746 matches
-
ruginiu. Totul este multicolor. Întreaga natură se pregătește pentru iarna care va veni cât de curând. Corina Popa FARMECUL TOAMNEI A venit, a venit Toamna. A venit cu o mantie ruginie, cu trenă lungă și cu năframă galbenă într-o caleașcă aurită. Hlamida ei este cu o mulțime de nuanțe cafenii. Regina mândră în culoare își scoase fardurile, începând să vopsească întreaga natură. De îndată ce s-a terminat galbenul, a împrumutat galbenul soarelui, lăsându l berc. Cerul ca o petală de nu-mă-uita
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pe covorul de frunze, frunze ce strălucesc ca niște monede din aur și bronz. După ce a răcorit natura cu o ploaie rece, regina mândră în culoare a așezat pe firul de telegraf câteva păsărele ca un șirag de mărgeluțe. În caleașca ei, Toamna a adus și daruri multe : fructe, legume, flori și semințe. Seara începuse să-și lase valurile negre deasupra orașului. Amurgul violet al toamnei este ca un mister, ascunzând plopii în siluete de fantasme. Luna ca o vatră de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
schimbase rochia. Am întrebat-o de ce și mi-a spus că trebuie să vină regina acelei păduri. Mi-a dat și mie una din rochiile ei și am ieșit în întâmpinare. Mi s-a tăiat răsuflarea. O regină venea în caleașcă aurită.Vântul s-a oprit și el din cântat. Cu ochii la rumenele frunze, am zis că nu este un alt anotimp mai frumos decât toamna și am jurat să mă duc la fiecare petrecere, în fiecare an. Andreea Sfetcu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
aș fi fost un prinț. În tron, stătea un rege cu plete aurii și cu barba poleită. El era palid și supărat că și-a pierdut puterile și tronul îi va fi luat de Regina Toamnă. Deodată, își făcu apariția caleașca cu Regina Toamnă. Ea coborî din bostanul fermecat cu coșul plin cu roade, iar când a intrat în împărăție, toți i s-au închinat. Slujitorii sunt pedepsiți de vraja ei.Toți se tem. Până când și mie îmi era frică să
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
am ajuns deja pe acel tărâm. Am poposit într-o pădure : copacii de zahăr și miezul de cristal te invitau să privești miracolul naturii. Crăiasa Iarnă s-a gândit să-și pună coroniță de steluțe argintii și să plece în caleașca ei la plimbare. Curând începe să ningă. Copacii cercelați cu flori de gheață, se fălesc în noul lor costum de iarnă. Un tablou fantastic mi se arată dinaintea ochilor ; o săptămână mai târziu, pe strada mea, au început să treacă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
justifica prezența ei la Curte, i-a încredințat rolul de guvernantă a fiicelor lui: Louise și Charlotte. Farmecul și inteligența ducesei l-au determinat pe suveran să-i acorde atenții deosebite, astfel încât primea onoruri similare reginei, stătea alături de regină în caleașcă, participa la evenimentele Curții ca și regina. După moartea regelui, în 1547, ducesa d'Etampes a părăsit Curtea, a fost exilată de soțul ei, a dus o existență modestă, lipsită de strălucire, i-a luat locul, în decorul feminin, Diana
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dive, Nell l-a iubit sincer pe suveran, n-a avut pretenții exagerate și atunci când le-a avut, a fost refuzată. Nu a primit titlu nobiliar, ci o casă proprie, o rentă, cadouri. Ambiția ei a fost să-și întrețină caleașca elegantă, servitorii, să facă acte de caritate și de multe ori trimitea notele de plată la trezoreria regală. I-a născut suveranului doi copii. Pe considerentul pretențiilor relativ modeste și acela al firii ei vesele, fără multe conveniențe, Nell era
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
piese de teatru. S-a hotărât să părăsească scena și să se ocupe de lucruri "mai serioase", printre care să-l cucerească pe rege. Făcea în așa fel încât să-i iasă în cale, ori îmbrăcată în roz și în caleașcă albastră, ori îmbrăcată în albastru și în caleașcă roz. Favorita regelui Ludovic al XV-lea era, atunci, doamna de Châteauroux. Nu se știe în ce împrejurări, probabil la un bal, Reinette s-a întâlnit față în față cu suveranul Franței
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
scena și să se ocupe de lucruri "mai serioase", printre care să-l cucerească pe rege. Făcea în așa fel încât să-i iasă în cale, ori îmbrăcată în roz și în caleașcă albastră, ori îmbrăcată în albastru și în caleașcă roz. Favorita regelui Ludovic al XV-lea era, atunci, doamna de Châteauroux. Nu se știe în ce împrejurări, probabil la un bal, Reinette s-a întâlnit față în față cu suveranul Franței, impresiile au fost devastatoare pentru cei doi și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
