36,259 matches
-
în Iugoslavia, mon amour sau în Șapte zile, ultimele șale Dosarelor Xț, dar în general aceasta e tendința prozatorului. Încă din proza omonimă care deschide cartea, singura autoreferențială, te familiarizezi cu atmosfera unui spleen social care străbate volumul de la un capăt la altul. Toate personajele suferă de lipsa unei inițiative existențiale, ale cărei motive autorul nu le formulează explicit. Un blocaj ambiguu dar puternic îi ține pe protagoniștii monologurilor în afara fluxului vieții sociale. Nu sunt niște ratați, dar voluntar inadaptați și
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
de diverse vârste. Cu toții erau îmbrăcați în cămăși cenușii, nici brune, nici negre: pronunțat cenușii; cu toții s-au ridicat cu zgomot de pe locurile lor, înălțându-și brațele pentru salutul roman. Șirurile de scaune erau despărțite printr-un spațiu median, la capătul sălii se găsea un podium. Pe podium era o masă, în spatele ei un fotoliu, iar deasupra acestuia atârna un portret al lui Oltramare în mărime puțin mai mare decât naturală, observându-și sever ceata de adepți. La capătul peretelui din dreapta
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
median, la capătul sălii se găsea un podium. Pe podium era o masă, în spatele ei un fotoliu, iar deasupra acestuia atârna un portret al lui Oltramare în mărime puțin mai mare decât naturală, observându-și sever ceata de adepți. La capătul peretelui din dreapta se deschidea o ușă care ducea într-o încăpere de dimensiuni normale. într-acolo ne-au condus gărzile "Conducătorului". "Conducătorul" însuși era postat împreună cu paladinii săi în jurul unei mese, iar pe masă stăteau, oarecum sărăcăcios în raport cu nevoile oaspetelui
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
cu pas egal, auzeam bocănitul regulat al copitelor lui pe asfaltul șoselei, în timp ce, cuprins de un soi de vrajă, mă gândeam la noaptea celor fără-de-Dumnezeu. Noaptea atee. O trăiam acum. Eram pregătit pentru această experiență. Noaptea urca în mine. La capătul călătoriei, îmi regăseam tovarășii de petrecere și, fără nici un comentariu, ca un străin, îmi reluam locul lângă ei, departe de ei. Cartea mea despre Nopțile moderne, ale teatrului și ale picturii, atât de pregătită, îndelung gândită, începuse să se scrie
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
Mihăilescu la film, Diana Popescu la muzici, Gheorghiță Aurelian Ion și C. Stănescu la literatură, Cristina Modreanu la toate, fiind și șefa departamentului. Poți să fii sau nu de acord cu opiniile lor, dar de citit îi citești pînă la capăt. Totuși, parcă lipsește un cap limpede. Astfel, în nr. din 4 iunie, într-o informație referitoare la lansarea, în Tîrgul de Carte, a colecției "Scriitori români" la Editura Corint, scria că autorii, între care și Costache Olăreanu, vor da autografe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
Aceeași sensibilitate (ultragiată?) feminină - unul dintre motto-uri este un vers consonant din Elena Vlădăreanu - își caută un mod inedit de a intriga și de a se transforma în poezie și ar fi fost interesant de urmărit acest conflict până la capăt. Multe dintre mărcile poeziei sunt deja înregistrate, dar Miruna Vlada este conștientă de delicatețea ipostazei în care se află: "scrii ca toți ceilalți/ nici nu-mi mai ostenesc retina/ sau creierul mic să te citesc/ s-a spus tot ce
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
unul, și celălalt sînt dublați în experiment de Satana-Liliachiul. Acolo, Iov-Râlea se agită să evadeze din nedreptate, să aducă mereu dovezi ale credinței, se zbate în continuu într-un spațiu mic, al claustrării și al neputinței. O ia mereu de la capăt, ca Sisif. Aici, Levi-Râlea cade în sine. Introvertit, cu pusee de durere, de iritare, de nemulțumire, cu un ușor zîmbet ciudat în colțul gurii, vorbește reținut. Două lumi se luptă în el. Două planuri. Prezentul și trecutul. Realitatea și visul-coșmar
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
Reporterii îi încolțesc imagini, îi trezesc frînturi de povești, îl conduc în transă, îi agită propria relație cu ghetoul, cu cei de acolo, cu supraviețuirea însăși, cu trădările crunte, cu spaimele, cu un traseu istovitor prin repetițiile angoasante. Mereu de la capăt. Ca Sisif. Interviul este o formă de agresiune, de rememorare forțată, indusă, care se produce pe alte drumuri decît pe cele care circulă propriile amintiri. Interviul aici este o dislocare din sine. Monocordă, astfel este și interpretarea lui Marian Râlea
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
grup de 12 artiști plastici din Cluj Napoca, prezentată de Nicole Bartos în cadrul Bienalei de artă contemporană de la Liverpool și al Festivalului de la Hammersmith și expusă apoi în sălile Institutului Cultural Român din Belgrave Square. Aducându-le tuturor un omagiu, la capătul acestor rânduri se cuvine să recunosc și meritul Institutului Cultural Român și al Ambasadei României la Londra de a sprijini și chiar iniția asemenea afirmări ale culturii românești, care nu fac decât să ne onoreze.
