824 matches
-
peste cămașa lungă de noapte, cu trupul năpădit de o transpirație lipicioasă, cu tâmplele bubuind de pulsațiile sângelui... Așteptând dunga cenușie a dimineților tot mai timpurii (se făcea ziuă din ce în ce mai devreme, se apropia vara), așteptând să audă copitele calului pe caldarâm și fâșâitul roților faetonului, și zgomotul garnițelor de lapte care se ciocneau între ele. Aceasta era ora la care se simțea totdeauna mai bine, lumina sângerie a răsăritului se făcea trandafirie, păsările ciripeau asurzitor în grădină... El se lăsa încet
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
rotundă, ca un balon umflat și cu o perucă blondă, el cu ciorapi albi, colați pe picior - se privesc elegant, ceremonios și stângaci. Unul de-o parte, și celălalt de cealaltă parte a cadranului. Și iarăși fâșâitul unor roți pe caldarâm, fornăitul cailor, pași... Ghetele de lac ale lui Papa, mănușile albe de glacée, Papa lasă în mâna lui Grigore bastonul cu mâner de fildeș și pălăria, iar Yvonne se ridică ușor, pe vârful picioarelor, pentru ca el să o poată săruta
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Mi-am Îngăduit să povestesc la rîndul meu acest lucru unor confrați. Povestea dumitale, mi s-a spus, te duce cu gîndul la conversiunea lui Paul Claudel, dar pe dos. Cunoști placa aceea comemorativă care se află la Notre-Dame, pe caldarîm, exact În locul unde stătea Claudel cînd s-a convertit? Vrei să intervin pe lîngă direcția hotelului Raphaël? Să le cer să pună o placă pe ușa camerei sau pe fațada hotelului? „În acest hotel, François Weyergraf și-a dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
simți vinovat. CÎnd veni momentul, am mințit din nou și m-am Îndreptat spre domiciliul Nuriei Monfort, căreia Îi păstrasem atingerea și mirosul În amintire. Piața San Felipe Neri fusese ocupată de o bandă de porumbei care se odihneau pe caldarîm. Sperasem s-o găsesc pe Nuria Monfort În compania cărții sale, Însă piața era pustie. Am traversat caldarîmul sub atenta supraveghere a mai multor duzini de porumbei și am aruncat o privire În jur, căutînd zadarnic prezența lui Fermín camuflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Îi păstrasem atingerea și mirosul În amintire. Piața San Felipe Neri fusese ocupată de o bandă de porumbei care se odihneau pe caldarîm. Sperasem s-o găsesc pe Nuria Monfort În compania cărții sale, Însă piața era pustie. Am traversat caldarîmul sub atenta supraveghere a mai multor duzini de porumbei și am aruncat o privire În jur, căutînd zadarnic prezența lui Fermín camuflat În Dumnezeu știe ce, căci refuzase să-mi dezvăluie șiretlicul pe care-l avea În minte. Am Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și mă Însoți pînă la ușă. Eram În prag cînd glasul lui Isaac mă chemă, abia o șoaptă. — Daniel? — Da. — Să ai mare grijă. CÎnd am ieșit În stradă, mi s-a părut că bezna se tîra În urma mea pe caldarîm, Însoțindu-mă. Am grăbit pasul și n-am slăbit ritmul pînă cînd n-am ajuns În apartamentul de pe strada Santa Ana. CÎnd am intrat În casă, l-am găsit pe tata refugiat În fotoliul său, cu o carte deschisă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ușă, n-a vrut să ne deschidă. În după-amiaza aceea avusese loc un schimb de focuri la cîteva străzi de acolo, iar bălțile de sînge erau Încă proaspete În Ronda de San Antonio, unde cadavrul unui cal rămăsese doborît pe caldarîm, la discreția cîinilor vagabonzi, care Începuseră să-i deschidă burta trăgînd cu colții, În timp ce cîțiva copii se uitau și azvîrleau În ei cu pietre. Tot ce am izbutit a fost să-i vedem fața Înfricoșată printre obloanele de la intrare. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
capăt. Ajunseră într-un târziu pe strada Liteinaia. Încă mai era moină; un vânt deprimant, călduț, jilav șuiera pe străzi, echipajele își afundau roțile în noroi, trăpașii și gloabele tropăiau sonor, înfundându-și potcoavele prin bălți și lovind cu ele caldarâmul. Mulțimea posacă și plouată a pietonilor rătăcea pe trotuare. Nu lipseau nici bețivii. Vedeți aceste mezanine luminate? întrebă generalul. Aici locuiesc toți foștii mei camarazi, iar eu, cel mai merituos și mai prigonit dintre ei, merg pe jos spre Teatrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
