6,257 matches
-
a avut de întâmpinat o piedică de receptare: o îndărătnică neîncredere a unor critici. Ei i-au reproșat de la început - și apoi au perseverat în obstrucția lor - că forțează legile firescului în relatare, că introduce domnia arbitrarului, că spulberă un canon al romanului, acceptat pretutindeni ca viabil. Atâta înverșunare în respingere trădează, cred, o neînțelegere de fond. A produs consternare, negreșit, ruptura în traiectoria tânărului Grobei din Bunavestire, care trece brusc de la o mentalitate de amploaiat, cam obtuz, cu veleități mediocre
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
Elisabeta Lăsconi Cartea cea mai dragă? Să recitești un roman ca Adam și Eva redescoperind alt Rebreanu, atât de multă vreme obturat de supremația canonului realist, iată o fericită surpriză! Dar să citești prima oară un nou roman al lui Milorad Pavio, Mantia de stele, publicat în colecția "Raftul Denisei" (Editura Humanitas fiction, traducere de Mariana Ștefănescu, 2008), iată o bucurie fără măsură și un
Istorii ale sufletelor pereche by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8615_a_9940]
-
cri .Nu interesul pentru sexualitate i se pare reprobabil, autoarei, ci "zelul mimetic al tinerelor prozatoare, cu hormonii în mare clocot". Mimarea în colectiv a unei atracții dizgrațioase, pînă la urmă agasante, căreia i se ripostează cu... același limbaj crud: "canonul propus nu e canon, ci canoneală, dacă repetă iarășișiiarășișiiarăși Ťce pula mea!ť. E la fel de anost să stai tot timpul în gură nu cu moralizarea, ci cu înjurătura". Înclinația care putea marca un autor,doi, trei, a devenit emblema unei
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
sexualitate i se pare reprobabil, autoarei, ci "zelul mimetic al tinerelor prozatoare, cu hormonii în mare clocot". Mimarea în colectiv a unei atracții dizgrațioase, pînă la urmă agasante, căreia i se ripostează cu... același limbaj crud: "canonul propus nu e canon, ci canoneală, dacă repetă iarășișiiarășișiiarăși Ťce pula mea!ť. E la fel de anost să stai tot timpul în gură nu cu moralizarea, ci cu înjurătura". Înclinația care putea marca un autor,doi, trei, a devenit emblema unei colonii abundente de pornografi
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
Marcu, Adrian Borza, Cristian Bence Muk, ca și colegii lor bucureșteni Cristian Lolea și Mihai Măniceanu nu reușesc încă întotdeauna să depășească radical platforma de evoluție a unui compozitor febril, neastâmpărat și, mai ales, încordat. Cum s-ar zice, după canoanele primare ale artei, conținutul nu e pe măsura formei și a gestului componistic. Și, poate că tocmai această formă și acest gest i-ar chema să ia act de mai importante realități sonore care, dacă tinerii compozitori nu le exorcizează
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
nu aibă acces, muncind la universuri fabuloase, lumi imaginare, confecții metatextualist proiectate, în fine, chestii de vădită izolare. Cu toate astea, mai era încă un nivel, al purtătorilor de steag, care se chinuiau să facă literatură între securea cenzurii și canoanele artei. Breban ar fi unul dintre ei. Prin urmare, tema actuală a comunismului vine pe această cărare bătătorită, a participanților, dar pe fondul unui entuziasm autobiografic, general, ceea ce a și dus la acceptarea unanimă a unei formule confesive. Iar, de
Tema comunismului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8413_a_9738]
-
în complexitatea lui ideală. În al doilea rând deoarece virtuozitatea, dacă nu e aplicată și forjată pe trupul sănătos al talentului și vocației, riscă să plutească într-o riscantă derivă. Pe de altă parte, dexteritatea este de dobândit înaintea respectării canoanelor. Pentru a îmbrățișa rigorile stilului se cuvine mai întâi să-ți câștigi libertatea. Iar libertatea este cu atât mai potențială cu cât mai temeinică este virtuozitatea. Și tare mă tem că astăzi meșteșugul nu mai precede canoanele, nu se mai
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
dobândit înaintea respectării canoanelor. Pentru a îmbrățișa rigorile stilului se cuvine mai întâi să-ți câștigi libertatea. Iar libertatea este cu atât mai potențială cu cât mai temeinică este virtuozitatea. Și tare mă tem că astăzi meșteșugul nu mai precede canoanele, nu se mai acumulează în vederea ilustrării lor. Așa se face că de multe ori talentul și vocația devin minunate înzestrări fără obiect. Or, tocmai de aceea, dincolo de virtuozitate, arare ori mai răsare acel ceva care să „controleze” și să poziționeze
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
fuga în exil - J, 89). Pentru G. Astaloș decizia exilării dintr-un crez al demnității echivala cu respingerea normelor și cerințelor puterii comuniste, căci actul dezrădăcinării dă un sens refuzului de a se supune unei morale căreia nu-i acceptă canoanele (E, 205). P. Goma a înțeles surghiunul ca opțiune etică (J1, 212), ca o condiție spre a-și prezerva sufletul de climatul de degradare generală din România (J3, 30). Când a ajuns la limita dezgustului, D. Flămând și-a lăsat
