746 matches
-
sau nu. Continua să râdă și să vorbească tare, era îmbrăcată cu un neobișnuit bun-gust și cu opulență, dar puțin mai luxos decât s-ar fi cuvenit. Trecu pe lângă fanfară spre latura opusă a terasei, unde lângă șosea aștepta o caleașcă. Prințul n-o mai văzuse de trei luni și ceva. În decursul acestor zile de când sosise la Petersburg, tot avusese de gând s-o viziteze; dar, poate, o presimțire misterioasă îl oprise. Oricum, nu putea deloc să ghicească ce impresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
își făcu apariția Rogojin, care o luă de braț și plecă cu ea. — Așteaptă-mă, prințe! îi strigă Rogojin. Mă întorc peste cinci minute. Într-adevăr, veni peste cinci minute; prințul îl aștepta în același loc. — Am urcat-o în caleașcă, spuse el. Acolo, la colț, caleașca aștepta de la ora zece. Era sigură că o să-ți petreci toată seara la cealaltă. I-am transmis cuvânt cu cuvânt ceea ce mi-ai scris mai înainte. N-o să-i mai scrie celeilalte; mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
luă de braț și plecă cu ea. — Așteaptă-mă, prințe! îi strigă Rogojin. Mă întorc peste cinci minute. Într-adevăr, veni peste cinci minute; prințul îl aștepta în același loc. — Am urcat-o în caleașcă, spuse el. Acolo, la colț, caleașca aștepta de la ora zece. Era sigură că o să-ți petreci toată seara la cealaltă. I-am transmis cuvânt cu cuvânt ceea ce mi-ai scris mai înainte. N-o să-i mai scrie celeilalte; mi-a promis; și de aici pleacă mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
parcă atenția, și îi răspunse cu voce sacadată: „Mi-e indiferent!“ În momentul când ajunseră aproape în fața casei Dariei Alexeevna (o clădire mare și veche din lemn), din pridvor ieșiră o doamnă elegantă și o tânără domnișoară; amândouă urcară în caleașca splendidă care le aștepta la scară; râdeau și vorbeau zgomotos și nici nu se uitară în direcția celor care se apropiau, ca și cum nici nu i-ar fi observat. De îndată ce caleașca plecă, ușa se deschise din nou și Rogojin, care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o doamnă elegantă și o tânără domnișoară; amândouă urcară în caleașca splendidă care le aștepta la scară; râdeau și vorbeau zgomotos și nici nu se uitară în direcția celor care se apropiau, ca și cum nici nu i-ar fi observat. De îndată ce caleașca plecă, ușa se deschise din nou și Rogojin, care îi aștepta, îi lăsă să intre și încuie ușa în urma lor. — În toată casa nu suntem decât noi patru, spuse el cu voce tare, aruncându-i prințului o privire ciudată. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
un exemplu. Astfel, știm cu siguranță că în cursul acestor două săptămâni prințul își petrecea zile și seri întregi cu Nastasia Filippovna; că femeia îl lua cu ea la plimbare, la concerte; că zilnic umbla cu ea prin oraș în caleașca ei; că începea să-și facă griji în privința ei dacă nu o vedea măcar o oră (deci, după toate semnele, o iubea sincer); că o asculta zâmbind blând și sfios ceasuri întregi și că nu scotea decât arareori vreun cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Nina Alexandrovna; a fost la înmormântare și la biserică. Mulți remarcară că cei prezenți în biserică îl întâmpinaseră și îl petrecuseră cu șoapte involuntare; același lucru se întâmpla și pe străzi, și în parc: când trecea pe jos sau în caleașcă, se auzea rumoare, i se rostea numele, era arătat cu degetul, era pomenită Nastasia Filippovna. Curioșii o căutaseră și la înmormântare, dar ea nu luase parte. Nu fusese la înmormântare nici căpităneasa, pe care Lebedev reușise totuși s-o oprească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și zvonurile despre căsătorie, care se făceau auzite prin toate vilele, erau desigur susținute în parte și de Nastasia Filippovna, ca să-și irite rivala. Întrucât Epancinii erau greu de întâlnit, Nastasia Filippovna, urcându-l odată pe prinț cu ea în caleașcă, îi poruncise vizitiului să treacă pe sub ferestrele casei de vară a acestora, ceea ce pentru prinț a fost o surpriză teribilă; de cele întâmplate își dăduse seama, ca de obicei, atunci când era prea târziu, când lucrurile nu mai puteau fi îndreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