deschis notabilităților, cu un costisitor pat ornat cu aur și argint. Marchiza trotoarelor, rentiera prostiei bărbaților, cum era batjocorită Nana, cheltuia anual peste 300000 de franci, angajase majordom, vizitiu, portar, bucătăreasă. Era mândră de ruinarea amanților ei, apărea trufașă în calești elegante. Capricioasă, pe conte îl alinta, îl amenința, îl șantaja, îl alunga, după stările de moment și după intențiile de a profita de generozitatea lui. Insidioasă, ajunsese să se amestece și în viața lui familială, a aranjat căsătoria fiicei lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de-a face cu o reluare prin demonstrativ, însă și articolul hotărât ar fi fost posibil: A fost odată un om care avea acareturi frumoase în oraș și la țară, vase de aur și de argint, mobile cu broderii și calești cu totul și cu totul de aur. Dar, din nenorocire, acest om avea barba albastră 272. Imposibilitatea de a relua imediat o regină prin regina, atunci când primul termen nu are proprietăți care să-l determine se explică prin faptul că
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aveau ișlice de asemenea amplitudine încât, dacă e să-l credem pe Vasile Alecsandri, „nu se găsea în Iași rădvan destul de încăpător ca să conție doi logofeți în costumul lor de paradă. Când o păreche de postelnici se urca în aceeași caleașcă, șlicele lor erau expuse a să turti sub desele caramboluri ce făcea între ele pe stradele podite cu grinzi de lemn, și, pentru a le feri de o deformare inevitabilă, bieții boieri se îndemnau a rămânea numai în fesuri, așezând
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de a înșira verzi și uscate devenea irezistibilă: - Case, mașini, pietoni... Răspunsul dorit de profesor (și, cel mai adesea, pronunțat tot de el) era: „Bunuri și persoane“. Ce ar fi văzut, pe la 1840, un om suit în turnul Colței? O caleașcă în care șed alături o doamnă în crinolină, cu un șal de cașmir pe umeri, și un boier purtând ișlic și giubea tivită cu blană... Un alai domnesc: unii dregători au gugiumanuri de samur cu fundul roșu, alții tricornuri cu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
prințeselor până ajung nubile. Tendință generală: să le râzgâie pe micile copile. Să le facă daruri, ca și adesea, voile absurde. Un exemplu e Cenușăreasa, care-i cere nașă-sii o pleașcă, și anume: să preschimbe un dovleac într-o caleașcă. Ceea ce buna de ea face. Nu fără să refuze, totuși, cu toate că fina-i fină bătuse din picior, să-i facă din pălărie un armăsar de călărie, dintr-o balenă - o sirenă, dintr-o sabie - o corabie“. MICA S|MÎNȚ|: „E
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
va scălda în apele acestea albastre-verzui. Viața lui, cu evenimentele ei trecute și viitoare, mi se pare un vis... Acum nu mai știu prea bine unde sunt, încotro mă îndrept... Știu că pe o alee, spre stânga, a apărut deodată caleașca prințesei imperiale și că cele două umbrele deschise ca niște flori mari s-au agitat. Moștenitorul, moștenitoarea și doamna blondă în gri au schimbat câteva cuvinte în germană. Caii au început să meargă la pas. Acum, noi am depășit cealaltă
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
citească „Suplimentul de cultură“, mă blestema de la ușa cortului său, așezat undeva în lume, dezorientat s-ar spune de faptul că nu apreciez cum se cuvine cultura muzicală a legionarismului interbelic. Nici o noutate că muzica a fost înhămată la toate caleștile regale sau imperiale și la toate căruțele ideologice. Sigur, e o diferență între cultura suburbană „nouă“, a manelelor și apelurile muzicale la „soarele de pe cer“, ce au precedat coralele în cinstea șantierelor de pe diverse văi. Dar nu am idee ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
în trei. Gabrielle ascultă uimită un glas de bunic ce scrie cărți de aur, iar eu mă gândesc cum de-a ajuns iubirea veșnică-n muzeu... „Îndată zbură albina și iată că în curte intră, nu știu pe unde, o caleașcă frumoasă de cristal, cu oiștea de rubin și roțile de smarald. Echipajul era tras de patru câini negri, mari cât pumnul, cu urechi până la pământ. Patru cărăbuși, călărind ca jocheii, conduceau cu ușurință acești cai drăgălași. În fundul caleștii, tolănită alene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
