920 matches
-
salată verde tăiată fin și chiar fructe crude cu excepția caiselor, perelor, prunelor și citricelor. În alimentație se introduc paste făinoase (macaroane, tăiței, fidea), cartofi copți și fierți, piure de morcov, ouă fierte moi sau ochiuri românești, brânză dulce de vaci, caș, telemea, pâine albă (veche sau prăjită). Pentru a elimina anemia datorată hemoragiilor repetate se vor consuma supe sau ciorbe cu carne slabă sau perișoare, rasol sau grătar din carne de pasăre și vițel. șuncă presată și neafumată, mușchi țigănesc și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
usturoi. Ingrediente pentru 10 porții: 500 g cas proaspăt 100 g gris 100 g mărar 4 ouă 2 g piper 50 g făină albă 100 g brânză telemea 500 g smântână 1 Kg ștevie 10 g sare Mod de preparare: Cașul se trece prin mașină de tocat, telemeaua se dă prin râzătoare. Mărarul se alege și se spală, se taie mărunt, iar ștevia se opărește și apoi se trece prin apă rece. Ouăle se dezinfectează și se separă albușul de gălbenuș
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
se dă prin râzătoare. Mărarul se alege și se spală, se taie mărunt, iar ștevia se opărește și apoi se trece prin apă rece. Ouăle se dezinfectează și se separă albușul de gălbenuș. Albușurile se amestecă cu sare, piper, cu cașul tocat, gris și ½ din cantitatea de mărar. Aceasta compoziție se amestecă până la omogenizare. Din făină se face un sos cu jumătate din cantitatea de smântână, cu telemeaua rasă și restul de mărar tocat. Ambele compoziții se amestecă până se omogenizează
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
din cer” (Ioan 6, 51); „De nu vețimânca trupul și nu veți bea sângele Fiului Omului nu veți avea via-ță întru voi” (Ioan 6, 53). Revelația prin Înviere a făcut să încetezeorice „mitologie”. Această mitologie era și argumentul lui Arie cași al lumii care considera crucea lui Hristos o „nebunie” (1 Corinteni 1, 23). „Crezul” nu a menționat Botezul lui Hristos cu DuhulSfânt, deoarece acest eveniment nu putea fi cunoscut decât prin Jertfa și Învierea lui Hristos. Acest lucru este simbolizat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
di Stato "integrale" stă nel fatto di tenere insieme forza e consenso în un nesso dialettico, dove în genere în "Occidente" è l'elemento del consenso a essere prevalente, senza ovviamente che la "forza" venga meno. Come dimostrano persino i cași estremi del fascismo e del nazismo. Un problemă analogo nasce dall'espressione di Gramsci secondo cui società civile e società politică sono "una stessa cosa". Nel testo C (Q 13, 18, 1590) l'espressione è sostituita con una ancoră più
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
futuro e presunto) sulla necessità che essi hanno di essere rivisti, vagliati, forse corretti, sul fatto che bisogna sforzarsi di cogliere più îl "ritmo del pensiero" che "le singole citazioni staccate" (Q 4, 1, 419). Questo sembrerebbe appunto uno dei cași. În realtà, per Gramsci îl rapporto è dialettico, di richiamo e influenza reciprocă. Come è dimostrato anche da tutte le citazioni riportate precedentemente, Stato "propriamente detto" e "società civile" sono due momenti distinti, non și identificano, sono în relazione dialettica
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
e firma. Come și può notare l'unica differenza sostanziale è rappresentata dall' origine della proposta, che determina un modus operandi differente, mentre la valenza politică, rappresentata dalla partecipazione del cittadino, è identică. L'atto ultimo della firma, nei due cași sinonimo di voto, evidenzia una sorta "di sentore comune indifferibile" della società civile verso i temi più disparați accompagnato dal bisogno di partecipare, giudicare e contare. Fin qui, si è fatto riferimento alle doparie con competenza nazionale, mă le stesse
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Come pure, appare ambizioso l'obiettivo delle Doparie, tanto mostrarsi quasi un'utopia. Certo, esse non sono la panacea dei mâli che attanagliano la politica, mă possono e în qualche misura già accade, suscitare passione politică nell'utilizzarle (vedasi i cași delle Doparie on line del PD sulla legge elettorale; la proposta dell'uso delle Doparie da parte del Cantiere della Partecipazione nelle amministrative del 2008 a Bitonto paese în provincia di Bari; la citazione nelle mozioni a segretario del PD
