1,077 matches
-
-lea și începutul secolului al XVI-lea. Criza umanismului Umanismul florentin din secolul al XV-lea a fost o mișcare bazată pe încrederea extraordinară în posibilitățile omului, sprijinit de lecțiile Antichității, de a se apropia de înțelegerea întregii Creații, pe caisa Dragostei și prin cultul Frumosului. Optimismul generat de certitudinile neoplatoniciene nu rezistă totuși eșecurilor din secolul al XVI-lea. Educația modernă preconizată de umaniști nu a schimbat natura umană: lecțiile anticilor se arată a fi incapabile să pună bazele unei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
CU FRUCTE 8 bucăți de cotlet de căprioară, 300 g carne de vițel tocată prin mașină, 300 g șuncă tăiată cubulețe, 100 g smântână dulce, 50 g coniac, 50 g vin roșu, sare, piper, delicat, nucșoară, 2-3 ouă. Se adaugă caise, prune sau gogoșari murați. Cotletul se bate cu ciocanul, se condimentează, punem peste cotlet pasta obținută din carne, șuncă și restul de ingrediente, apoi, la mijloc, așezăm fâșii din fructe murate sau din compot. Rulăm și învelim în staniol, apoi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
zahărul la fiert, până se fac bășici, după care albușurile se bat spumă tare, iar peste ele se pune siropul fiert și lămâia. Crema 100 g unt gras, 4 linguri de lapte condensat, o lingură de sirop și dulceață din caise. RULOURI CU GEM 150 g brânză de vaci, 150 g unt, 150 g făină, 250 g zahăr, un vârf de linguriță de bicarbonat și un praf de sare. Se frământă toate la un loc, apoi se face o foaie, se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
50 g stafide, 100 g nucă tăiată, un vârf de cuțit de ghimbir sau scorțișoară, 200 g unt moale, 150 g zahăr, 3 ouă, 300 g făină și 2 lingurițe de praf de copt Dr. Oetker. 75 g gem de caise, încălzit și trecut prin sită, nuci întregi pentru decorat și 2 linguri de zahăr pudră - pentru glazură. Se încinge cuptorul la temperatură bună (200 grade), se unge cu ulei o tavă de chec și se tapetează cu făină. Amestecați merele
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
frumoasă" și mai ales, crede el, "emancipată din punct de vedere sexual": Leslie Lapidus. Întinsă plină de voluptate pe nisipul cald și purtând un costum de baie îndrăzneț din nailon alb, care îi pune în valoare picioarele "bronzate, de culoarea caisei, cu nuanțe de ocru", cu un abdomen de culoarea mierii și niște sâni cu rotunjimi delicioase, pare a fi, scrie Stingo, o "drăcoasă de nimfă". Fiecare părticică a ei o evocă pe frumoasa Lotis, după care tânjea atâta Priap, zeul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acum era angajat la un mare depozit frigorifer, supraveghea instalația. De câteva ori l-am însoțit la locul de muncă. După cele opt ore de activitate, la întoarcerea acasă, venea încărcat, aducea diferite fructe, portoca le în special, dar și caise, piersici, pepeni, pe care, spunea el, le primea de la șoferii camioanelor care descărcau tot fe lul de fructe și alimente. Îmi reamintesc, când ajungea acasă, doamna, soția lui, tăia pepenele și scotea cuburi-cuburi, pe care le punea într-un platou
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Selle de mouton aux pommes de terre nouvelles ale cărei ultime preparații se fac pe-un rechuad, à la française, pe-o măsuță, alături de tine. Bună și asta: merge. Asperges cu sos flamand. Înghețată cu fructe. În sfârșit, căpșune și caise. După aceia o cafea filtru. La urmă un cognac din preajma anilor 1850. Cognacul acesta are o mică poveste. Bucătărie franceză fină, specialitate pescării aceasta e renumele restaurantului Bagatelle. Cine-i patron aici? întrebăm noi pe chelnerul olandez, care vorbește destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
era pentru prima oară când urcau munții Făgăraș. Când au auzit că noi urcaserăm în acea dimineață din orașul Victoria și ne pregăteam să coborâm înapoi spre casă, de admirație pentru noi, Domnul a scos din rucsac o palincă de caise, foarte bună și ne-a servit cu câte un păhărel, spunându-i soției sale că așa ar vrea să fie și el.... Dar anii au trecut și acuma nu mai pot să urc pe munți, doar dacă o să mă operez
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
