1,465 matches
-
sub semnul Soarelui născută, în nopți cu Lună, te doresc... Eu îmi urmez a mea cărare chiar de-i furtună ori vânt, dacă plouă-mi iau umbrela, când ninge, simt mirajul sfânt. Nu-mi schimb niciodată ritmul, inima-mi ține cadența, încerc de vicii să mă lepăd, și să-mi păstrez independența. M-am achitat de datorie, muncind cinstit, cu dăruire, și mi-am crescut cu drag ... Citește mai mult Trecut-au ani și anotimpuride când Pământul îl umbresc,sub semnul
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
umbresc,sub semnul Soarelui născută,în nopți cu Lună, te doresc...Eu îmi urmez a mea cărarechiar de-i furtună ori vânt,dacă plouă-mi iau umbrela,când ninge, simt mirajul sfânt.Nu-mi schimb niciodată ritmul,inima-mi ține cadența,încerc de vicii să mă lepăd,și să-mi păstrez independența.M-am achitat de datorie,muncind cinstit, cu dăruire,și mi-am crescut cu drag... Abonare la articolele scrise de cârdei mariana
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
existențială: „Ploaia biciuie/ cenușiul blocurilor/ cu o furie nebună/ imitație timidă/ a lacrimilor/ ce se adună/ în spatele zidurilor// Sufletele obosite oftează/ în umbra ferestrelor.” („Efemeride 10”). Sau: „Își poartă dezamăgirile ecoul/ pe străzile zumzăitoare/ale orașului/ numărându-mi clipele/ în cadența pașilor/ ce bat asfaltul/ răni imaginare în/ cenușiul blocurilor/ ce se scurge/ peste existența/ unui azi îmbâcsit/ de noxe.” („Efemeride 3”). După cum se poate ușor constata se practică o poezie de notație și admosferă, această din urmă fiind de natură
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
se realizează prin echilibrul părților/secvențelor, prin fluența discursivă, prin coerența stilistică. Mărcile textuale care apar cel mai adesea sunt: principiul simetriei în structurarea textului (paralelism sintactic, circularitate, laitmotiv etc.), prezența unor construcții sintactice recurente, a unor toposuri, dar și cadența, ritmul, rima. Stilistic, observăm prezența simbolurilor multisemnificative, a imaginilor artistice neconvenționale. Figurile de stil sunt cele mai importante mijloace de expresie, dar finalitățile estetice sunt realizate și prin procedee artistice de construcție și de semnificație, prin elemente ale viziunii artistice
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
ceea ce este necesar pentru a perpetua această dovadă a faptului că suntem creștini, nu de ieri, ci de multă vreme.” Trista realitate Preotul Sabin Diț avea o vorbă: „Dacă nu ținem pasul, ne calcă plutonul!”, spunea el făcând aluzie la cadența militară, voind parcă să justifice neastâmpărul eforturilor sale. Acum, omul plin de viață și de o debordantă și contagioasă energie, a trecut la „cele sfinte”. Astăzi, ascunsă de ochii trecătorilor neavizați în spatele noilor construcții ale comunei, biserica de lemn, „comoara
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
În freamăt de sublim și de hazard, În arătări de slavă și lumină, Înconjurat de sori și constelații, Mă fac mai mic, în lumea mea străină, Și-ascult pierdut adânci reverberații, Te strig, Te caut, într-o imensă sferă, Ascult cadența pașilor pierduți, Mă-nvart în cerc de viață efemeră, Și Te găsesc plângând, printre căzuți, Mai e puțin s-ajung la destinație Și strig și chem și văd că ești aici, La ruga mea, Tu nu faci contestație, Aștepți tăcut
EPIGONUS de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377797_a_379126]
-
oblăduite de ce ce es (Cons.Cult. și Ed. Soc.) au netezit calea multora spre îmbogățire, în schimbul... în schimbul a ce? În schimbul unor fantasmagorii gigantice, iată, mărșăluind astăzi, cu tălpile lor cazone, de-a lungul și de-a altul țării, într-o cadență de lagăr. Față în față: umilitatea, bunul simț, acel proverbial la locul lui al românului, cu triumfalismul searbăd și înfricoșător. Firescul cu nefirescul. Iașul, oraș la locul lui, n-a scăpat nici el de sinistra repartiție geo-artistică. Are și el
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ultimii lui ani, zilnic, la aceeași oră, la aceeași jumătate de oră, pe sub fereastra atelierului meu din Armeană. Avea o țintă precisă. Care? Înalt, drept, cu mîinile la spate, barbă albă, de mucenic întîrziat printre noi, își urma aceeași, imperturbabilă, cadență. Nu vorbea cu nimeni. Răspundea doar vag la salut. Am îndrăznit într-o zi să-l întreb ce face, cum mai vede lucrurile. M-a fixat lung, avea privirea altui veac, și mi-a spus: Nu mai văd. Revăd. Marele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vedea ce eroziuni s-au produs de-a lungul nasului, ce aluviuni enorme pe marginea bujorilor ce înconjurau fața cu masa lor opacă și refractară". Parada măștilor (unui Ensor francez) umple cu surle vineții paginile de după (primul) război și numai cadența unică a frazei poate anula, prin perfecțiune, eventuala indispoziție. Dar și, iată, referirea ca atare la neschimbat-fermecătoarea Odette: "... un ultimatum adresat legilor cronologice, mai miraculos decît conservarea în ciuda legilor naturii". În sfîrșit, ca radicalul contrast să decidă: "... cocul încîlcit de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