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
sostiene, che è frustrante pensare che dopo tanto impegno le conclusioni raggiunte siano ignorate. Lo stesso aggiunge, che d'altra parte la mancanza di un potere vincolante permette interazioni meno imbrigliate e favorisce l'informalità dei rapporti. Tuttavia, pur prevedendo cași di non condivisione, del risultato di una Doparia, da parte del partito o coalizione di riferimento, avrebbe comunque îl merito di coinvolgere i RAPPRESENTATI alla partecipazione, nel contempo responsabilizzerebbe politicamente i RAPPRESENTANTI ad agire în una sorta di libero mandato
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
pe dreapta al râului Trotuș, izvorăște din Munții Vrancei, traversând localitățile Cașin și Mănăstirea Cașin. De la 1840, în timpul domniei lui Mihail Sturdza, au existat în această arie geografică două unități administrativ - teritoriale distincte: Cașin și Mănăstirea Cașin. Et.: n. pers. caș (la origine o poreclă) d.ap. caș - lat. caseus + suf. - in. CĂIUȚI, pârâu și sat, situate în zona Trotușului mijlociu, la 14 km. de Onești. Localitatea numără peste 6000 de locuitori. În documentele vremii, acest toponim apare și cu formele: Căiuțul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
din Munții Vrancei, traversând localitățile Cașin și Mănăstirea Cașin. De la 1840, în timpul domniei lui Mihail Sturdza, au existat în această arie geografică două unități administrativ - teritoriale distincte: Cașin și Mănăstirea Cașin. Et.: n. pers. caș (la origine o poreclă) d.ap. caș - lat. caseus + suf. - in. CĂIUȚI, pârâu și sat, situate în zona Trotușului mijlociu, la 14 km. de Onești. Localitatea numără peste 6000 de locuitori. În documentele vremii, acest toponim apare și cu formele: Căiuțul, Căiuțul Mic, Târgul Căiuțului, Târgul Căiuțul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
al, 1988). Antecedentele familiale și/sau ontogenetice sunt frecvente, cât și existența anomaliilor premorbide (personalități de tip schizotipal, tulburări de atenție și concentrare sau conduite deviante -Arnold, 1987; Asranov, 1986; Russel et al, 1989). Aceste anomalii premorbide, de același tip cași cele observate pentru formele clasice, permit discernerea copiilor schizofreni și schizotipali de cei depresivi (Asarnow & Ben-Meir, 1988). Debutul poate fi brusc dar mai ales insidios și cu evoluție lentă, progredientă, particularitățile vârstei imprimând tabloului clinc un aspect deosebit. Tulburările acestei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
chimia lui, la doișpe punct s-a sculat, a făcut o cruce - și după aia s-a apucat iar să citească. - Fugi, bă, când ai făcut tu Revu’ la Costi? - Ce vorbești, io când făceam Revu’ la Costi, tu aveai caș la gură! Vorbeam așa, și-apoi uitam de Șăfu, pentru că ieșeau ai noștri în pauză. Snoaba de Magda, cu o carte de Eliade, d-alea cu șamani și-alte izmeneli. Nici în pauză nu putea să se desprindă de cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
atacat de ploi și de scurgerile de apă de pe munți. Primul popas l-am făcut la o stână, de fapt o baracă în stânga drumului, unde niște unguroaice, datorită felului de a fi a lui Mircea, ne-au dat lapte și caș. În sens opus, într-un autocar, treceau actorii unui teatru național. Peste drum dăinuiau niște cazemate din beton, rămășițe ale războiului, dovadă că pe acolo, odată fuseseră lupte grele. Iar pe biciclete, am lăsat în urmă o tabără, ai cărei
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
uscat. Ce crimă au făcut, în definitiv?! Cum vă permiteți să-i bateți în halul ăsta? Este inadmisibil, rușinos și revoltător! Trebuie să încetați imediat!!! Bă flăcău, s-a umflat tărâța-n tine?! Poftim? Ție încă nu ți-a căzut cașul de la rât, măi băiatule! Tu îmi dai mie lecții?? Tu, mă?? Vezi mă, că-ți fac raport precum că ești de partea hoților și ai încurcat-o! Ai auzit? Am mai "dezbrăcat" eu vreo câțiva ca tine și-au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dl Grigorescu, într-o dimineață de vară, în Piața Amzei. M-a invitat la „roșii cu brânză și un castravete”. Le-a cumpărat de la țăranii săi preferați („Puștiule, de la ăsta să iei mereu roșiile și castraveții. De la ăllalt, brânza și cașul. Ne-am înțeles?”), le-a tăiat cu atenție, le-a aranjat pe o hârtie curată. A scos din buzunar câteva foi de hârtie dactilografiate. Le-a întins lângă hârtia cu „de-ale gurii”. Le-a netezit. S-a uitat la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