eteric, că și fulgii să-și ceară scuze. O iubire vaporoasă ca schizofrenia unui parfum... În cafenea - mai mult ca oriunde - nu mai poți sta de vorbă decât cu Dumnezeu. Îmi mai amintesc că sânt doar auzindu-mi pașii pe caldarâm în nopți târzii. Mai fi-voi multă vreme vecin al inimii mele? Cât voi mai merge alături de timpul meu? Și cine m-o fi surghiunit departe de mine? Ochii pierduți ai femeilor triste - și care n-ar trebui deschiși decât
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
populație și de ce povestea cu răsăditul florilor; până unde acțiunea minerilor și de unde a securității și altor grupuri și servicii secrete aservite și datoare noii puteri; de ce foc la sediul Poliției Capitalei În plină zi dar și la autobuzele de pe caldarâm și a cui a fost comandă pârjolului; de ce, atât de intempestiv, decretul de eliberare a criminalului și a altor infractori de calibru; de ce; de ce?... Înghesuit de gravitatea Întrebărilor, l-am văzut p 264 m moșneguț, parcă și mai negru la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ceilalți se uită în jur. Au globii oculari înroșiți și pielea mată înnegrită, gura cu dinții îngălbeniți, trăsături dezgustătoare și vulgare; se răsucește pe călcâie, și pleacă bucuros de gulerul bine ajustat și de scârțâitul pantofilor săi bine lustruiți pe caldarâm. S-a înfuriat pe Star că l-a făcut să vină aici. Triburi și origini? Este ca o glumă proastă. Doar ca să-i facă o plăcere trebuia să se gândească atât de mult la sălbaticii ăștia? Este ca și cum te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ăia care se pun ușor În picioare, da tresă te-nțolești când te duci la curve și nu ține să te lași agasat ca dracu de șireturile unor ghete mai Înalte. În ciuda frigului, doar sunetul scos de tălpile mele pe caldarâmul străzilor de pe lângă canale și modul cum mă simt când pășesc pe el sunt Îndeajuns să-mi dea o semi-erecție. Am intrat Într-un cinema și am plătit pentru o cabină hi-tech. Lumina verde e stinsă, iar lumina roșie e aprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
aglomerat, bășicat că sunt Înconjurat de bărbați transpirați și zgomotoși după ce am fost cu o femeie calmă și senină. De parcă am trecut din paradis În iad doar deschizând o ușă. Îi ger nasol afară, iar ploaia a udat de tot caldarâmul. N-ai zice că am venit tocmai din sud. Mă fut: nus aici pentru vreme și În plus e destul de cald În curul unei curve. Brusc mă trezesc pe alee În mijlocul acelorași tipi mongoloizi și insolenți, pe care i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
față și capul mi se smucește Într-o parte. Încerc să reacționez, dar un alt tip Înaintează și-mi trage un șut În coaie și simt cum se ridică voma În mine. Mă prăbușesc Într-un genunchi și borăsc pe caldarâm. — Blegoman Împuțit ce ești! zbiară tipul. Unde-s Întăririle de rahat aici... sunt polițai, ce măsa! Unde-i Împuțita de poliție de umplutură! Ce morții măsii! — Haide Dermot, hai să ne mișcăm n măsa! Îl aud că spune pe unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
puțoi ochelari din ăștia? Așa groși cum sunt, În Întrecerea dintre ei și talpa scrâșnitoare, ca un taur castrat, a pantofilor lui Bruce Robertson, o să fie un singur câștigător. Mă răsucesc, rânjind satisfăcut la trosnetul pe care-l scot pe caldarâm. Apoi, cu o mișcare de picior atât de dibace, Încât ar fi putut fi a lui Tom Stronach când apasă plin de admirație butonul de derulare Înapoi la video, arunc ochelarii sparți În Herengracht și urmăresc cu privirea cum sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de acest gen în „Manualul de Prevenire”. Dar arăta prea slăbită pentru a face ceva de acest gen. - Ce ai pățit, micuțo? întrebă cu voce catifelată. Ești rănită? Se aplecă cu băgare de seamă, își puse cutia cu machiaje pe caldarâm și făcu o fandare în partea opusă pentru a preveni orice fel de atac din partea pisicii. Întinse mâna și atinse animalul, dar se retrase speriat. Corpul acestuia era rece ca gheața și atrofiat; simțise oasele ascuțite sub piele. Deja murise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
de privitori care deja se aduna. - Chemați un doctor! - Ce s-a întâmplat? - O, Doamne! Scumpo, nu privi într-acolo! Trecătorii deja se adunaseră în partea de est a pieței, aproape de fast food. Toți priveau îngroziți la persoana întinsă pe caldarâm, chiar la picioarele lor. Sachs duse stația Motorola la ureche pentru a solicita ajutor medical, încercând totodată să-și croiască drum printre oameni. - Faceți loc! Poliția, faceți loc! Pătrunse într-un final în cercul de oameni și simți cum i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
