654 matches
-
Masacre au avut loc și în alte localități: Viseu de Sus - Dosu Taului, Cerișa, Marca, Brețcu, Mureșenii de Câmpie, Mihai Bravu, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmășd, Sântion, Cosniciu de Sus, Camăr, Aghireș, Sucutard, Ditrău, Suciu de Sus, Tărian, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiș, Șincai, Turda, Ozd, Gădălin. După Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, nord-vestul Transilvaniei a trecut sub jurisdicția Ungariei. (Prin Ardeal sau Transilvania se subînțelege în tot articolul atât regiunea istorică Transilvania, cât și provinciile Crișana și Maramureș.) La
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
Cătina albă, cunoscută în unele părți și sub numele de cătină de râu sau simplu cătină (nume științific "Hippophaë rhamnoides" L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
Cătina albă, cunoscută în unele părți și sub numele de cătină de râu sau simplu cătină (nume științific "Hippophaë rhamnoides" L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. Cătina albă se
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
Cătina albă, cunoscută în unele părți și sub numele de cătină de râu sau simplu cătină (nume științific "Hippophaë rhamnoides" L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
numele de cătină de râu sau simplu cătină (nume științific "Hippophaë rhamnoides" L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar și ca plantă ornamentală. Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele. În fructele coapte
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar și ca plantă ornamentală. Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele. În fructele coapte conținutul depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspăt. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
se recoltează imediat după coacerea lor și până la lăsarea primului ger; în stare crudă au gust acru-astringent. Principii active : vitaminele B, B, C, PP, carotenoide, acid folic. Acțiune farmacologică : tonifiant general, datorită complexului vitaminic pe care-l conține. Fructele de cătină sunt utilizate atât în scopuri terapeutice în hipo- și avitaminoze, în anemie și convalescență, cât și în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă etc. Se poate utiliza și infuzia 2-3%, folosind 2-3 ceaiuri pe zi. Datorită compoziției și
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
scopuri terapeutice în hipo- și avitaminoze, în anemie și convalescență, cât și în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă etc. Se poate utiliza și infuzia 2-3%, folosind 2-3 ceaiuri pe zi. Datorită compoziției și prezenței vitaminelor, fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism. Dacă în infuzia de cătină se adaugă și câteva fructe de măceș va rezulta un
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
și convalescență, cât și în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă etc. Se poate utiliza și infuzia 2-3%, folosind 2-3 ceaiuri pe zi. Datorită compoziției și prezenței vitaminelor, fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism. Dacă în infuzia de cătină se adaugă și câteva fructe de măceș va rezulta un ceai vitaminizant. Vinul de cătina poate fi considerat
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
ceaiuri pe zi. Datorită compoziției și prezenței vitaminelor, fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism. Dacă în infuzia de cătină se adaugă și câteva fructe de măceș va rezulta un ceai vitaminizant. Vinul de cătina poate fi considerat un remediu natural, deoarece ajută organismul vitaminizându-l, având în același timp și o acțiune tonică.
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism. Dacă în infuzia de cătină se adaugă și câteva fructe de măceș va rezulta un ceai vitaminizant. Vinul de cătina poate fi considerat un remediu natural, deoarece ajută organismul vitaminizându-l, având în același timp și o acțiune tonică.
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
politic, Mircea Nicolau, președintele Fundației „Prof. George Manu” — implicat la vârf în Rezistența Anticomunistă și deținut politic timp de 20 de ani, Nicolae Purcarea, artist popular (sculptor în lemn), prof. univ. dr. Ion Brad (biochimist, cunoscut pe glob ca „tatăl cătinei albe”), Părintele Constantin Voicescu, fost deținut politic și unul din vârfurile Pieței Universității în 1990, Părintele Dumitru Bălașa, supranumit „Patriarhul de la Vâlcea”, reputat istoric al perioadei dacilor și alții.