maldărul de ziare, intra o umbră și lăsa cafelele pe biroul lui de strateg al donquijoteștilor bătălii, se așeza la masa de scris: "Să notăm, să nu uităm ce-am vorbit...". Împrăștiatul, atît de meticulos ordonîndu-și bioritmul într-o incredibilă cadență! Fascinante, vizitele acestea (ale de curînd debutantului în pictură, ale redactorului pentru arte de la "Cronica", contînd pe colaborarea sistematică a febricitatului cărturar), fascinante (și vivante), asigurîndu-mi-le pentru îndepărtarea eventualelor parșive bîrfe privind specialul libidou al gazdei cu ușoara companie a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ruptură în intensificarea progresivă a unei serii de evenimente sau efecte. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și PUNCT CULMINANT. buclă temporală [switchback]. O ANALEPSĂ; o ÎNTOARCERE ÎN TRECUT; o RETROSPECȚIE; o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT. ¶Souvage 1965. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. C cadență [pace]. Reglementarea VITEZEI; dozarea TEMPOULUI într-o narațiune. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și DURATĂ, RITM. cadru [frame]. Un set de date mentale conexe reprezentînd diverse aspecte ale realității și favorizînd percepția și înțelegerea acelor aspecte (Minsky). Cadrul cognitiv al unui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu aceeași propoziție). Acest detaliu i-a făcut pe mulți naratologi să prefere, pe motiv că ar fi mai folositoare, investigarea VITEZEI sau TEMPOULUI mai curînd decît aceea a duratei. ¶Chatman 1978; Genette 1980; Metz 1974; Prince 1982. Vezi și CADENȚĂ, RITM. E echivalență [joining]. Legarea a două TRIADE, fiecare prezentînd același proces, dar considerîndu-l dintr-un punct de vedere diferit (de ex., acela al protagonistului, în prima parte; și acela al antagonistului, în a doua) și constituind astfel un set
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de strălucitul succes al „discipolului” ieșean, când acesta și-a susținut, în fața unui amfiteatru arhiplin, teza de doctorat Austria și Principatele Române în vremea războiului Crimeii (1853-1856), publicată ulterior de autor (1972) în Editura Academiei. Performanțele științifice realizate într-o cadență admirată sau invidiată, după caz, de colegii de breaslă din țară l-au impus de timpuriu pe Leonid Boicu drept un reper valoric al istoriografiei românești și, în consecință, ca pe un îndreptățit, chiar râvnit, partener de dialog pentru istoricii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
amintit, primele două caracteristici sunt cunoscute ca și „caracteristici interne” (țin de structura muzicii), iar ultimele două „caracteristici externe” (modul cum este interpretată și percepută muzica de oameni). Astfel, ritmul (dat de numărul de bătăi pe minut din cântec) influențează cadența și emoția, iar armonia și sonoritatea unei melodii este răspunzătoare de muzicalitatea acesteia. Impactul cultural este influențat de experiența noastră muzicală și de preferințe pentru un anumit gen de muzică, iar impactul și de asociere ține de cum asociază oamenii anumite
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
autori germani la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, cum sînt cele întîlnite în Hyperion de Hölderlin 20. Blake, însă, avea să pretindă că această formă îi fusese dată prin "scriere automată", prin "dictare" de la spirite, si era superioară pentru că "evita cadența monotona precum cea a lui Milton și Shakespeare", atingînd "varietate în fiecare vers, atît în cadența, precum și în numărul de silabe". Într-adevăr, numărul de silabe putea ajunge la 2121. Numărul de 14 silabe era, așadar, doar un fel de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
20. Blake, însă, avea să pretindă că această formă îi fusese dată prin "scriere automată", prin "dictare" de la spirite, si era superioară pentru că "evita cadența monotona precum cea a lui Milton și Shakespeare", atingînd "varietate în fiecare vers, atît în cadența, precum și în numărul de silabe". Într-adevăr, numărul de silabe putea ajunge la 2121. Numărul de 14 silabe era, așadar, doar un fel de "nucleu ritmic", în jurul căruia Blake producea modulații lingvistice subtile, variații armonice în numărul de silabe, în funcție de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care uneori par chiar stranii, cum este de exemplu cavatina lui Gastone (Oronte în I Lombardi), La mia letizia infondere. În Gerusalemme Verdi a coborăt-o cu o jumătate de ton mai jos (din La major în La bemol) pentru că în cadența să o facă să urce la Do de sus. Cele mai importante părți adăugate sunt incluse în marea scenă din actul ÎI. Un bloc compact este format din Marele Marș, Terțetul bașilor și Marșul Funebru, demn de măreția creației de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de Verdi în opera Gerusalemme. După premieră de la Scală, ziarul Gazzetta Musicale din Milano scria: ” Așadar maestrul Verdi a transformat muzică operei I Lombardi în cea a operei Gerusalemme, adaptând, adăugând și îmbogățind partitura pe ici pe colo cu noi cadențe și noi recitative, utilizând o orchestrație mai îngrijita pentru paginile vocale sau introducând și pagini noi precum acel Preludiu, având un stil grandios și foarte frumos, sau acel duettino introductiv, pentru soprana și tenor.” Reporterul care a asistat la reprezentația
