7,454 matches
-
de mîna-ntîia. Dacă v-ar fi auzit cineva cu rea-voință, ați fi ajuns cît ai zice pește la pîrnaie sub acuzație de complot și subminarea puterii de stat. Uite cam pe-aici m a legitimat pe mine într-o noapte Capra cu trei Iezi, și nu făceam altceva decît să mă plimb haihui pe străzi de necaz că mă părăsise iubita, îi dezvăluie. Era să mă bage o noapte la răcoare pentru o nimica toată. Astea-s parfum nenicule, îi răspunde
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pus pe gînduri, ce altă cale să mai fie? — Puteam să rămîn un simplu informator și să-mi văd de treaba mea în liniște atît cît o mai ține sistemul, dar ea mă tot pisa că trebuia să împac și capra, și varza, nu-ți dai seama cît de riscant poate să devină tot jocul ăsta, dar ea nu înțelegea, zicea că depinde doar de mine, de abilitățile mele, și avea dreptate, zice Roja, dar nu înțelegea că nu mai făcusem
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mama-Maria dacă nu-mi dă de mâncare și n-are grijă să fiu curat!, spuse liniștit și bucuros că nu va păți ca Maria pe care Victor o amenințase Încă de la venirea sa: Să fii atentă că moartea-i cât capra pe tine! Ochii și copilul! Dacă te prind că nu-i dai de mâncare sau nu-l porți curat...te spânzur de limbă! La Siretul, nu mai era Cățălești pentru că În urechile noilor conducători suna oarecum retrograd, Îl așteptau realitățile
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a tăiat porcul și găinile, a vândut câte ceva, restul a fiert și a făcut păstramă la hornul de ars oale, a Împachetat ce era mai important, a bătut ferestrele În cuie, a Încărcat căruța, l-a urcat pe Valerică pe capră alături de el și au pornit către o direcție necunoscută. Băiatul nu a Întrebat unde merge, știa că nu are voie, Victor era riguros și exact, dacă ar fi trebuit să știe și el, i-ar fi spus. Au trecut pe
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
care ochii fetei spuneau destul de multe și oarecum direct, iar Valerică a considerat că satisfacerea unei anumite curiozități este un subiect tabu, erau frați, nu? și taie popa limba! Se apropia „Școala” și atunci când nu erau pe câmp, nici cu caprele la păscut, nu aveau de cules frunze de cătină, urzică sau răsărită pentru a le toca și da la rațe și curci, cei doi elevi de gimnaziu trebuiau să repete pentru școală. Valerică s-a Împrietenit nesperat de ușor cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
din Bogdana, Va prezenta mari carențe de creștere și educație: nu avea și nu știa să-și facă o undiță, ba mai mult, nu știa să pescuiască, nu știa să Înoate, să joace fotbal, să „umble cu fete”, să mulgă caprele și altele. Câteva zile l-au tachinat serios pe această temă și văzând că nu se supără, decât În interiorul său destul de tulburat, băieții, dar și câteva fete au abordat și alte teme, relația dintre Victor și Maricuța, cea dintre Va
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
privi la cineva anume și parcă auzind-o pe Rozalița spunându-i: Hai, căpățânosule, acu’ să te văd eu!, dar mai ales pe Victor Îl vedea spunându-i: Mă, dacă nu știi și mă faci de râs, moartea-i cât capra pă tine! Atâta ți-am dat să faci, să Înveți, dacă nu știi ...te belesc!, Valerică Începu, cu un glas tremurat și cu un gând ascuns, dorea ca fetele să-l privească un pic mai frumos, dacă nu și cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Roș se ascunde întâi «în dosul pământului, tupilată sub umbra iepurelui» (Pământul, Infernul), apoi «în vârful muntelui, după stânca aceea» (muntele Purgatoriului), și în final «după lună» (Paradisul, Cerul), remarcându-se drumul ascensional spre preaînalturi. Pe de altă parte, în Capra cu trei iezi, iedul cel mare (Corpus) se ascunde după ușă (cercul exterior, Pământul), iedul mijlociu (Anima) sub covată (cercul mijlociu, Văzduhul), iar mezinul (Spiritus) în horn (inima, Cerul, Centrul, hornul fiind simbolul Axei Lumii).“ (Mircea A. Tămaș) Scrierea de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ca să nu te lovească salvele de imagini trase la întâmplare. Volumul său Provinciile cerului (Timpul, colecția „Orașul cu poeți“, Reșița, 2000) cuprinde sute de imagini hazardate, care derutează și obosesc. „Aștept - ne anunță poetul - lângă ugerul plin/ al statuii unei capre antice.