unde, o caleașcă frumoasă de cristal, cu oiștea de rubin și roțile de smarald. Echipajul era tras de patru câini negri, mari cât pumnul, cu urechi până la pământ. Patru cărăbuși, călărind ca jocheii, conduceau cu ușurință acești cai drăgălași. În fundul caleștii, tolănită alene pe pernele de satin albastru, era o tânără becață, purtând pe cap o pălăriuță roz și îmbrăcată într-o rochie de tafta așa de largă, încât se revărsa peste cele două roți. Într-o gheară cucoana ținea un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
Pogonici,/Du-te la moară,/De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Cu cercei/De nouă lei,/Cu mărgele/De surcele", "Arici,/Arici,/Pogonici,/ Hai la moară,/ De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Și boii-mpăratului/ Și caleașca Radului" (Pamfile, 1909, p. 52); Fugi, ploaie călătoate,/ Că te-ajunge sfântul soare,/Cu un pai,/Cu un mălai,/ Cu sabia lui Mihai" (Pamfile, 1909, p. 55); "barbă-bărbue,/ Gură-gurărie,/Nas-năsăluc/Ochi-bazaochi,/Sprâncene coțofene,/ Frunte-tăvăluc/Hop de țuțuluc" (Pamfile, 1909, p.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
au apărut alții noi, poate chiar mai expresivi. La fel, argoul definește clar ierarhiile dintre deținuți, în condițiile în care limba oficială îi consideră pe toți egali, nediferențiați. Sau sistemele de comunicare și transport al lucrurilor interzise (în special termenii caleașcă sau tramvai). Aceste exemple arată că argoul se formează prin dezvoltarea de sensuri figurate. Relațiile metaforice și metonimice organizează cîmpurile semantice ale argoului, lăsînd uneori să se întrevadă schița unui mod de interpretare a lumii. După Rodica Zafiu, "a observa
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rapiditate de difuzare neîntîlnită în alte medii. Prin desele mișcări de deținuți de la o pușcărie la alta, termenii devin naționali, fiind întîlniți în întregul sistem penitenciar. De pildă, jet sau sifon sînt cuvinte care identifică turnătorul în orice închisoare. Iar caleașca e un mijloc de comunicare și de transmitere a bunurilor, desemnînd în fapt o pungă Billa sau Metro în care se pun exhivele (bilețelele) sau țigările, cafeaua, bananele, deodorantele, băutura, hainele sau orice altceva ce poate fi transportat cu tramvaiul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Bumbi = testicule. Similar: boașe, caise, bigi-bigi, bobine, alune, fudulii, ouă Cacialma = mod de a păcăli; de proveniență turcească; specific jocului de poker; desemnează păcăleala pe care i-o tragi adversarului să creadă că spui adevărul. Similar: țeapă, tras în piept Caleașcă = mijloc de transport al bunurilor și informațiilor de la o celulă la alta sau de la o clădire a închisorii la alta. Similar: tramvai. În limba franceză: yoyo Cambuză = debara, cămara cu alimente a fiecărei celule Canci = neînsemnat. Similar: apă de ploaie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lansarea zvonurilor (despre gravele deteriorări ale vieții care vor urma curînd); 6. pregătirea din timp a cadrelor de rezervă; 7. utilizarea presei pentru amplificarea grevei la întreg sistemul carceral; 8. stimularea libertăților de comunicare și de asociere (dezvoltarea schimburilor pe "caleașcă" și mărirea orelor de plimbare); 9. identificarea potențialelor victime și stimularea lor să declanșeze acțiunile greviste; 10. intervenția în forță pentru menținerea controlului. Departe de a reprezenta un mare pericol, ritualurile contestatare sînt un mijloc de reafirmare a legitimității autorităților
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o societate a exclușilor. La începutul perioadei de detenție, fiecare învață cum să-și gestioneze timpul liber, descoperind punctele slabe ale sistemului. Investiția în educația adaptării este o investiție în libertate. Nu e întîmplător că în toate închisorile există instituția "caleștii", iar învățarea utilizării ei este o formă de ocultare a interdicțiilor, facilitînd comunicările și schimburile oficial interzise. Fiind la discreție și necesitînd irosirea cît mai variată a lui, timpul liber este tot mai frecvent alocat relațiilor pe caleașcă. La geamuri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
există instituția "caleștii", iar învățarea utilizării ei este o formă de ocultare a interdicțiilor, facilitînd comunicările și schimburile oficial interzise. Fiind la discreție și necesitînd irosirea cît mai variată a lui, timpul liber este tot mai frecvent alocat relațiilor pe caleașcă. La geamuri au loc licitații permanente, informațiile și bunurile circulînd mai rapid decît orice sistem de poștă rapidă din lume. În batiste, în coșulețe sau în plase, exhivele (scrisorile, bilețelele) circulă împreună cu diverse pachete de țigări, de cafea, de zahăr
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]