839 matches
-
funcționarei că apostila sindicatului nu e bună. De ce? Pentru că formula ,De acord" lasă neprecizată țara. Dar cum trebuie să sune aprobarea? ,De acord cu plecarea în R.A.U." Cu un calm desăvîrșit, am luat cererea în mînă și, evaluînd rapid caligrafia celor două cuvinte (,De acord"), am întregit textul sub ochii funcționarei: ,cu plecarea în R.A.U." - ,Dumneavoastră ați scris acolo?" m-a întrebat femeia, în timp ce eu îmi desăvîrșeam treaba. N-am răspuns nici da, nici nu; în definitiv, de ce n-
D-ale plastografilor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10021_a_11346]
-
cerneala trebuie să aibă numai culoarea aceea care îmi place mie, iar stiloul e musai să aibă o anume dimensiune și o anumită peniță, căci coeficientul de frecare dintre peniță și hîrtie trebuie să fie tocmai cel potrivit pentru o caligrafie cît mai mulțumitoare. Unde mai pui că degetele îmi transpiră, făcînd stiloul să-mi alunece printre ele, iar degetul mijlociu, al cărui tendon s-a preschimbat într-un zgîrci rebel și umflat, mă doare tot mai des în ultima vreme
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
ritualului e nu numai aceea că îți înlesnește depășirea unor limite, dar că, pe deasupra, te face să le îndrăgești. Fără ritual aș urî hîrtia, stiloul, bătătura de la degetul mijlociu, crisparea și transpirația, petele de cerneală, tremurul mîinii ce-mi stîlcește caligrafia, și tot așa. Prin ritual însă, toate piedicile care mi-aminteau cît de mărginit sînt în ființa mea de scrib manual capătă înfătișarea unor aliați, a unor prieteni de care, de-ar fi să mă despart, aș suferi. Și-așa
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
care mi-aminteau cît de mărginit sînt în ființa mea de scrib manual capătă înfătișarea unor aliați, a unor prieteni de care, de-ar fi să mă despart, aș suferi. Și-așa se face că ajung să-mi îndrăgesc propria caligrafie, oricît de urît aș scrie de mînă, așa se face că ajung să mă leg de stiloul meu, oricît de vechi și de uzat ar fi el, după cum tot așa se face că masa la care am scris mai multă
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
perfect aseptic în care, oricîtă murdărie aș fi făcut, totul lucea de curățenie. Adio, tu, stilou antediluvian, unealtă primitivă și mîzgălitoare, adio, tu, blestemată de hîrtie poroasă și scorțoasă, care m-ai torturat cu petele și rănile tale, adio, tu, caligrafie afurisită ce mi-ai asasinat nopțile tremurul tău hidos, adio, tu, umflătură a tendonului metafalangian, adio, tu, masă de scris, adio, tu, ritual. Da, adio, tu, ritual. Mi-am dat la un moment dat seama că tot ritualul meu, atît
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
Împlineam 44 de ani) am primit, de la colonelul Gheorghe Eminescu, o poză făcută Împreună cu profesorul Augustin Z. N. Pop (foto stânga), iar pe verso acesteia Înscrisul alăturat (foto dreapta). Din acest Înscris se constată că , deși era nonagenar, avea o caligrafie de Profesorul Augustin Z.N. Pop Împreuna cu doi foști discipoli ai săi, Pompiliu Manea și Florian Ion, care se reculeg la mormântul căpitanului Matei Eminescu In fata Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud, de la stânga spre dreapta, profesorii: Septimiu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
promițătoare, ar zice cinefilii. Cu rezerve, însă, pelicula din festival pune degetul pe ele. Cuarón și-a păstrat intact flerul în a-și alege actorii (scoate o prestație excelentă și atipică de la Michael Caine, iar rolul Oanei Pellea se cheamă caligrafie actoricească), dar nu și răbdarea de a toarce o poveste pînă la capăt. Există prea multe fire narative care nu duc nicăieri în Children of Men, iar regizorul se bazează pe ritmul frenetic al acțiunii pentru a-și asigura inapetența
Brittain attacks in patru pelicule by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10124_a_11449]
-
mulți ani, un copil s-a prezentat la o revistă cu o poezie propusă pentru publicare. Redactorul l-a recunoscut imediat, în textul respectiv, pe Coșbuc. Copilul s-a apărat: "Dar am scris-o eu!" Scrisul confirma într-adevăr o caligrafie specifică vârstei sale. Poezia nu a fost publicată (uneori, în situații similare, textul a fost publicat sub numele falsului autor). Copilul s-a ales totuși cu o mângâiere pe creștet, pentru năstrușnica sa faptă. Atunci când este vorba de obiecte materiale
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