treacă pe sub ferestrele casei de vară a acestora, ceea ce pentru prinț a fost o surpriză teribilă; de cele întâmplate își dăduse seama, ca de obicei, atunci când era prea târziu, când lucrurile nu mai puteau fi îndreptate, adică în momentul când caleașca trecea prin dreptul ferestrelor. Nu spusese nimic, dar două zile după aceea a fost bolnav. Nastasia Filippovna n-a mai repetat experiența. În ultimele zile dinaintea nunții, începuse să fie foarte îngândurată; sfârșea întotdeauna prin a-și învinge tristețea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dar și al Bârladului lui Cezar Ivănescu, acesta e Alexandru Tacu-Zeletin. Poezia lui e un album cu imagini de epocă, Îmbălsămate În vinuri rafinate (de Cotnari, de Bohotin, de Huși...). Scriitura alertă, fantezista, parodica, topârceniană. Mai lipsesc doar lăutarii și caleștile poetului demnitar Costache Conachi, spre a stârni, pe ulițele târgului, deopotrivă, admirația cititoarelor și praful (colbul) metafizic al podețelor de lemn domnesc: ,,Noaptea-și duce umbră la Ciric pe jos/ Tot mai sunt prin Cucu străzi patriarhale/ Pe sub dealul Bucium
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pustiu și liniște; clopotnița de aur străvezie; oraș ca un furnicar; seara începuse să-și lase valurile negre asupra orașului. Despre primăvară: se-ntoarce iar proaspătă; primăvară fragedă, întinerită; veni cu cofa plină de rouă și lumină; vine într-o caleașcă încununată cu verdeață; un parfum ușor vine pe adierea amurgului; dulce serbare poetică; miresme calde de cimbrișor; iarba este de un verde-crud sălbatic; solii primăverii, ghioceii, își salută regina; ghioceii timizi ies din pământul jilav ca niște sulițe; tânăra domniță
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
dur ca apoi sa se topească într-un râu stins de note; vine toamna cu mantie ruginie, cu trenă lungă; hlamida ei are o mulțime de nuanțe cafenii; o boare a furat puful păpădiilor; regina mândră în culoare vine în caleașcă aurită; vine harnică și de bunuri darnică; năframa ei de aramă; copacii au veșmânt de aramă; a rumenit frunzele; a așezat pe firul de telegraf ultimele rândunele ca un șirag de mărgele; ultimele frunze străluceau ca niște monezi de aur
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
în geam cu degete de ploaie; zâna melopeelor / spaima florilor, Doamna curcubitaceelor; toamna ironică; toamna-n grădină și-acordă vioara. Despre vânt: vânturi sunătoare; mătăsuri lungi de vânt; vrăjmășia câinoasă a vântului; frământată chinuire a crengilor; hohotirea despletită a vântului; calești de vijelii; iernaticul vânt; viforul turbat; vântul transparent și uniform; un vântuleț, potolit aduce cu el o mireasmă blândă; supărat pe liniștea omenirii, vântul bate în lună plină; plutește mort pe cerul fumuriu către susurul lin al frunzelor; Despre vară
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pășunea și munții cu verdeață; pentru ape, a ales un albastru strălucitor, transparent; în copaci a pus podoabe, mere, pere, cireșe; pe sub copaci a pus felurite ciuperci; a acoperit cu aur spicele de grâu și secară; a venit vara în caleașca-i poleită cu aur și sa instalat pe un ținut de basm. Despre vis: vis sălbatic; vis splendid; vis superb; vis durabil; vis spulberător; vis înspăimântător; Despre vreme: vreme blândă; vreme aprigă; zilele babei; nopțile vegherii. Proiect didactic 1. Tema
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o bucată de lemn vechi. Până atunci, aici fuseseră depozitate lucrurile de care nu mai era nevoie, câte puțin din toate și din nimic, dulapuri șubrezite și curse de șoareci, coase ruginite și subțiri precum cornul lunii, pietre, ardezie, o caleașcă de tip tilbury, jucării stricate, sculuri de sfoară, unelte de grădină, haine zdrențuite și o mulțime de trofee de cerbi și de mistreți morți și împăiați - bătrânul era un vânător înrăit - pe care fiul, care făcea să cadă capete, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
gâtul unui cocoș, când tânărul haiduc, întinzând mâna după colierul jupâniței prinse în sfârșit după luni de inactivitate în codru, uită scopul mișcării și pătruns de frumusețea firii își trece palma sfielnic pe după umerii domniței, în răcnetele boierului bătrân din caleașca răsturnată, când din soare n-a mai rămas pe dunga zării decât un abur roșietic, începu și ospățul boierului Radu Stoenescu-Balcâzu. Din bourul învârtit la frigare fură aduse mari hartane rumenite și stropite din belșug cu mujdei făcut cu vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-te-ar focul veșnic pe tine și pe cine te-a adus în Europa”, gândi Sima-Vodă scotocindu-se în sân. „Mi-au mai rămas cinci”. Ii dădu doi galbeni turcului și-apoi coborî în curte. Sui cătrănit de mânie în caleașcă, unde-l așteptau Ruxăndrița și Ximachi. Surugiul dădu bici cailor. Rămas în mijlocul curții, cu plosca în mână, Vasâle se simți brusc înduioșat și strigă gâtuit în urma caleștii ce ieșea prin poarta din dos: — Băria-Ta, dacă e cumva, ceva, noi... să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