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
că se declară o colecție de 50000 euro, nu spune absolut nimic despre valoarea de achiziție care poate să fie cu mult mai mică. 3) autoevaluarea lucrărilor este, practic, imposibilă, pentru că nici un criteriu obiectiv sau subiectiv nu funcționează pînă la capăt. Prețul de achiziție este caduc încă de a doua zi și, oricum, nu este relevant, prețurile de referință din sistemele organizate, gen casă de licitație, nu pot fi luate nici ele drept indicator pentru că sînt prețuri pentru intermediari, și nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
În ciuda acuzațiilor reciproce și a frecventelor ciocniri, ambele extreme au fost de la bun început ostile, în mod visceral, aranjamentelor constituționale democratice existente și au detestat din plin democrația pluralistă modernă". (p. 64) În maniera sa elegantă, superioară, Vladimir Tismăneanu pune capăt unei polemici care a inflamat vreme de mai mulți ani lumea intelectuală românească. Dacă în capitolul dedicat începuturilor mișcării socialiste în România sursele sunt pur livrești, iar stilul este cel al unui studiu clasic de istorie, pe măsură ce înaintăm în timp
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
prima oară în anii - deja mulți - de închisoare, "luceafărul huilei" a aceptat să deschidă gura în legătură cu întunecatele evenimente care-au trimis România în rândul societăților primitive. Ține doar de voința și abilitatea oamenilor din Parchet de a face lumină până la capăt. Dacă tehnica tergiversării va funcționa și în acest caz, încă una din șansele ca societatea românească să se spele de păcate se va irosi. Pentru totdeauna. Ridicarea vălului de pe atrocitățile petrecute sub regimul Iliescu ar conține și un binevenit aspect
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
lucrurile vor merge pentru el din rău în mai rău - l-au determinat să iasă la bătaie? E un fel de a zice, de altfel, pentru că nici măcar în acest al treisprezecelea ceas el n-a îndrăznit să ducă lucrurile până la capăt. Citit la rece, discursul său de la Consiliul Național al PSD nu e decât ultimul dintr-o serie de mici și devitalizate răfuieli cu foștii subalterni. O răfuială în stilul sferturilor de măsură atât de caracteristice fostului stăpîn de la Cotroceni. Pe
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
fi găsit comică disproporția dintre sexul lui de flăcău bine înzestrat și statura lui de pitic. Emoționat de excitația mută pe care o manifesta față de el, Vasia se întoarse la ea și se dovedi neobosit. Cum era de așteptat, la capătul hârjonelilor lor cearceafurile nu aveau nici o urmă de deflorare, ceea ce, într-o căsătorie obișnuită, ar fi fost de-ajuns pentru a provoca o plângere a soțului și anularea mariajului prin hotărârea autorităților ecleziastice. Dar faptul că Natalia nu fusese virgină
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
priveam acum de la înălțimea copilului de doi ani?), totul mi-a explodat în creier într-un flux orbitor de lumină. M-am ridicat, am deschis poarta și am înaintat spre ușa întredeschisă. Am urcat o răsucită scară-n spirală, la capătul căreia o ușă stacojie, enormă, mă aștepta. Am deschis-o și m-am oprit în prag, năucit de strălucirea din cameră: pe patul cu cearceafuri de o albeață ireală stătea mama, tânără și goală, cu pata roșie de lupus pe
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
alteia, - femeia era însărcinată, - într-o criză de nervi, i-a tras un ghiont în burtă, ceea ce a provocat neplăceri familiale care au dus la divorț etc. Dar în privința direcției principale - cea poetico-politică, e gata să-și susțină dreptatea până la capăt. Dominanta caracterului său e setea copilărească de glorie, plus convingerea că gloria nu vine degeaba, că ea atestă talentul și forța interioară. în acest caz, Evtușenko n-ar fi mai prejos decât Goethe. A dovedit prin exemplul său ce anume
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
letterario. În vreo două rânduri, am fost invitatul lor la ilustre cafenele ce perpetuau tradiția florentină a poeziei. La prima din ele, eram așezat la dreapta lui Mario Luzi, în fața mea fiind Betocchi ; la dreapta mea, în capul (sau în capătul) mesei, îl aveam pe directorul editurii Vallecchi, domnul Righi. Un șef de întreprindere, căruia "binomul de clasici în viață" îi vorbise despre mine. L-am făcut să râdă spunându-i că avea fața unui partizan din filmele sovietice, în genul
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
o întâlnim și la Traian Ungureanu în Manifestul fotbalist apărut anul trecut în aceeași colecție. Amândoi știu că pentru a convinge prin expresie și pentru a izbuti un mesaj mai puternic, literatura este modalitatea perfectă. Oamenii te vor asculta până la capăt dacă vei povesti. Iar dacă eroii sunt și negativi, poate cu atât mai mult. Iată cum începe povestea Tonyei Harding (și nu a lui Nancy Kerrigan): "În centrul Detroit-ului, foarte aproape de Joe Louis Arena, se află o sală de sport
9 istorii exemplare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11693_a_13018]
-
a păstra un minim mister față de proza lui Dumitru Ungureanu. Una peste alta, fără a fi un volum detestabil și lipsit de un oarecare umor, Tunul filozoafei nu are nici suficiente atuuri pentru a justifica efortul unei lecturi de la un capăt la altul. Dumitru Ungureanu, Tunul filozoafei, Prefață de Al. Cistelecan, Editura Polirom, Iași, 2005, 248 p.