“ După lectura acestor două versuri, nu mai putem urmări ce ni se comunică în continuare, pentru că ne gândim obsesiv la ugerul statuii. Va putea, oare, poetul să-l mulgă? Când reușim, în sfârșit, să depășim această întrebare, lăsând-o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Dieu!“ Mihai Samson Petrescu, la rândul lui, oferă un recital de monolingvism, într-un stil, e adevărat, mai jucăuș, dar suferind de aceeași inconsistență literară: „capelmaistru capelan / - din capelă-n / capitală - / capișonul capitat / cap și (punct) și iar la cap // capra cu capriț capsată / capie fără / căpăstru / căpcăun cu căpeneag / capăt (punct) și de la cap // capsoman captând captură / capiște făr de / capitel / cap la capăt în capcană / cap și (punct) și iar la cap.“ Aceasta este, într-adevăr, impresia cititorului, că
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
se ascunde întâi «în dosul pământului, tupilată sub umbra iepurelui» (Pământul, Infernul), apoi «în vârful muntelui, după stânca aceea» (muntele Purgatoriului), și în final «după lună» (Paradisul, Cerul), remarcându-se drumul ascensional spre prea înalturi. Pe de altă parte, în Capra cu trei iezi, iedul cel mare (Corpus) se ascunde după ușă (cercul exterior, Pământul), iedul mijlociu (Anima) sub covată (cercul mijlociu, Văzduhul), iar mezinul (Spiritus) în horn (inima, Cerul, Centrul, hornul fiind simbolul Axei Lumii).“ Toate interpretările din carte sunt
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
N-ai decît să faci curat. Eu? Da, dumneata. Păi, cum să spun, n-am misiunea asta. Dacă te doare sufletul... Mă cam doare. Eu ce să mănînc? Culeg de prin gunoaie. Lasă, că ești o mare gospodină. Ai 6 capre. Dacă am, sînt ale mele! Bine. O să primești amendă, mamaie. Baba întoarce spatele, mă înjură și aruncă mai abitir gunoiul din container. 0 1 pentru babă, concluzionez, văzîndu-mi de drum. Din urmă aud ceva de mamă și sînt trimis spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ochi, ci și patru degete de la mîna dreaptă. I le smulsese, odată cu ochii, la sfîrșitul războiului, explozia unei mine lunguiețe și lucitoare, numai bună de dat de-a dura pe cîmp ca o jucărie mult dorită de copiii păzitori de capre. Cu urechile și cu cele cinci degete de la mîna stîngă neatinse, a ajuns să stăpînească trompeta ca un vraci și să conducă o formație de estradă la București. Orb și ciung cum era, pe la Începutul anilor ’, a forțat gratiile Cortinei
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
noscut. În octombrie 1944, frontul ajunsese În zonă. CÎțiva militari germani ocupaseră răscrucea pieței satului, hotărîți să Întîrzie Înaintarea trupelor române pentru ca grosul contingentelor lor să se poată retrage spre vest. Își instalaseră mitralierele pe snopi de paie și pe capre de lemn. După felul În care s-au desfășurat evenimentele, a devenit limpede că formau o patrulă de ariergardă și că ținta lor o reprezenta Încetinirea Înaintării frontului. Le au cerut scurt și imperativ sătenilor să se adăpostească În case
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
vrem, nu scăpăm atît de ușor de amprenta genetică a basmului. Drept care o evoc aici și pe a noastră fiindcă nu vreau să las În uitare o scenă aparte. Procesiunea se Îndrepta de la blocul meu din Micul Canion spre Biserica Capra din Pantelimon, ale cărei clopote au fost făcute să răsune atît de viu de Nicolae Steinhardt În Jurnalul fericirii. Un vecin rămas mai la urmă se aude chemat conspirativ: — Pssst! Vino-ncoa, frățioare! Îl sîsÎia un țigan cu căruța cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Omului există dinaintea creaturilor, dar nu se va revela oamenilor decât la sfârșitul zilelor, ca să judece, altfel spus, să-i aleagă pe drepți de păcătoși, pe buni de răi. „Atunci munții vor sări ca berbecii,/ dealurile vor tremura ca și caprele cu ugerele pline de lapte” (LI, 4). Purtat către vest, Enoh contemplă „tainele cerului ce va să fie”: un munte de fier, altul de aramă, altul de argint, de aur, de metal ușor de topit, de plumb. Toți acești munți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cer, „unde se află un fluviu pe care nimeni nu-l poate trece”. Intrarea se face printr-o poartă imensă (panmegethe). În interior, o câmpie (pedion) populată de oameni cu chipuri monstruoase: „fețe de bou, coarne de cerb, picioare de capră, coapse de oaie” (II, 3). Consternat, profetul întreabă cine sunt personajele, iar îngerul Phamael (poate Phanuel?) răspunde: „Cei care au construit turnul luptei împotriva lui Dumnezeu (theomachias)”, altfel spus, ziditorii turnului Babel. În al doilea cer se pătrunde printr-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