doi galbeni turcului și-apoi coborî în curte. Sui cătrănit de mânie în caleașcă, unde-l așteptau Ruxăndrița și Ximachi. Surugiul dădu bici cailor. Rămas în mijlocul curții, cu plosca în mână, Vasâle se simți brusc înduioșat și strigă gâtuit în urma caleștii ce ieșea prin poarta din dos: — Băria-Ta, dacă e cumva, ceva, noi... să știți... la o adică... noi... oricând... suntem aici!... Episodul 195 VESTEA Cu toate că Sima-Vodă părăsise în mare taină Curtea, la plecarea lui nefiind martor decât Vasâle feciorul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și orașului său dominant de pe atunci, Boston. Transportarea energiei și a informației, ale cărei mutații au accelerat deja în mai multe rânduri cursul Istoriei, se prezintă acum ca o mașină, un produs industrial de masă cu folosință privativă, înlocuind calul, caleașca, diligența și chiar căile ferate. Franța pare să aibă ocazia acum, pentru a treia oară, să devină „inimă”; într-adevăr, ea dispune de o excelentă rețea rutieră moștenită din vremea monarhiei și, mai ales, se află în topul inovațiilor tehnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
1908 și 1914: în Statele Unite, producția pe bandă rulantă a modelului „T” coboară prețul acestuia la jumătate. în Franța, fascinată încă de idealurile Vechiului Regim, industria automobilului consideră încă mașinile niște obiecte de lux și le proiectează ca pe niște calești. De aceea, atunci când la Paris apare prima piață de masă, aceea a taxiurilor, Louis Renault și muncitorii săi, foști lucrători în industria trăsurilor, refuză să treacă la producția în serie. în 1914, Franța produce de unsprezece ori mai puține automobile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
ieși apoi pe o a doua poartă. ori de cîte ori mă duceam la Casa monteoru în creierul meu se nășteau brusc imaginile unei epoci revolute cînd protipendada bucureșteană trăia în ritmul balurilor și al recepțiilor. îmi imaginam cu ușurință caleștile și trăsurile, iar mai tîrziu mașinile de epocă defilînd prin fața acelei intrări impozante, vedeam domni în smoking și cu joben ajutînd să coboare pe peron doamne cu rochii lungi și pălării spumoase, iar apoi intrînd cu ele în holul de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ca pe roate. Roata rostogolită Și nepotolită Aleargă, nu se-ncurcă, Coboară, urcă, Abia se oprește Și iarăși pornește. De când e stăpân pe roata cea mare, Omul odihnă nu are! S Soarele e un Făt-Frumos Luminos. Ziua întreagă, Într-o caleașcă de foc, pe boltă, aleargă. Seara, e obosit tare Și coboară încet la culcare. Peste paletele-ntinse Visul se lasă Și Soarele nu știe că îl caută Luna - fată frumoasă. Ș Șapte șoapte și-un șoptit, De cu zori, s-
ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
genul: „Eu sunt din Internaționala lui Ghidale, Ghidale al lui Babel!”; și dacă m-ar fi întrebat: „Care Babel?”, le-aș fi urlat: „Ițic Babel, fiul rabinului din Odessa! Îngenuncheați pentru Ițic Babel, aici, în curtea unde se cobora din calești la balul Rostovilor, îngenuncheați pentru Fadeev, bietul și marele ticălos care într-o cameră de aici, chiar aceea cu fereastra la care v-ați oprit, a primit știrea că Babel a fost arestat și el n-a mișcat un deget
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mijocul a toate acestea, Rumkowski era rege. Își avea propria curte. Tipărea bani și timbre cu portretul lui. Avea serbări și piese organizate În cinstea lui. Existau ceremonii la care el purta veșmânt regal și mergea peste tot Într-o caleașcă stricată din secolul trecut, foarte ornamentată, aurită, trasă de o mârțoagă albă pe moarte. Într-o singură ocazie a dat dovadă de curaj, protestând Împotriva arestării și deportării, În cuvinte mai limpezi, a asasinării consiliului său. Pentru aceasta a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
știe să se bucure de un succes. Toată țara vibrează ca o coardă. Ca o coardă de vioară. New entry în top: „Of, fata mea!“. Băsescu aruncă vorbe la pogorârea din avion. Bruxelles-ul a rămas în spate, la fel, caleașca regală scandinavă, România îi răsare-n în față ca un teren mereu virgin. Își apără familia, bravo lui!, aud, deja, argumentele fanilor fundamentaliști. „Măi, tonomatule!“, al doilea single de pe albumul prezidențial al anului 2008. Ziariștii-tonomat, iată, o sintagmă la care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]