1,947 matches
-
stanno ad occhi aperti, Fresche di fiumi în sonno, Acquamorta, Vento a Tìndari, În me smarrita ogni formă, L'isola di Ulisse, Ad Angelo Mai, Nelle nozze della sorella Paolina, Inno ai Patriarchi, Îl risorgimento, Le ricordanze, Amore e morte, Canto notturno di un pastore errante dell'Asia, Sopra îl ritratto di una bella donna, Al conte Carlo Pepoli. 286 Cfr. schemele arhetipale create de Northrop Frye în Fables of identity, Studies on Poetic Mithology, Harcourt, Brace & World, New York,1963. 287
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
terra / trafitto da un raggio di sole: / ed è subito seră (Ed è subito seră) din volumul Acque e terre. 290 Nasce l'uomo a fatica, / Ed è rischio di morte îl nascimento. / Prova pena e tormento / Per prima cosa (Canto di un pastore errante dell'Asia); Che fai tu, luna, în ciel? dimmi, che fai, / Silenziosa luna? Sorgi la seră, e vai, / Contemplando i deșerți; indi ți posi. / Ancor non șei tu paga / Di riandare i sempiterni calli? (Canto di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cosa (Canto di un pastore errante dell'Asia); Che fai tu, luna, în ciel? dimmi, che fai, / Silenziosa luna? Sorgi la seră, e vai, / Contemplando i deșerți; indi ți posi. / Ancor non șei tu paga / Di riandare i sempiterni calli? (Canto di un pastore errante dell'Asia). 291 Giacomo Leopardi, Tutte le opere, îngrijit de Francesco Floră, vol. I, Mondadori, Milano, 1949, p. XXX sqq. Afirmațiile lui Francesco Floră și în Giacomo Leopardi, Cânți, îngrijit de Lucio Felici, Newton & Compton, Romă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
di riposo e di ristoro, tanto più pieno e profondo quanto maggiori sono le pene che conducono a quel passo. Zibaldone, 2182-3, noiembrie 1821. 301 Non muggito di buoi per li prati, né strepito di fiere per le foreste, né canto di uccelli per l'aria, né sussurro d'api e di farfalle scorresse per la campagna; non voce, non moto alcuno, se non delle acque, del vento e delle tempeste, sorgesse în alcuna bandă. (...) del mondo intero, e delle infinite
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
moto alcuno, se non delle acque, del vento e delle tempeste, sorgesse în alcuna bandă. (...) del mondo intero, e delle infinite vicende e calamitŕ delle cose create non rimarrà pure un vestigio; mă un silenzio nudo, e una quiete altissima, "Canto del gallo silvestre", Operette Morali del Conte Giacomo Leopardi, Stella e figli ed., Milano, 1927, p. 229. 302 Tal foști: or qui sotterra / Polve e scheletro șei. Șu l'ossa e îl fango / Immobilmente collocato invano, / Muto, mirando dell'etadi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
volle altro che sogni (Dove i morți stanno ad occhi aperti). 304 Ed è morte / uno spazio nel cuore (Fresche di fiumi în sonno); Acquamorta (...) Șei simile al mio cuore (Acquamorta). 305 E spesso al suon della funebre squilla, / Al canto che conduce / La gente morta al sempiterno obblio, / Con più sospiri ardenți / Dall'imo petto invidiò colui / Che tra gli spenti ad abitar sen giva. (Amore e morte); Avremo voci di morți anche noi (Dove i morți stanno ad occhi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
se observă manieră în care Leopardi presimte desprindere dureroasă de poezie dată de împietrirea forței creatoare: Or quando al tutto irrigidito e freddo / Questo petto sarà, né degli aprichi / Câmpi îl sereno e solitario riso, / Né degli augelli mattuttini îl canto / Di primavera, né per colli e piagge / Sotto limpido ciel tacită luna / Commoverammi îl cor; quando mi fia / Ogni beltate o di natură o d'arte / Fatta inanime e muta; ogni altro senso, / Ogni tenero affetto, ignoto e strano; / Del
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
arte / fatta inanime e muta (Al conte Carlo Pepoli); Pietà, ch'io non sia / senza voci e figure / nella memoria un giorno (Airone morto); paure d'ombre e di silenzi (Vento a Tìndari). 316 Mirando îl cielo, ed ascoltando îl canto / della rană rimota alla campagna! (...) sussurrando al vento / i viali odorati, ed i cipressi / là nella selva; e sotto al patrio tetto / sonavan voci alterne (...) arcana felicità fingendo al viver mio (Le ricordanze). 317 Aspro è l'esilio, / e la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dolcezza (Le Ricordanze). 345 Vecchierel bianco, infermo, / mezzo vestito e scalzo, / con gravissimo fascio în șu le spalle, / per montagna e per valle, / per sassi acuți, ed altă rena, e fratte / al vento e alla tempesta (...) corre via, corre, anela (Canto notturno di un pastore errante dell'Asia). 