singur, ocupînd un loc neînsemnat chiar și în propria atenție..." (LXXVII). O distilare a acestei materii dense, strivitoare, are totuși loc, însă nu printr-o transpunere în abstract, ci prin clarificarea unor imagini ce devin detașabile. Amorful e surclasat de caligrafie, în duhul haiku-ului: ,Tîrziu, pe dealuri. Și ultimul soare e golul din ramuri, iar ultima umbră sînt frunzele înseși" (CLVII). Sau: ,Plop singuratic - o fîntînă verde răsturnată în sus" (CLVIII). Opresat de concret, poetul își afirmă pînă la urmă
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
în perioada școlarității când desenul figura în planul de învățământ ca obiect de studiu. Ca elev normalist eram nevoit să apelez la serviciile colegului meu de bancă, Jenică Iordache, ca să-mi facă desenele cerute de profesorul nostru de desen și caligrafie, marele artist plastic Constantin Radinschi. Ca neîntrecut om de artă și pedagog, profesorul știa că nu toți copiii sunt înzestrați cu abilități și calități pentru desen și ne accepta lucrările notându-le după criterii neînțelese de mine la vremea aceea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
soare, Întâi timidă, apoi tot mai sigură pe ea, Încadra masa la care Diego Alatriste, Licențiatul Calzas, Dómine Pérez și Juan Vicuña tăifăsuiau după ce Își puseseră burta la cale. Eu stăteam pe un taburet lângă ușă și făceam exerciții de caligrafie cu o pană de gâscă, o călimară și un vraf de foi de hârtie pe care mi le adusese Licențiatul, la sugestia căpitanului: — Așa ar putea Întâi să Învețe, apoi să studieze legile, ca să-i stoarcă de ultimul lor maravedí
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
veche, precum și în Evenimentul zilei și Jurnalul Național. Din anul 2000 este realizatorul emisiunii Omul care aduce cartea, la ProTV. Printre preocupările sale constante se află literatura memorialistică și epistolară. Cea mai recentă carte a sa este I.L. Caragiale și caligrafia plăcerii: Despre eul din scrisori (Humanitas, 2012). ÎN CHIP DE PROLOG Privilegiul bătrâneții Ce-i drept, trebuie să ai 50-60 de ani și să-ți fi pus numele pe un număr de cărți ca să fii onorat în ditamai Dilema veche
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
vehement) pe Simone de Beauvoir alături de Marguerite Yourcenar și au nuanțat (bine-venit) pe tema feminității analizate de bărbați, a mascu linului surfilat de autoare, a scrânciobului Animus-Anima. În sfârșit, eu cred că a fost o după-amiază incitantă. 31 martie 2011 Caligrafie, calofilie, kalokagathie (iaca poznă) Trag nădejde că domniile voastre vor fi înțeles la iuțeală că subtitlul (relativizant și autopersiflant) l-am lipit din (poate excesiv) bun-simț: să nu cumva să se creadă că, într-o vreme iconoclastă, demitizantă, detabuizantă, ato ate
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ca labirint, erotica scrierii, vechile practici de purificare (de la orfico-pitagorei până la epoca doamnei de Săvignă) a ființei înainte de scriere, cu abluțiuni, la cei vechi, și primenire vesti mentară, în epoca noastră... Ș.a.m.d. Pe scurt, simpla, elementara grijă a caligrafiei ca semn al calofiliei. Scrisul îngrijit ca marcă a iubirii de armonie și frumusețe, totul înscris în idealul kalokagathic, de care nu văd de ce ar trebui să ne fie rușine, chit că trăim într-un context cloacal. Ce ziceți că
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
suflecați mâne cile, înainte de-a scrie, așa cum își scuipa în palmă plugarul înainte de-a se apleca pe coarnele plugului? Păi, atunci, ce să mai înțelegeți din orfevrăria cu plaivazuri boante a lui Arghezi? Cum să mai pricepeți mania caligrafiei eminesciene? Măcar dumneavoastră, prietenii Dilemei, crema cremei (cum ar fi zis bietul a.l.ș.), fie congeneri, fie părinți mai tineri, încercați într-o bună zi, cu copiii sau nepoții, exercițiul de mai sus. Și explicați le rostul vindecător și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
dumneavoastră, prietenii Dilemei, crema cremei (cum ar fi zis bietul a.l.ș.), fie congeneri, fie părinți mai tineri, încercați într-o bună zi, cu copiii sau nepoții, exercițiul de mai sus. Și explicați le rostul vindecător și fermecător al caligrafiei. Măcar o scrisoare de-o pagină pe an dacă ar accepta să scrie de mână - și tot i-ar debusola benefic. Recent, în nr. 1 (55) pe 2011 al revistei Poezia, mi am găsit un aliat înțelept și savuros în
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