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
încă din 1828. E drept, vindea, în principal, pomezi, pastă de dinți, săpunuri, accesorii și perii de cap. Un răspuns posibil ar fi scăderea interesului pentru parfum, ca produs de lux, o dată cu Revoluția Franceză. Recâștigarea publicului țintă se face treptat. Canonul estetic al secolului romantic, cel puțin în prima sa jumătate, impunea o frumusețe naturală, lipsită de fard, de artificii și de parfumuri prea tari. Femeile Restauratiei (aristocrate sau burgheze) plăteau excesele Joséphinei de Beauharnais și a Curții sale. Când Félix
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
Neeltgen Willemsdochetr van Zuydtbrouch, Rembrandt, acesta fiind singurul dintre frații săi care a învățat să citească și să scrie. Considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei, celebru însă și pentru desenele și pentru gravurile sale, Rembrandt revoluționează canoanele tradiționale, aducând în operele sale lumină, culoare, mișcare, stări de spirit.. Printre cele mai cunoscute tablouri ale lui Rembrandt, realizate până la moartea sa, la 4 octombrie 1669 la Amsterdam, se numără "Lecția de anatomie", pictat în 1632, Ospățul lui Baltazar
Google, logo special la 407 de ani de la nașterea lui Rembrandt by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77833_a_79158]
-
văzută, giddensian, prin triada corp-încredere-libertate) înseamnă a reciti literatură, critică literară, filozofie, psihologie, religie în mediul unui dublu revelator extrem de puternic: corpul propriu și intimitatea (regăsită sau atrofiată) a epocii proprii. Întreprinderea (niciodată strict personală) poate fi periculoasă, ierarhiile și canoanele de mult stabilite pot fi complet răsturnate. Revelator deopotrivă al ideilor primite, corpul poate fi un obstacol în calea receptării adecvate sau un perturbator al înțelegerii. Cum scriu despre corp un critic sau un poet, un îndrăgostit sau un mizantrop
Încurcate sunt căile verdictului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7781_a_9106]
-
ce degajă literar această diferență?" (pag. 272) Iată, expusă - în mod excepțional - sintetic, adevărata miză intelectuală a Regăsirii intimității, dincolo de aparența ei, din pricini istorice, monografică. Simona Sora chestionează, cu toată seriozitatea analitică de care dă dovadă și în cronici, canonul literar românesc. O face nonșalant, detașându-se de multiplele parti pris-uri care pândesc, în fiecare moment, o astfel de încercare. Întâi fiindcă abordarea nu e nici estetică, nici politică, ci, într-o măsură numai, mentalitară. Corporalitatea e ridicată, atunci când e
Încurcate sunt căile verdictului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7781_a_9106]
-
diferite feluri cel puțin acea zonă a literarului intrată, prin efracție (adică prin stabilirea unor criterii în afara literaturii) în atenția criticii literare: memorialistica, biografia, autoficțiunea." (pag. 31) Pe o asemenea perioadă, postbelică, dar anterevoluționară, Simona Sora își suspendă răspunderea discutării canonului prin prisma acestei metodologii. Substituția nu s-ar rezuma, atomist, la autori, ci, iată, la genuri ca atare, riscând să devină, ca urmare a unei prea hotărâte desțeleniri, necreditabilă. Ion Ioanid, Ion D. Sîrbu, N. Steinhardt, Oana Orlea, Paul Goma
Încurcate sunt căile verdictului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7781_a_9106]
-
atomist, la autori, ci, iată, la genuri ca atare, riscând să devină, ca urmare a unei prea hotărâte desțeleniri, necreditabilă. Ion Ioanid, Ion D. Sîrbu, N. Steinhardt, Oana Orlea, Paul Goma - în enumerarea autoarei - nu pot ține din nefericire, în canon, decât locul ocupat, multă vreme, de propria absență. Exersându-și mâna pe un model valoric greu de supus variațiilor de gust - Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, G. Ibrăileanu, Liviu Rebreanu, G. Călinescu, Anton Holban, M. Blecher, Constantin Fântâneru și
Încurcate sunt căile verdictului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7781_a_9106]
-
recente volume de nuvele ale prozatorului, Plecarea generalului (2006) și M-am însurat cu o comunistă (Edit. Almarom, 2008) merită pe deplin atenția criticii, în chiar momentul în care proza națională, altfel abundentă, nu-și găsește cititorii de altădată, între canoane contestate. Nuvele, și tot atâtea scenarii de film, prozele din cel mai recent tom scot în evidență înflorirea târzie a unui autentic prozator, la vârsta când alte condeie își dau pe față uzura. Elementul de forță al prozei mateesciene constă
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