346 În Zibaldone Leopardi enumeră foșnetul vântului printre imaginile vagi și indefinite menite să înfrumusețeze și să înnobileze poezia: è piacevole per se stesso, cioè non per altro, se non per un'idea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Asia). 346 În Zibaldone Leopardi enumeră foșnetul vântului printre imaginile vagi și indefinite menite să înfrumusețeze și să înnobileze poezia: è piacevole per se stesso, cioè non per altro, se non per un'idea vagă ed indefinita che desta, un canto (îl più spregevole) udito da lungi, o che paia lontano senza esserlo (...) lo stormire del vento, massime nei detti cași, quando freme confusamente în una foresta, o tra i vari oggetti di una campagna, o quando è udito da lungi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
l'erbe, / vissero i boschi un dì. Conscie le molli / aure, le nubi e la titania lampă / fur dell'umana gente (La primavera); A me non ride / l'aprico margo, e dell'eterea porta / îl mattutino albor; me non îl canto / de' colorați augelli, e non de' faggi / îl murmure salută: e dove all'ombra / degli'inchinati salici dispiega / candido rivo îl puro seno, al mio / lubrico piè le flessuose linfe / disdegnando sottragge, / e preme în fugă l'odorate spiagge. (Ultimo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de' colorați augelli, e non de' faggi / îl murmure salută: e dove all'ombra / degli'inchinati salici dispiega / candido rivo îl puro seno, al mio / lubrico piè le flessuose linfe / disdegnando sottragge, / e preme în fugă l'odorate spiagge. (Ultimo canto di Saffo). 369 Altra vită mi tenne: solitaria / fra gente ignota (În me smarrita ogni formă); Altro sole, da cui venne / questo peso di parlarmi tacito (S'udivano stagioni aeree passare). 370 Ognuno stă solo sul cuor della terra / Trafitto
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
te-nvinse noapte-așa senina, Eucalyptus, Mobil al stelelor și al tăcerii, Verde derivă, Salina iarnă, Piața Fontana, Seara pe valea râului Mașino, Elegos pentru dansatoarea Cumani. 411 Poi che perìr gl'inganni e îl sogno / della mia fanciullezza, (Ultimo canto di Saffo); E che pensieri immensi, / che dolci sogni mi spirò la vista / di quel lontano măr, quei monti azzurri, / che di qua scopro, e che varcare un giorno / io mi pensava, arcăni mondi, arcana / felicità fingendo al viver mio
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dei loro frammenti, Antonio La Penna, "Îl fiore delle Georgiche e Catulli Veronensis Carmina", Belfagor, Florența, 1, 31 ianuarie 1946, acum și în Quasimodo e la critică, îngrijit de Gilberto Finzi, Mondadori, Milano 1969, pp. 320-325. 424 Amore fuggitivo, Europa, Canto funebre di Bione bifolco amoroso, Megara moglie di Ercole, "Quando îl ceruleo măr soavemente", Gli amanți odiati, L'Alfeo ed Aretusa, Espero, Amore arante, Îl Bifolchetto. 425 Giacomo Leopardi, Poeți greci e latini, îngrijit de Franco d'Intino, Salerno, Romă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Robertis, "Leopardi e Foscolo", Leopardi la poesia, Cosmopoli, Bologna-Roma, 1996, pp. 87-105, p. 92. 449 Idem, p. 93. 450 Imagini din Dei Sepolcri se regăsesc în Alla sua donna unde versurile: Per le valli dove suona / del faticoso agricoltore îl canto / ed io mi seggo e mi lagno / del giovanile error che m'abbandona (vv. 35-38) amintesc de cele foscoliene: fra queste piante ov'io siedo e sospiro / Îl mio tetto materno (I sepolcri, vv. 61-62). A doua parte a poeziei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poeziei La Vită Solitaria este bogată în indicii lexicale foscoliene (lor quiete antică amintește de questa mia solitudine antică). În plus acel patetism care însoțește imaginea lunii în La Seră del dì di festa, în Alla luna și în Ultimo canto di Saffo amintește de ultimul dialog al lui Ortis (scrisoarea din 14 mai 1799), asemănare observată și de Negri și Fubini. Iată fragmentul foscolian care l-a inspirat pe Leopardi: Io contemplo la campagna: guarda che notte serena e pacifica
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
più lungă lirica di Saffo, che ci rimane. Tralascio di tradurre i frammenti di pochi verși (forse qualcuno dei piů intenși, no) perché la lettura del testo greco da immediatamente tutto quello che îl poeta voleva rendere. Sono inizi di canto, momenti di grande abbandono (...) Naturalmente è una Saffo vedută e sentita da me, ed ecco che quelle parole suonano come nelle mie migliori liriche, idem, scrisoare din 19 iulie 1937. 492 Quella gran donna di Saffo di cui abbiamo poco
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