Partidul „Totul pentru Țară” () [Corola-website/Science/306728_a_308057]
-
de salcie :salcie alba ("Salix alba"), răchită ("Salix fragilis"), salcie ("Salix triandra"), răchită roșie ("Salix purpurea"), plopul alb ("Populus alba") și plopul negru ("Populus nigra"), iar pe culoarele văilor unor afluenți ai Dunării, anin negru ("Alnus glutinosa"). În subarbustiv vegetează cătină roșie ("Tamarix tetrandra") sau murul de miriște (Rubus caesius). Pajiștile sunt destul de restrânse ca suprafață, fiind intercalate între păduri și terenuri agricole. Zona Cazanelor se diferențiază de restul Parcului Natural Porțile de Fier prin bogăția floristică deosebită și prin numărul
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
șase palme), 100 de clocotici (sunătoare), 300 de cireși, 300 de dârmoji, 100 de frasini, 200 de soci, 100 de fagi, 100 de iove (o varietate de salcie), 400 de mălini, 500 de trandafiri sălbatici, 500 de bucăți de tamariscă (cătină), alături de meri,peri și vișini sălbatici. Același raport indica faptul că aceste plante pot fi găsite în zone împădurite de pe malurile Putnei, ale Bistriții, cât și în apropierea moșiei Mărășeștilor. Din 1847 s-a început organizarea destul de frecventă în Grădina
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Arbori sau arbuști acoperiți cu peri caracteristici (stelați sau solzoși). Frunzele sunt întregi, lanceolate, iar florile sunt axilare, bisexuate sau unisexuate, cu perigon. Receptaculul este tubulos și închide ovarul, participând la formarea fructului asemănător cu o drupă. Hippophae rhamnoides L. (cătina albă) este un arbust spinos, frecvent de-a lungul apelor, pe coaste pietroase, mai ales pe formațiuni geologice salifere. Este specie pionieră, cu rol foarte important în combaterea eroziunilor și alunecărilor de teren și favorizează procesul de pedogeneză pe terenurile
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
unisexuate,dispuse dioic. Fructul este portocaliu, cu miros de ananas și este foarte bogat în vitaminele C, B1, B2, carotenoide, acizi grași, fitosteron, motiv pentru care are o largă utilitate fitofarmaceutică. Fiind considerată ca o adevărată "polivitamină naturală", fructele de cătină albă sunt utilizate în hipoavitaminoze și în anemii rebele. Uleiul gras din pericarp se folosește cu succes în tratamentul arsurilor și în ginecologie. Este una dintre cele mai valoroase și cercetate plante medicinale pe plan mondial. Sunt plante lemnoase, cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Adunare de la Blaj, în 3/15 septembrie, unde a fost investit ca prefect al Câmpiei cu reședința la Luduș, cuprinzând 120 de sate din zonă. Pentru a-i ridica pe oameni la răscoală, au loc adunări populare la Frata și Cătina. Îi sunt apropiați tribunii Vasile Simonis din Sărmașu, Ioan Dan din Silivașu de Câmpie, preotul Vasile Turcu din Cătina. La 11 octombrie 1848, ca urmare a unei trădări făcută de preotul român Grigore Elekeș, un detașament maghiar înarmat îi arestează
Alexandru Bătrâneanu () [Corola-website/Science/311136_a_312465]
-
cuprinzând 120 de sate din zonă. Pentru a-i ridica pe oameni la răscoală, au loc adunări populare la Frata și Cătina. Îi sunt apropiați tribunii Vasile Simonis din Sărmașu, Ioan Dan din Silivașu de Câmpie, preotul Vasile Turcu din Cătina. La 11 octombrie 1848, ca urmare a unei trădări făcută de preotul român Grigore Elekeș, un detașament maghiar înarmat îi arestează pe conducătorii adunării pregătite a avea loc la Bărăi, îi predă unui tribunal, care în urma unei anchete severe, de
Alexandru Bătrâneanu () [Corola-website/Science/311136_a_312465]
-
stare de conservare slabă, icoanele impărătești și icoanele prăznicare de la iconostasul cu trei uși din sec. XVIII-lea ca și numeroase icoane pe sticlă. Icoanele prăznicare sunt atribuite pictorului Toader Gherleanu iar icoana Bunul Păstor este realizată de Vasilică din Cătina, care are o replică identică la Petriș, comuna Cetate, județul Bistrița Năsăud.
