văd copiii [MĂTUȘA] Tare-i nostim Mi-am pus eu ochii pe el. [MĂTUȘA] De acea lumina-atuncea Cați în jos și tot mai coși Și te simți mereu privită De-a lui ochi întunecoși. * [ANA] Și ce oare de la el [ Aș avea] de așteptat? Nu-i destul de rău *, spun eu, Că au fost și advocat? * {EminescuOpVIII 350} [TEODOR
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe Hamlet, mon ami? DOMN[UL] Ba. HISTR[IO] Domnilor! Iertați-mi o întrebare. OFIȚERUL Parbleu! ăsta-i spiritul lui Hamlet!? DOMN[UL] Mai, mai, frate dragă! Numai vezi, îi lipsește zdrențărosului demnitatea. {EminescuOpVIII 437} HISTR[IO] Da! Daca o cătați în zdrențe... OFIȚERUL Parole d'honneur! Știi, are spirit, mon ami! DOMN[UL] Găsi și el gluma ca dobitocul ghinda. HISTR[IO] Pentru dobitoc e ghinda bună, dar n-a căzut de la voi. OFIȚER[UL] Allons, mon cher! Vorbă multă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îmbrace sufletul omenesc, liberat de materia brută, care o are aici, un corp mai fin, eteric, care să se potrivească cu starea sa nouă? Eu cred în aceasta și aflu o mângâiere. Ce ar fi oare omul dacă n-ar căta să intre măcar prentr-un presimțământ întunecos și straniu în viața sa viitoare spre a căpăta o idee despre ceea ce conține? Ce am fi noi toți dacă n-am crede în aceasta mai mult sau mai puțin clar și adevărat, dacă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trezi că el s-a fost dus, atât era de adâncit în visarea sa. El compunea în minte-i pe al său Stabat, când în țesătura lui se gândea la fiica lui Serrei. Intrând în camera sa, a căria fereastră căta în piața cea mare a Sorentei, Pergoleze se închise înăuntru cu grijă, deschise un cufăraș în care era ascunsă o mantilie, pe care o purta Henrietta în ziua singuraticei lor primblări pe lângă lacul d'Albano. O strânse la inimă, puse
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în contra Împărăției romeice. Între conaționalii săi recrută cu succes prin bani și daruri un partid destoinic de război, îi dete arme îndeajuns, zidi în împrejurimile Emului casteluri atât de tari și așa la loc potrivit așezate încît intrarea la ele căta să rămâie închisă inamicului, înmulți partea aceea de oaste bizantină care era de-un neam cu dânsul, împuțină și înlătură pe aceea ce era compusă numai din greci sau din altfel de romei și, oricâtă bănuiala ar fi putft da
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
român. Orașele înfloritoare odinioară: Heraelia, Panion, Rhaedestos, Chariupolis, Trajanupolis, Makri, Claudiupolis, Mosynupolis, Peritheorion și multe altele erau transformate în diforme și pustii grămezi de ruine; populația prinsă a fost dusă în țările de la marginea Dunării și așezată pe locuri cari cătară a se numi cu numele orașelor și orășelelor dărâmate. În modul acesta Ioannițiu căuta, după spusa lui proprie, să restituie paguba și să stingă vina pe care-o comisese împăratul Basilios asupra bulgarilor la a[nul] 1016, când a triumfat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
târgurile, având garnizoane minime, nepregătite pentru împresurări lungi, rău înarmate și pierzîndu-și tot rostul și orânduiala prin surprinderea invaziei, i se supuseră parte de bunăvoie, parte fură părăsite de apărătorii lor și luate numaidecât în stăpânire de cătră romîno-bulgari, parte cătară a se supune după o scurtă împrotivire și să cedeze forței majore. Aceasta a fost soarta orașelor și castelelor Stenimachos, Pristița, Krycimos, Tzepaena, Achrides, Ustra, Perperakion, Krybus și Ephaim, cari, afară de cetatea Mniakon, ce se ținu statornică, căzură cu toate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Constantinopol pentru aprezida conciliul; a-l numi frate și cel dentăi nu e asemenea vrun scrupul, căci și în Evanghelie risipitorul bogat îi zice lui Avraam tată, cu toată nespusa depărtare și deosebire între ei. Tot așa de puține scrupule căta să aibă recunoașterea apelațiunii la Roma, căci abia se va găsi vreun grec care de dragul unei certe să treacă așa de lesne marea întinsă și primejdioasă. Cât despre pomenirea în rugăciuni, trebuie să se admită în vederea scopului de folos comun
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și depunerea darului preoției. După cererea sinodului, împăratul îl exilă apoi la Brussa. De atunci încoace flacăra pâlpâitoare a condamnării fanatice se lăți repede și neoprită. Chiar biserica Sf[intei] Sofii, care se socotea pângărită prin intrarea latinilor în ea, căta să se sfințească din nou, ca să se curețe. Un tribunal, compus anume din călugări, pedepsi, fără a ținea socoteală de ceva, pe toți părtașii uniunii, fără deosebire, să fi fost în stările de jos mirene sau preoțești. Dar nu numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asemenea admonițiuni n-ar ajuta nimic, atunci eparhiile acestea să i se subordineze simplu episcopiei catolice a Sirmiului pe calea ordinațiunii și chiar contra voinței lor. Deci se alese fără sfială o măsură silnică pentru lățirea catolicismului, a căreia împlinire căta să se puie în mâna regelui maghiar. Dar cu mai mult zel încă și cu activitate mai multă se puse papa Nicolae IV pe opera convertirii. În urma legăturilor de familie dintre familia domnitoare maghiară și dinastia sârbească, papa izbutise a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a puterii autorității politice și a drepturilor proprietărești era o sarcină grea pentru poporul de rând, totuși poporul nu-și pierduse cu totul libertatea lui civilă, nu era subjugat în robie aspră, ci claca, dijma și birurile în bani el căta să le privească și să le recunoască parte ca un fel de leafă pentru autoritatea politică locală, parte ca o indemnizare pentru proprietarul suprem al pământului întreg de pe o moșie, deci în ochii poporului acestea erau prestațiuni bine întemeiate cătră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]