privească asupra gloatei de birjari care la acel ceas nu prea erau căutați... Omule, privește colo, lângă statuia lui Cuza. Trăsura arată bine, dar cel mai frumos este calul. Un sur rotat și cu un harnașament de zile mari. Pe capră stă țeapăn birjarul, care pare un tip curățel” - l-a dădăcit gândul de veghe. „Fie după voia ta, vecine” - a consimțit Gruia. În câteva clipe, a fost lângă birjar. Acesta și-a ridicat pălăria, În semn de salut, Întrebând: ― Unde
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
semn să ne oprim. Eu m-am apropiat de Toader. „Ce facem acum?” - am Întrebat, fără să-i spun pe nume. „Amu, tu, Petrică, cu Undiță, treceți În față. Eu am să vin În urma voastră. Atenție, că moartea Îi cât capra pe noi”. Mergeam cum zboară libelula, fără nici un zgomot... La un moment dat, am avut impresia că am auzit un scârțâit de frână de vagon... Mi-a tresărit inima de emoție și bucurie În același timp. Mă opresc și Îl
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-o pe un drumeag la dreapta și s-a oprit. La câțiva pași În urmă, țăranul vizitiu a tras de frâul calului... ― Trrr cu tata! Cei doi țărani au coborât și, cât ai clipi, au intrat sub coviltir. Tânărul de pe capră - cu chip cioplit după modelul seminției, demn de un prinț de operetă - a dat bice ducipalilor. Apoi și-a Întors privirea spre cei de sub coviltir: ― Sărut mânile, boierilor. Îndata mare agiungim la cii ci vă așteaptî... Țăranii priveau curioși la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
doi Îndrăgostiți - a propus Maria, lipindu se cu tot trupul de Gruia. Când au ajuns la poarta parcului, el a condus-o pe Maria la scara unei trăsuri cu un cal sur rotat și cu un birjar frumos Înfipt pe capra trăsurii. ― Ești liber, jupâne? ― Liber ca pasărea cerului, domnule și stimată doamnă. Poftiți de urcați și aștept cu nerăbdare porunca unde să vă călătoresc. Au urcat și, după ce s-au așezat bine Între pernele trăsurii, Gruia a vorbit: ― Să mergem
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de căruță, dându-i omului cu smerenie bună seara și îl rugă să-l ia și pe el. Cum nu, nepoate... Hai, urcă! îl pofti căruțașul cel bărbos și se dădu mai într-o parte, ca să-i facă loc pe capră alături. Fără să-l întrebe nimic, el dădu scurt bice cailor, urnind căruța din loc. Astfel merseră amândoi, bătrân și copil, o vreme, hurducați pe drumul de câmp, cu hopuri și cu dâmburi, muiat de ploaie și plin de băltoace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
poreclit economistul-politruc) îl avertizase să nu cumva să slăbească băierile de la punga statului și tot același lucru i-l repeta, cu mai multă delicatețe, ce-i drept, însuși Vlădulescu. Ce-ar fi putut, deci, să facă, spre a împăca și capra, și varza?... Grea problemă! În cele din urmă, după ce chibzui și cântări lucrurile în fel și chip, găsi o cale acceptabilă, dar cam la limita legii, de a ieși din dilemă și viră o sumă destul de importantă de bani în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
învelitoarea de picioare sub care dogoresc cărămizi fierbinți. Înveșmântat într-o manta până la pământ, încinsă cu o frânghie grosolană, purtând pe cap o cușmă enormă și nerostind nici un cuvânt, Atanasie pare un neverosimil personaj anacronic. Se cațără cu îndemânare pe capra înaltă a ciudatului atelaj și pleznește din biciul care scoate un zgomot sec în atmosfera nopții geroase. Subțiratecul cântec al zurgălăilor pornește la început sfios, ca să se transforme, pe măsură ce sania începe să zboare, într-o cristalină și învăluitoare melodie. Dora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
iar capul îi este înfășurat într-o "bertă" cum a aflat că se numește pe aici șalul de inspirație ucraineană de dimensiunile unei cuverturi călduroase. Atelajul avansează cu opriri numeroase, pe un drum știut doar de Atanasie, alături de care, pe capră, e așezat Dragoș. Pe jilțul din spate, lângă Dora, așezat într-o rână pentru a putea coborî în orice moment, Ciprian care nu a renunțat la ideea de a-i însoți. E o noapte fără lună, foarte puțin luminată doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]