gutui, cu prune, cu legume felurite, țărănește, sau cu car tofi noi, cu gă luști, cu mazăre verde sau boabe, cu fasole verde sau țucără, cu do vlecei În floare, cu vinete, cu conopidă sau cu smântână; dar curcanul cu caise?... dar bobocul de gâscă și de rață gătit cu varză acră, cu castraveți acri sau cu măsline trile, turcești, cu sâmburele mic?... și după astea toate, ce credeți că veneau?... În nici un caz mâncarea săracului și a flămândului, cum este
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
zahăr și lucind, În cămașa lor sticloasă, Înfipte de asemenea pe băț; sau bigi-bigi, roșu ca focul, tare moale, ca un cârnat din făină cu zahăr și miez de nucă, Înșirat pe sforicele lungi; sau pistilul acrișor din pulpă de caisă, Întins ca o piele de drac și făcut vălătuc; sau susanul și miezurile de nucă Încre menite În pasta tare de zahăr topit pe lespedea de marmoră; atâtea și atâtea, care mai de care și ca din povești, imaginate de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
el, nu aparține nimănui, sau cel mult orașului. A crescut într-o adâncitură din terasament, coroana îi ajunge la înălțimea balustradei podului, dar nu-i foarte la-ndemână, și ai risca oarecum încercând să te-apleci peste balustradă ca să culegi caise. La câteva zile o dată trec pe lângă el. Pentru mine, copacul ăsta e o frântură de sat refugiată aici, și are mult mai mulți ani decât am petrecut eu aici, în Germania. Ca și cum câtorva copaci li s-ar fi urât și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
țara - nici un strop de nostalgie. Vederea copacului nu mă apasă și nu mă face să mă simt ușurată. El doar stă înfipt acolo, având izul timpului. În preajma lui, în cap îmi scrâșnește ceva - pe jumătate zahăr, pe jumătate nisip. Cuvântul „caise“ e mângâios în germană, „Aprikosen“ sună a „liebkosen“ (a dezmierda). Așa că până la urmă tot am pus pe hârtie un colaj de cuvinte cu textul: pisicile din parcare se preling pe câte cinci-șase lăbuțe foșnind fiecare pe trepte ca tecile de
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
sună a „liebkosen“ (a dezmierda). Așa că până la urmă tot am pus pe hârtie un colaj de cuvinte cu textul: pisicile din parcare se preling pe câte cinci-șase lăbuțe foșnind fiecare pe trepte ca tecile de acacii acasă-n sat mâncam caise turtite cu zecile pisicile-n jur miorlăite și-arcuiau coada făcând nasul lung bașca rotindu-și și ochii cât ceașca iar când mergeau să se culce blana li se-nfoia în somn la fiece răsuflare caisa face rău înfrigurat-febrilă rămuroasă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
acasă-n sat mâncam caise turtite cu zecile pisicile-n jur miorlăite și-arcuiau coada făcând nasul lung bașca rotindu-și și ochii cât ceașca iar când mergeau să se culce blana li se-nfoia în somn la fiece răsuflare caisa face rău înfrigurat-febrilă rămuroasă dulce încă și azi mai salut pisicile din parcare Nu m-aștept ca textul acesta să ofere o explicație definitivă în privința caiselor. El nici nu contestă, nici nu probează ce simt la vederea caiselor. Mai multe
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
când mergeau să se culce blana li se-nfoia în somn la fiece răsuflare caisa face rău înfrigurat-febrilă rămuroasă dulce încă și azi mai salut pisicile din parcare Nu m-aștept ca textul acesta să ofere o explicație definitivă în privința caiselor. El nici nu contestă, nici nu probează ce simt la vederea caiselor. Mai multe aflu despre asta din textele altor autori decât dintr-ale mele. Iar când zahărul se transformă pentru mine pe jumătate în nisip, nu-mi vine într-
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
fiece răsuflare caisa face rău înfrigurat-febrilă rămuroasă dulce încă și azi mai salut pisicile din parcare Nu m-aștept ca textul acesta să ofere o explicație definitivă în privința caiselor. El nici nu contestă, nici nu probează ce simt la vederea caiselor. Mai multe aflu despre asta din textele altor autori decât dintr-ale mele. Iar când zahărul se transformă pentru mine pe jumătate în nisip, nu-mi vine într-ajutor nici o frază de-a mea - cel mult aceea a lui Alexandru
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
regele său, când cel al partenerului de joc ajungea să fie făcut șah mat. La înapoiere, în timpul scurtei călătorii cu trenul de seară, cerul avea culoarea abrupt-stridentă, de neasemuit, a crepusculului. Luna spânzura de cer ca o potcoavă ori o caisă, iar pe acoperișuri, giruetele în formă de cocoș defilau în pas alergător în direcția opusă trenului, ca niște figuri de șah. Unele semănau cu regele. În ziua următoare, găinile ce scurmau prin iarbă purtau și ele o coroană, nu o