gât cu un picior având greutatea tuturor păcatelor orașului. Fața îi fu turtită de asfalt și simți o durere ascuțită în încheieturi și umeri de la cătușele care se închiseră cu zgomot, în timp ce buzunarele îi erau întoarse pe dos. Strivit de caldarâm, pastorul Swensen putu vedea cum ușa mașinii lui Grady se deschide și ies trei polițiși cu căști și veste antiglonț. - Nu te mișca, capul jos, jos, jos! Lăudat fie numele Domnului Iisus Hristos... Văzu apoi o pereche de picioare apropiindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
afară. - M-am prins unde este, spuse el în stație. Etajul trei, al cincilea birou de la stânga. Apoi examină geamul: - Au! - Nu s-a înțeles, se auzi o voce prin radio. - Am spus „Au!”. - Mda. Înțeles! Stop. Grady, întins pe caldarâm, spuse: - Ce se întâmplă? Începu să se ridice. - Rămâi unde ești, îi spuse detectivul, ridicându-se în picioare cu băgare de seamă. Își luă privirea dinspre fereastră și se uită în jur, pe stradă. Era posibil să mai fie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
semiluna intrase într-un nor creștin, trei umbre de oameni pe trei umbre de cai mai mult se târau decât mergeau spre palatul viziriului. Când ajunseră înaintea marilor porți de cherestea, una din umbre sări jos, luă o piatră din caldarâm și lovi de câteva ori în umbra porții. Sus, pe metereze, se ivi un turban: — Ce e, bre? - spuse turbanul într-o turcă perfectă. — Acasă-i viziriul? - spuse spătarul Vulture, căci el era umbra. Ce e, bre? - repetă turcul, făcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
imaginația mea, iar amintirea labirintului de la poalele stîncii doar o asociație obișnuită de idei ce iese prin hornul băii publice. Părea să-mi fie lesne să deduc, după mușchiul ușor murdar ce se extindea de la zidul protector și pînă la caldarîmul din beton, că aceea era partea nordică a dîmbului. De fapt, dacă presupuneam că această senzație de familiaritate nu era În realitate recunoaștere, ci mai degrabă o impresie falsă a unui lucru știut Îmbrăcat În hainele, amintirii, atunci chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
senzația că intră într-un întuneric de nepătruns, rece, dens ca un lichid vâscos. A întins ambele brațe în față, ca și când intenționa să se prindă de ceva. Nu avea de ce. Genunchii i s-au înmuiat și s-a prăbușit pe caldarâm. Din Marian Malciu acea clipă nu a mai conștientizat nimic din ce se întâmplă în jurul său. Nu a auzit nici cuvintele urâte scăpate printre dinți de un bărbat furios, care coborâse din mașina oprită cu greu, după ce trecuse cu peste
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
urâte scăpate printre dinți de un bărbat furios, care coborâse din mașina oprită cu greu, după ce trecuse cu peste șapte metri de trecerea pentru pietoni. Țipa și gesticula cu brațele a amenințare, în timp ce se apropia de bietul om căzut pe caldarâm. - Băi, orbete! Băi, chiorule! Băi! De unde paștele mă-tii apăruși tu, cretinule? ... Uite, domnule, cum te bagă-n pușcărie un nenorocit care face umbră pământului degeaba!, țipa tot mai tare bărbatul, părând căși face curaj de unul singur, gesticulând și
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
din direcții diferite. Grupul de curioși se mărise ca din senin. Se vorbea mult și se gesticula și mai mult. S-a făcut tăcere când s-au apropiat de ei doi polițiști. Alții trei erau deja lângă omul căzut pe caldarâm. Ajunseseră și cei de la salvare. Un medic îndepărtase cu un singur gest persoanele de acolo. Atent, meticulos, dar rapid, aplica primele măsuri specifice în această situație, ascultând, în același timp, relatările cetățeanului care dăduse primul ajutor victimei. Între timp, targa
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
vom ocupa noi. Vom ține legătura, domnule doctor... Cum ați spus că vă numiți? - Da, sigur că da! l-a asigurat medicul, destul de grăbit și grijuliu. Grigore. Grigore Emilian... Vă salut! În tot acest interval de timp, cel căzut pe caldarâm trăia în altă lume, la mare distanță de tot ce se întâmpla pe șosea în jurul său. Era departe, pe un povârniș lipsit de vegetație, aplecat mult din mijloc pentru a susține greutatea rucsacului prins bine pe spate și a putea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]