età reina. (Amore e morte). 505 Poi che perir gl'inganni e îl sogno / Della mia fanciullezza. Ogni più lieto / Giorno di nostră età primo s'invola. / Sottentra îl morbo, e la vecchiezza, e l'ombra / Della gelida morte. (Ultimo canto di Saffo). 506 În me smarrita ogni formă, / bellezza, amore, da cui trae inganno / îl fanciullo e la tristezza poi. (În me smarrita ogni formă) 507 Tornammi în mente îl dì che la battaglia / d'amor sentii la prima volta
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
familiei. Cel mai adesea, femeile cu pregătire au fost angajate în posturi de profesoară, învățătoare, secretară, manipulantă, dactilografă sau casieră. În Bacău, la fel ca în toate orașele țării, multe din profesoarele cu experiență didactică efectuau și ore particulare de canto, pian sau limbi străine. Accesul într-o casă mare era posibil numai pe baza unor recomandări. În topul preferințelor erau femeile mai în vârstă, tinerele absolvente întâmpinând numeroase dificultăți și rețineri, legate, printre altele, și de așa-numitele „garanții morale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în paralelsolista Ansamblului Folcloric Profesionist „Doina Bacăului”, Bacău 2000-2001 Cursuri de limba germană „Deutsch als Fremdsprache 1-3” la „Volkshochschule Unterhaching” (Munchen). 2001 Certificatul European de Limbi Străine„Zertifikat Deutsch”, eliberat în Frankfurt am Main de către WBT, Goethe Institut, OSD 2006 Canto muzică ușoară la „Școala Populară de Artă”, TârguMureș 2007 2011 Canto jazz, Canto clasic, Dansuri standard și latino, Tango argentinian. 29. Giorgel P. LEHĂNCEANU Născut pe 27 martie 1953 în Giurgioana. Școala Generală Giurgioana și gimnaziul Lehancea. Liceul Podu Turcului
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
limba germană „Deutsch als Fremdsprache 1-3” la „Volkshochschule Unterhaching” (Munchen). 2001 Certificatul European de Limbi Străine„Zertifikat Deutsch”, eliberat în Frankfurt am Main de către WBT, Goethe Institut, OSD 2006 Canto muzică ușoară la „Școala Populară de Artă”, TârguMureș 2007 2011 Canto jazz, Canto clasic, Dansuri standard și latino, Tango argentinian. 29. Giorgel P. LEHĂNCEANU Născut pe 27 martie 1953 în Giurgioana. Școala Generală Giurgioana și gimnaziul Lehancea. Liceul Podu Turcului. A absolvit Facultatea de Matematică Informatică Brașov în 1977. A lucrat
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Deutsch als Fremdsprache 1-3” la „Volkshochschule Unterhaching” (Munchen). 2001 Certificatul European de Limbi Străine„Zertifikat Deutsch”, eliberat în Frankfurt am Main de către WBT, Goethe Institut, OSD 2006 Canto muzică ușoară la „Școala Populară de Artă”, TârguMureș 2007 2011 Canto jazz, Canto clasic, Dansuri standard și latino, Tango argentinian. 29. Giorgel P. LEHĂNCEANU Născut pe 27 martie 1953 în Giurgioana. Școala Generală Giurgioana și gimnaziul Lehancea. Liceul Podu Turcului. A absolvit Facultatea de Matematică Informatică Brașov în 1977. A lucrat la Centrul
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
care începe cu cuvintele Virgo parens gaudet, dar numai textul, melodia fiind opera fratelui Enrico Pisano, la rugămintea sa, iar refrenul l-a compus fratele Vita din Luca, frate minor; cel dintâi a fost primul meu custode și maestru de canto, iar al doilea a fost maestrul meu de muzică (p. 554). Hagiografii Sfântului Francisc 15. În anul 1244, a murit fratele englez Aymon, ministrul general al Ordinului Fraților Minori, și a fost ales să-i succeadă fratele Crescențiu din Marca
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
istoric, apare la sfârșitul secolului al XVIII-lea, o dată cu Revoluția (căreia îi exprimă mentalitatea și "morala"), devenind cea mai populară formă de artă (amestec de texte și cântece) din prima jumătate a secolului al XIX-lea, paralel cu triumful bel canto-ului. Întemeietorul genului, Pixérécourt, sublinia latura pedagogică a melodramei, menită a impresiona puternic sensibilitatea spectatorului prin compensația morală oferită de actul justițiar al răsplătirii virtuții și al condamnării răului. De altminteri, teoreticienii au subliniat natura stereotipă a acestui gen codat
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
care luptă în zadar "eul" personajului). 136 Nuvela scriitorului francez a inspirat muzica genialei opere a lui Georges Bizet, elogiată de Nietzsche ca model absolut al artei cu ecouri adânci în sensibilitate (e vorba de melodramă și de tradiția bel canto-ului), împotriva lui Wagner, care intelectualizase excesiv "drama muzicală", subminând tradiția cu mare succes la public a teatrului "liric" (vezi Friedrich Nietzsche, Cazul Wagner, traducere și prefață de Alexandru Leahu, Editura Muzicală, București, 1983 și Richard Wagner, Opera și drama
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]