Biserica de lemn din Gersa I () [Corola-website/Science/311332_a_312661]
-
de fâșii, dominate de salcie albă ("Salix alba") și plop negru ("Populus nigra"). Pe arbori atârnă vița de vie sălbatică ("Vitis silvestris") și hameiul ("Humulus lupulus"). De asemena, în pe versanții Prutului și văilor se întâlnesc arbuștii zălog ("Salix cinerea"), cătina roșie ("Tamarix ramosissima"), dudul alb ("Morus alba"), soc negru ("Sambucus nigra"), sânger ("Cornus sanguinea"), măcieș ("Rosa canina") etc. Satul Brînza a fost atestat documentar în 1630. denumirea satului este fixată și pe harta lui Dimitrie Cantemir de la începutul secolului XVIII
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
pe o fâșie restrânsă s-a conservat, datorită gardului de sârmă ghimpată,o vegetație de tip zăvoi. Dintre arbori și arbuști se întâlnesc: plopul alb, plopul tremurător, sălcia albă, cireșul sălbatic, mărul pădureț, salcâmul, sângerul, malinul, porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, salăul, bibanul, plătica, chișcarul și crapul
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
Cătina de garduri ("Lycium barbarum", "Lycium chinense") este numele comun a două specii foarte apropiate din genul Lycium. Mai este cunoscută și sub numele de goji. Această plantă perenă lemnoasă face parte din familia Solanaceae. Există două varietăți de Goji: Înățimea
Cătină de garduri () [Corola-website/Science/313563_a_314892]
-
atinge 2-4 m. Ramurile sale, deseori spinoase, atârnă arcuite și poartă frunze lungi, lanceolate sau ovale, de culoare verde-gri. Ele au o lungime de 3-6 cm și sunt fie singulare, dispuse alternativ opus, fie grupate în fascicule de până la trei. Cătina de garduri înflorește din iunie până în august. Inflorescența este compusă dintr-una sau mai multe flori, liliachii sau violete, grupate pe un pedicel de 1-2 cm. Florile, a căror corolă de aproximativ de 8-10 mm prezintă cinci petale, au formă
Cătină de garduri () [Corola-website/Science/313563_a_314892]
-
cărnos, roșu sau portocaliu este o bacă, lunguiață sau ovoidă, de 1-2 cm. Perioada de maturație este din august până în noiembrie, în funcție de climat. Fructele conțin 4-20 semințe sferice, maronii, care sunt răspândite de păsări. Nu se cunoaște cu precizie originea cătinei de garduri, habitatul său natural se găsește între Europa de sud-est și Asia de sud-vest. Una din zonele specifice de răspândire este Ningxia din China, de unde Lycium s-a răspândit ca plantă de cultură în întreaga Asie, în Europa, America
Cătină de garduri () [Corola-website/Science/313563_a_314892]
-
cunoscute probabil și mai devreme, după cum indică asocierea plantei în folclorul chinezesc cu primul împărat al Chinei, Shen Nung, părinte al agriculturii și cunoscător al plantelor medicinale, care a trăit în jur de 2800 î.e.n. De la începutul secolului 21 fructul cătinei de gard, sub numele comercial de goji, a cunoscut o apreciere și cerere crescândă atât în S.U.A. cât și în multe alte state dezvoltate. În curând a apărut și o gamă foarte largă de produse de consum pe bază de
Cătină de garduri () [Corola-website/Science/313563_a_314892]