ceai din salvie și o altă plantă groaznic de scârboasă. Bătrânica ne caută în coarne grozav: gătește, spală vasele, face curățenie. A pregătit paturile cu perne, rufărie, plăpumi de vată. Azi am luat masa acasă: cartofi fierți cu unt și caș și salată de fasole verde. La desert - piersici și griș dulce. Seara vom mânca grătar la Brașov. S-ar părea că astea sunt toate noutățile... Pierre și Vally, din Satulung, lui Ion Omescu la București 6 august 1954 Dragii mei
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de muncă. Ar fi plăcut să vie și Ion. Vă sărută Vally Pierre, din Satulung, Augustei la București 8 august 1954 Draga mea Mămică! Ieri toată ziua am petrecut-o la oraș, am fost la ștrand, la piață (am cumpărat caș), am vizitat cunoscuți și așa mai departe. Astăzi e duminică și stăm acasă. țața Chiva primește oaspeți: fetele, fiii, ginerii, nepoțica (fata Lenuței - Lenuța întruchipată de acum cincisprezece ani, de necrezut aproape). Ne-au invitat și pe noi la masă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
12,30, în sâmbăta Paștelui, zi supremă de rugăciuni, post și gânduri pioase. Plecându-se de la premisa că olandezii n-au nimic de a face cu Paștele ortodox și, conform indicațiilor superioare, ne aștepta un prânz de gală: icre, drob, caș, urdă, ciorbă de miel, friptură de miel, purcel de lapte, piftie de curcan, sarmale, clondire cu țuică, afinată, cabernet, merlot, fetească, băbească, pască și cozonac, coșuri cu ouă închistrite... Supușii Reginei au rămas uimiți de "paleta" de culori și arome
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
vipia unei zile Întregi de vară. Am mâncat din mămăliga răsturnată, galbenă și aburoasă cu Măriuca mea cea frumoasă, pofticioasă și cu stomac bun, cum și din mărunțișul lor de pește sărac, făcut repede o fiertură de ciorbă, și din cașul dulce cu ceapă smulsă „ie sară“, potolindu-ne [setea] cu vinul acru de gust neaoș românesc, din vița ce n-a cunoscut altoiul străin și ră masă locului de la facerea lumii, așa cum o fi sădit-o, cu mâna lui chiar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de lume adunată de prin sate În piața de sub turnul cu orologiul bătrân bătând cea surile și Învârtind hora sfinților sculptați și zugrăviți cât statul de om. Ne zâmbeau copiii, Întinzându-ne străchini cu obleți argintii din Târnave; femeile cu caș dulce de oi și cu flori, flori pentru odaia noastră, acuma câmp voios de exercițiu nestin ghe rit al drăcosului de Eros, puiul de zeu scăpat ca din praștie din strânsoarea așteptărilor și ezitărilor. Asistăm zilnic la confuzia, tot mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și acoperită cu draniță (șindrilă). Înăuntru erau pirostrii (un cerc de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc, crăcană). Mai erau niște polițe, o masă, câteva taburele și multe plase pentru scurgerea cașului. Ciobanii, feciori din sat, aveau cămăși înnegrite de funingine și împodobite la poale și mâneci cu fluturi strălucitori. Ei scoteau oile la păscut pe tarlale (toloci) cu iarbă, arvonite de la gospodarii avuți sau de la primărie. La prânz, veneau cu oile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bande de hoți se încumetau să atace stâna. La această stână, fiind mai înstărită, aveau și doi cai tineri, care îi ajutau pe ciobani în cele mai diverse situații. De câteva ori pe vară, mergeam cu tata la stână, după caș și urdă. Abia așteptam asemenea ocazii. Baciul ne servea cu jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ajutau pe ciobani în cele mai diverse situații. De câteva ori pe vară, mergeam cu tata la stână, după caș și urdă. Abia așteptam asemenea ocazii. Baciul ne servea cu jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și bătucitul lui în putinici (având mai multă putere în mâini), potrivea și sare și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ori pe vară, mergeam cu tata la stână, după caș și urdă. Abia așteptam asemenea ocazii. Baciul ne servea cu jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și bătucitul lui în putinici (având mai multă putere în mâini), potrivea și sare și dădea putina la rece, în beci. Urda rămânea pentru mămăliguță
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]