sfânt“. Sigur că te gândești numaidecât la ritualul hieroglifelor, la vertica litatea scrierii japoneze, la îndelungul ceremonial inițiatic al Punctului, acompaniat de sunete misterioase, la întregul labirint necesar pentru a scrie cele câteva silabe ale unui haiku. În plus, în caligrafia arabă respirația joacă un rol ce frizează budismul: „Respirația este scânteia vieții. Când oprim respirația pentru a face o linie, o melodie sau un pas de dans, nu mai suntem pe pământ. Suntem la ju mătatea drumului dintre viață și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pentru a face o linie, o melodie sau un pas de dans, nu mai suntem pe pământ. Suntem la ju mătatea drumului dintre viață și moarte. Nu avem aceeași respirație atunci când trasăm o linie orizontală ca atunci când trasăm o verticală. Caligrafia rimează cu respirația caligrafului. Și dacă vorbim despre caligrafia vie pentru a desemna o caligrafie bună, atunci este pentru că lucrarea conține suflarea artistului“. Superb. În fine, „caligrafia a luat locul picturii în civilizația arabo-musulmană, pentru că este în același timp cuvânt
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pas de dans, nu mai suntem pe pământ. Suntem la ju mătatea drumului dintre viață și moarte. Nu avem aceeași respirație atunci când trasăm o linie orizontală ca atunci când trasăm o verticală. Caligrafia rimează cu respirația caligrafului. Și dacă vorbim despre caligrafia vie pentru a desemna o caligrafie bună, atunci este pentru că lucrarea conține suflarea artistului“. Superb. În fine, „caligrafia a luat locul picturii în civilizația arabo-musulmană, pentru că este în același timp cuvânt și imagine. Este o artă care cheamă totalitatea celor
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pe pământ. Suntem la ju mătatea drumului dintre viață și moarte. Nu avem aceeași respirație atunci când trasăm o linie orizontală ca atunci când trasăm o verticală. Caligrafia rimează cu respirația caligrafului. Și dacă vorbim despre caligrafia vie pentru a desemna o caligrafie bună, atunci este pentru că lucrarea conține suflarea artistului“. Superb. În fine, „caligrafia a luat locul picturii în civilizația arabo-musulmană, pentru că este în același timp cuvânt și imagine. Este o artă care cheamă totalitatea celor cinci simțuri. Caligrafia a fost considerată
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
avem aceeași respirație atunci când trasăm o linie orizontală ca atunci când trasăm o verticală. Caligrafia rimează cu respirația caligrafului. Și dacă vorbim despre caligrafia vie pentru a desemna o caligrafie bună, atunci este pentru că lucrarea conține suflarea artistului“. Superb. În fine, „caligrafia a luat locul picturii în civilizația arabo-musulmană, pentru că este în același timp cuvânt și imagine. Este o artă care cheamă totalitatea celor cinci simțuri. Caligrafia a fost considerată ca o răscruce, un fel de echilibru în artă. Ca imagine, există
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
a desemna o caligrafie bună, atunci este pentru că lucrarea conține suflarea artistului“. Superb. În fine, „caligrafia a luat locul picturii în civilizația arabo-musulmană, pentru că este în același timp cuvânt și imagine. Este o artă care cheamă totalitatea celor cinci simțuri. Caligrafia a fost considerată ca o răscruce, un fel de echilibru în artă. Ca imagine, există noțiunea de mișcare și, deci, de viață. Ca slovă, este muzică, timp, spațiu...“. Zău că e bine să ne șoptim singuri, din când în când
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Dacă în jurnal te oglindești mai mult sau mai puțin narcisiac, compensator sau răzbunător (cu sau fără gândul la cititorii posterității), în scrisori ești obligat să respecți regulile jocului în doi. Dan C. Mihăilescu Dan C. Mihăilescu I.L. Caragiale și caligrafia plăcerii: Despre eul din scrisori ISBN 978-973-50 3630-0 168 pag., 2012 Am debutat editorial la 29 de ani, cu o carte despre Eminescu. Aproape sexagenar, m-am lăsat sedus de Caragiale. De ce? Fiindcă scrisorile lui din Berlin sunt cea mai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Constantin Țoiu Note dintr-un caiet de școală, subțire, liniat. Scris cu creionul. Scriere ștearsă azi, nedatată, dar, după caligrafia cuminte, școlărească, trădând un cu totul alt om, tânăr, care a încetat de mult să mai fie, pare aparținând anilor șaizeci... Ce mă izbește și-acum este aplicarea însemnărilor, îneverșunarea lor teoretică, într-o epocă în care astfel de note
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
cinci din raportul lui Vlădulescu: "...e sensibil pe latura pecuniară?" În puțină vreme, contractul fu încheiat și într-o bună zi, Dan Bogdan, care nu mai avusese nici o știre întrucît îl privea, fu izbit de o firmă scrisă într-o caligrafie gotică deasupra fațadei de la stradă a lui Gulimănescu: "Deutsche Buchhandlung". Ciuda lui fu foarte mare, nemanifestîndu-se decât printr-o privire lung ironică față de Gulimănescu, pe care însă nu-l blamă, întrucît el însuși lucrase secret, întîmpinînd doar un insucces. Fără
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]