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
probabil, cea mai mare parte a elitei culturale interbelice: Mircea Eliade, Constantin Noica, Alexandru Ciorănescu, N. Steinhardt, Arșavir Acterian, Haig Acterian, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Marcel Avramescu, Barbu Brezianu, Traian Lalescu, Grigore Moisil, Alex. Elian, Radu Sighireanu ș.a. La celălalt capăt al "buclei" istorice să menționăm că majoritatea acestor "spiriști" vor trece prin închisorile comuniste sau vor cunoaște experiența interdicției. Profesorii, la rîndul lor, puteau, cei mai mulți, onora oricînd o catedră universitară, iar nivelul de exigență al liceului era extrem de ridicat. Chiar
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
aprigă sau o Maria Callas infinit de tristă. Speculîndu-i liniile lungi ale corpului, expresivitatea privirii și forța stărilor pe care le transmite, regizorul îi propune ceva extrem de dificil. Să joace totul fără să se miște din centrul cercului, pînă la capătul reprezentației. Pînă cînd cei doi copii născuți de ea se topesc în mantia neagră a pardesiului ei lung, în ea, în negrul ființei ei, în moarte. Și țambalul lui Tony Iordache plînge în corzile lovite, naiul lui Gheorghe Zamfir inconfundabil
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
cum s-ar spune astăzi, dacă aș vrea să fiu trendy. Dar eu nu vreau. Am văzut și am înțeles, dinăuntru, cum se ridică un spectacol, cum se muncește la o asemenea construcție, cum se crede în ea pînă la capăt, mă tem că altfel nici nu se poate, cum se luptă vulnerabilitățile și sensibilitățile cu elementele forței, cum se zboară, cum se plutește, cum se cade în prăpastia sinelui, cum se arată drumul, cum din haos se ivește creația. Am
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]
-
păianjen/ înfiorând pădurile și deșertul." Însă finalul, definitoriu pentru stilistica și simbolistica lui Ion Mircea, pe exact această linie a (co)relației mamă-fiu, e cu adevărat antologic: "acum eram la subsuoara mamei. un cristal/ de sare lampadofor îmi atârna/ la capătul cordonului ombilical/ și mama a spus A/ văzându-mă deodată lângă ea.// surorile schimbau/ priviri cu înțeles/ peste măștile lor de tifon/ când două mâini au redeschis matricea/ născătoarei mele/ și m-au culcat din nou în ea.// un foșnet
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
trufe și o puse în dreptul lui Vanov care-și trase și el șervetul pe cap, inhalând aroma delicioasă. Vanov înțelese că Melmont își terminase trufele de îndată ce văzu niște mâini, cu degetele mari cât mânerele de ușă, ivindu-se dinspre celălalt capăt al mesei. Unul dintre degete se pregătea chiar de un raid prin farfuria lui Vanov. - Hei! }ine-ți labele acasă dacă nu vrei să te trezești cu o furculiță în ele! Urmă o pauză în timp ce degetele lui Melmont se retrăgeau, apoi
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
durere. Că în plăcere e amestecat chinul durerii, chiar dacă pare ascuns celor ce o gustă prin faptul că domină patima plăcerii. Pentru că ceea ce domină iese întotdeauna deasupra, acoperind simțirea a 68 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, capătul 59, în Filocalia..., vol. II, p. 79. 69 Nicolae Mladin, Hristos - Viața noastră sau Ascetica și mistica paulină, Ediție îngrijită și prefață de Ioan I. Ică Jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1996, p. 143. 70Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]