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Modul de comportare la inscripționare este în acest caz similar cu situația anterior prezentată. Suprapunerea amprentelor de inscripționare la realizarea indentării a fost, pentru o scriere corectă, tot la o valoare a pasului de circa 140μm. La o mărire a cadenței de inscripționare cu circa 50%, are loc o finisare a zonei de inscripționare, Fig. 3.28, cu o multiplă suprapunere a amprentelor produse de către capul de indentare. La creșterea forței de aplicare a capului de indentare, au loc atât suprapunerea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
așa se cade, așa este „civilizat”. Apoi, unele Întâlniri sunt doar Începute, frânte, eșuate, duse până la sfertul sau jumătatea drumului, pentru că timpul nu are răbdare, nu apar momente prielnice, resorturile interne nu s-au potrivit sau nu au avut aceeași cadență. Evident, nu toate Întâlnirile au altitudinea sperată, la fel cum nici toate promisiunile se Împlinesc. De fapt, nici nu e bine să se spună „totul” dintr-odată. Ceea ce e important este acel vector misterios care stă la baza intersecției și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
secvențială, graduală, potențială, virtuală sau chiar indezirabilă pentru alte aspecte (și este bine că se Întâmplă astfel). Europa viitorului va arăta ca un mecanism complex, care va funcționa bine, chiar dacă nu toate rotițele sale multiple se vor mișca În aceeași cadență, la fel de repede și chiar În același sens! În ceea ce privește formarea religioasă În școală din viitoarea Europă, cel puțin pentru viitorul apropiat, trebuie să pornim de la realitatea actuală, de la multitudinea de formule și situații care se Înregistrează În prezent, de la experiențele naționale
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Întrupăm la modul exemplar astfel de Înclinații douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru. Nu putem aluneca toți Într-o perpetuă și acută pietate, devenind „rugători” de profesie. Lumea și solicitările ei ne determină să ființăm simultan pe mai multe paliere, În cadențe și direcții diferite (profesionale, familiale, sociale, culturale și spirituale). Ceea ce se așteaptă de la noi este ca fiecare să-și facă treaba așa cum trebuie, acolo unde este chemat. Credem că lui Dumnezeu Îi place să facem ceea ce se cade să facem
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mai realizate poeme, de la prima carte, Invocații (1968), până la ultima, versul se pune în mișcare ca după un sunet universal, semnalizat mereu prin rimă: „Războiu-i foarte animal/ Mai cade unul de pe cal/ Cade pământul de pe cal/ Pocnesc potcoave de metal” (Cadență) sau: „De la Cozia la Vața/ Nimic nu costă viața/ nici eroul nici paiața/ nici stejarii dimineața” (Doină cu variațiuni). În căutarea propriului sine, A. a mai experimentat „poezia-concret-antropologică”, publicând autoreferențiale „sonete thailandeze”, „orientopoetică”, „balada Calcuttei”, „mamma Trinidad”: „Kabir în Caraibbi
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
Leuconoe, iată cât de fecunzi trec anii.” Sublimarea materiei și jubilația suverană din volumele citate și, cu atât mai marcată, din Vârful cu dor (1964), Versuri (1968), Simetrii (1970), Euritmii (1972), Aur și Pe drumul meu (1974) e rezumată în cadențele grave ale unei replici la Oda eminesciană, revelator intitulată Euritmie: „E-nlăuntrul meu înzestrat cu luxuri / selenar de clar și chenar mișcării. / Luminez grădini și agit în fluxuri / apele mării. // M-am mutat mai sus. Și mirat, Selene-și / pune zborul meu
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
Poe, Brummell și d’Aurevilly, a potrivit În parte scriitorul nostru aerul, ținuta sau stilul personajelor Pașadia și Pantazi din Craii de Curtea-Veche” (Pagini de critică literară). Dacă nu s-ar fi lăsat ademenit de capcane stilistice, dacă, sugestionat de cadențele mateine, Vladimir Streinu nu și-ar fi urmărit cu prea multă Încântare frazarea critică, exegeza sa, nu lipsită de observații pătrunzătoare, dar nu Îndeajuns exploatate, ar fi Îndreptat luminile ei clarificatoare către zonele lăsate În umbră de critica românească. Din
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]