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
se înclină. E verde, însă în timp ce se înclină devine roșu. Îl țin în mână și simt cum îi bate inima. Îi e frică și de aceea mușc din el. Pe dinăuntru e galben și moale, are carnea dulce ca o caisă, și îl mănânc. Obiectele își aveau fiecare regele său, dar, când își făcea apariția, fiecare rege le făcea cu ochiul celorlalți regi. Regii nu-și părăseau obiectele, dar se cunoșteau între ei, se întâlneau la mine în cap formând acolo
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
nuntă? — Cu ceva călduros și colorat, zice Caroline, luând un poncho gros, roșu cu galben. — Îhmm... Nu sunt așa de sigură că ar fi extrem de adecvat... Scotocesc printre jachete și rochii și, deodată, zăresc o fulgurare de mătase de culoarea caisei. Ooo! Ce frumos. Mă chinui s-o trag afară și... nu-mi vine să cred. E de la Balenciaga. — Cu asta am plecat în luna de miere, zice Caroline, amintindu-și. Am mers cu Orient Expresul până la Veneția, apoi am explorat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
par de expoziție frumoase, gustoase, proaspete și de dimensiuni neobișnuite ciorchini de struguri de 1,5-2 kilograme, pepeni de 20 de kilograme, căpșuni cât prunele, vinete de 2 kilograme. Aici am mâncat cele mai mari și mai gustoase cireșe și caise, aici se vând pe nimic mure, zmeură, afine, lămâi, portocale. Piața are sectoare speciale pentru brânzeturi, la Santiago găsind zeci de sortimente de brânză de capră sau de oaie, de bivoliță, de cașcaval. Într-un sector special sunt prezenți cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Santiago nu prea aveam bani să cumpăr "toată piața", dar când am revenit în câteva rânduri de la Rio sau Montevideo, lucrurile se schimbaseră, lefurile se mai măriseră, așa că sejurul nostru la Santiago a fost unul profilat pe kilograme de cireșe, caise, mure, coacăze, zmeură, brânză de capră, somon, stridii, langostinos, locoși. La ultima deplasare, dimineața, înainte de plecarea la aeroport, mă prinsese în frigider cu două duzini de stridii cumpărate în ajun și o sticluță de 300 mililitri de Undurraga "bien gelado
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
aceeași plajă, mă atașasem mult de Zina, o fetiță frumoasă, bronzată și capricioasă, fiica unui vraci sârb; Îmi amintesc (ceea ce este absurd fiindcă aveam amândoi doar opt ani pe atunci) că avea un grain de beauté pe pielea de culoarea caisei, chiar sub inimă și că o oribilă colecție de oale de noapte, pline sau pe jumătate pline și una cu bășici la suprafață, se afla pe pardoseala holului pensiunii În care locuia familia ei, pe care am vizitat-o Într-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Se apleacă asupra foii de desen. Culorile se joacă în vârful pensonului și se aștern vrăjite pe foaia albă, înnobilând-o. Marina își exprimă excelent gândurile și simțirile prin intermediul culorilor. Așa se întâmplă și acum. Soare și flori , copii și caise , verde și galben și roșu , se îngemăneză vrăjite în lucrarea ei. - Gata! Timpul s-a scurs. Să hotărâm cine ne va reprezenta clasa la concursul de desen, spune doamna învățătoare. Pentru asta am invitat în mijlocul nostru niște specialiști: doamna profesoară
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
spune că nu are de unde să-mi dea unt, căci rația de unt ce o primesc pentru o lună de zile nu-mi ajunge decât pentru două-trei zile. Mama ne făcea prăjituri așa de bune, mai ales cu gem de caise. Acum nu mai face, căci nu are zahăr. Și bunica ne făcea dulceață de nuci, dar acum nici dânsa nu ne mai face, căci rația de zahăr ce o primește de abia îi ajunge pentru ceai. M-am săturat și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
jocul dintre real și imaginar. SCRIERI: Lumină întârziată, București, 1967; Dimineața noului venit, I, București, 1974; Plante gânditoare, București, 1977; Melior, București, 1981; Puntea de hârtie, București, 1986; Frageda fire, București, 1990; Convorbiri cu idealuri, București, 1995; Sânii la vremea caiselor, București, 1995; Toleranța, București, 1995; Civilizația iubirii, București, 1996; O șansă la un milion (O întâmplare a omeniei), București, 1996; Calm, pus deoparte, pref. Nicolae Manolescu, București, 2002. Repere bibliografice: Sergiu Negură, „Lumină întârziată”, CRC, 1967, 18; Vlad Sorianu, „Lumină
GANE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]