la un moment dat - va fi frig. Temperatura reprezintă pur și simplu o valoare convențională variabilă care exprimă în mod obiectiv niște senzații subiective, diferite individual, dar nu într-atât încât să nu ralieze, în interpretarea datelor ei, majoritatea oamenilor. Canonul temperaturii n-a căzut încă și existența unor asemenea valori deocamdată imuabile în lumea noastră sublunară îmi dă încredere. Încredere să transfer, din lumea empirică în cea empireică a literaturii, cu rezervele și ghilimelele de rigoare, o mărime învestită hermeneutic
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]
-
Theory" despre preocupări similare ale unor autori americani iar Vuza intră și el în legătură cu revista respectivă. în anii 1992-1993, Vuza se dezlănțuie cu un ciclu de patru articole în revista americană "Perspectives of New Music", în care teoria sa a canoanelor ritmice se încheagă pe deplin. Era ca o preluare de ștafetă de la cel care tocmai atunci, în 1992, murea; îl avem în vedere pe Olivier Messiaen, un nume care nu poate lipsi din nicio istorie a gândirii muzicale în secolul
A fi vizibil în cultură by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6921_a_8246]
-
numele lui Vuza încadrat de două mari nume, unul din muzică, altul, Minkowski, din matematică. în ultimii ani, la Universitatea din Chicago sunt predate, în organizarea lui Thomas M. Fiore, lecții de matematică muzicală care include, ca un capitol special, "canoanele ritmice ale lui Vuza". Cea mai recentă veste se referă la revista "Journal of Mathematics and Music", unde Vuza fusese înclus în Comitetul editorial; această revistă îi dedică lui Vuza întregul număr din iulie 2009, "cu gratitudine profundă pentru faptul
A fi vizibil în cultură by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6921_a_8246]
-
inițiale, franceze ori anglo-saxone. Iar faptul că agenda culturală de la noi preferă subiecte cu mult mai lejere - de la generațiile de creație până la raporturile dintre literatură și politică, de la redescoperirea unor autori de rang secund până la intensa localizare a noțiunii de canon - e departe de a reprezenta o scuză. Incongruența de atitudine există. Cu forța evidenței chiar. Cărțile lui Toma Pavel - voit polemice - ajung, la noi, substanțial îmblânzite. Iar ceea ce e, în ele, demn de a fi supus unei dezbateri frontale, capătă
Gândirea romanului cea de pe urmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8137_a_9462]
-
reperate, v. Moise). În primele cărți(Vânătoarea regală, F), articularea mitului este realizată cu inteligență, piesele mozaicului inițial fiind folosite pentru realizarea unui nou puzzle prin care sunt luate în răspăr chiar structura mitică subiacentă și ascunsă a discursului ideologic, canonul oficial și codul moral-politic al vremii, dar în ultimele romane ale prozatorului(Ploile.., Împăratul...), insistența cu care mitul este folosit ca mijloc de discreditare a mitografiei partinice îl transformă într-o materie sterilă, retorica mitică degenerând în simple exerciții de
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
pentru orchestră și, respectiv, Sonatele pentru pian. Mai nou, Concertul de pian, "The Quest", a fost cântat la Frankfurt cu enorm succes de public și de presă. în ultimii ani celebrul ansamblu Hilliard ți-a comandat o liturghie în baza canoanelor din secolul al X-lea. O liturghie pentru "Miercurea cenușii". Cu totul recent, la Los Angeles, în cadrul unui concert desfășurat sub genericul "Forțe primare", era vorba de energii ancestrale, ți-au fost cântate două lucrări camerale. în program mai figurau
Horațiu Rădulescu în dialog cu Dumitru Avakian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8150_a_9475]
-
Mihai Zamfir Există puțini autori în secolul al XIX-lea românesc a căror poziție în canonul literar să fi fost, pînă astăzi, atît de fluctuantă ca aceea a lui Ioan Slavici. Citit de obicei doar din obligație, prozatorul ardelean face parte dintre acei autori extraordinari a căror valoare a rămas mereu ascunsă din cauza unei esențe de
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
Seneca, Racine, Shakespeare, Ibsen sau Strindberg, creatori cărora nimeni nu le contestă valoarea, au fost orice altceva în lumea teatrului, dar nu autori tragici. Lor le putem spune pe bună dreptate dramaturgi, creatori de teatru, scriitori excelenți și făcători de canon cultural, dar nu autori tragici. Pentru asta ar fi avut nevoie de același fundal mitic ca Eschil și Sofocle, de aceleași credințe și de același set de valori. Vîrful de tensiune culturală care a fost arta totală a tragediei grecești
Pe urmele Antigonei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8111_a_9436]
-
ieșim din rânduri către o vastitate de spații. Vorbeam de o altă istorie a literaturii noastre, dar aceasta cuprinde și o istorie a criticii, pornind de la Titu Maiorescu, o istorie, în fine, a evoluției criteriului estetic, cu severe corecturi de canon, greu contestabile. Vezi opiniile asupra unor personaje precum Geo Bogza sau Octavian Paler, cele privind proza fantastică a lui V. Voiculescu ori lirica de pe urmă a lui Lucian Blaga. într-o altă ordine, când un autor este agreat, precum Marin
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]