690 matches
-
mai să se prăvale în apă. Se așază alături de tatăl ei, cu mîna pe undiță. Pluta se mișcă puțin, stă, iar se mișcă. Mihai pune și el mîna pe băț și-l smucește. În cele două ace stau agățați doi carași cît palma. Zbaterea lor în aer, îndoirea undiței într-o parte și-n alta îl fac pe Mihai să înțeleagă că pescuitul poate deveni o boală pe care n-ai cum s-o mai învingi. Lîngă el, Cristina și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
peste piureul din tavă care a fost bine unsă cu unt sau margarină. Punem deasupra acestei budinci bucățele de unt din loc în loc și pătrunjel verde tocat. Servim această budincă consistentă foarte fierbinte. Rețeta nr. 10 Plachie de pește - crap, caras etc. Ingrediente: Un crap de 1 ½ - 2 kg, 2 morcovi, 1 țelină, 3 cepe tăiate peștișori, foi de dafin, piper boabe, 50 ml ulei, 1 lingură oțet, 1 pahar vin alb, 2-3 roșii, 1 lămâie, 1-2 linguri pătrunjel verde tocat
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
egrete ș.a.). Fauna piscicolă stă la baza pescuitului sportiv, ce se desfășoară, mai ales, în perimetrul acumulărilor lacustre și în lungul râurilor. Densitatea și diversitatea speciilor este mai mare în zona de luncă și în deltă, unde se remarcă crapul, carasul, bibanul, plătica, știuca, somnul, sturionii, pentru ca în zona montană să se evidențieze un singur reprezentant, păstrăvul. 2.4.3. Ariile protejate Ariile protejate sunt înzestrate cu cele mai bogate și variate resurse turistice naturale, care le conferă o mare disponibilitate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o mare diversitate de pești (crap, caras, lin, știucă, somn, șalău, sturioni ș.a.). plaja întinsă, unde cresc plante specifice țărmului (pelinul, perișorul de nisip, varza de mare) și cu un potențial deosebit pentru cura heliomarină, mai ales la Sulina, Sfântu Gheorghe și pe grindurile care închid Laguna
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mâncărurile cele mai apreciate, menționăm: batatul la proțap, cârnații de oaie, musacaua dobrogeană (din carne, vinete, roșii și cartofi), iar, mai nou, chebabul. În deltă, borșul de pește n-are egal pentru că se prepară din specii variate (plătică, știucă, crap, caras, biban, morun) și multe legume (roșii, ardei, morcov, ceapă, țelină, pătrunjel) fiind completat, la felul doi, cu saramura de crap și pește la proțap. La desert, se consuma plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, servită cu un pahar de chefir
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fazanul, uliul, coțofana, gaița. Pe tot cuprinsul județului se întâlnesc diferite insecte, iar în unele regiuni trăiesc specii de reptile precum gușterul și șarpele de pădure. În apele râurilor și în iazuri trăiesc diferite specii de pești, în special crapul, carasul, mreana, bibanul și somnul, iar în apropierea acestor suprafețe acvatice: șobolanul de apă, broasca de lac, lișița, rața sălbatică, barza etc. Solurile Diversitatea litologică și de relief, împreună cu condițiile climatice neuniforme, determină o gamă foate variată de soluri. În regiunea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
se învârteau încoace și încolo după vreun gheșeft. Șalăi cu gura strâmbă și avați cu ceafa groasă mistuiau la umbra unei sălcii-n floare foste grupuri de obleți aventurieri căzuți într-o ambuscadă de nuferi. Porcușorii, văduvițele, săbițele, babuștile, biborții, carașii, plăticile, aspreții, murgoii, țigănușii, țiparii și roșioarele se vânzoleau pe lângă maluri, formând vulgul bălții. Frumoși și flegmatici, lini multicolori înotau într-un dolce far’niente spre ape mai limpezi. Pe margini, în propria lor mătasă, tânjind după amintirea zilelor când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dus a fost. Îl iubeam din tot sufletul, ratasem o programare la hair-stylist ca să ajung în piață, îmi sacrificasem o după-amiază întreagă numai pentru el și uite care îmi era răsplata... Nu e cazul să insist cu morala: canarii și carașii aurii sunt ca florile, doar pentru decor. E bine de știut încă un lucru foarte important: nu tot ce este viu colorat se păstrează în apă; numai florile și peștii exotici se țin în apă, în glastre, respectiv acvarii; canarii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
din Săptămâna Patimilor. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Vorbește, te rog, despre această întâlnire. I.M.: La ediția a treia a Galei Premiilor "Iurie Matei", din 2003, a venit și Cezar Ivănescu. Era la Chișinău. Am un prieten, actorul Igor Caras, care mi-a pozat pentru Contrabasistul. El vine des la mine în atelier. Erau aruncate pe acolo foi cu poeme de-ale mele. Igor are o memorie extraordinară. Cântă și frumos. În cadrul Galei, există un spectacol de muzică și teatru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Cultural Român, Institutul Cultural Român de la New York, ECUMEST. Proiectul a început printr-un atelier de creație, la Plopi, lângă Cluj, cu participarea următorilor actori: Csilla Albert (Teatrul Maghiar, Cluj), Anca Androne (Teatrul Bulandra, București), Bogdan Zsolt (Teatrul Maghiar, Cluj), Ionuț Caras, Ramona Dumitrean, Cristian Grosu, Cătălin Herlo (Teatrul Național Lucian Blaga, Cluj), Silvius Iorga (absolvent actorie, Cluj), Cristina Holtzli (Teatrul Național Târgu-Mureș), Irina Ioniță (Teatrul Luni de la Green Hours, București), Ada Milea (artist, București), Mara Opriș (Teatrul Tony Bulandra, Târgoviște), Elena
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Plopi și de la New York vor face obiectul unui documentar de televiziune realizat de jurnalistul Mirel Bran. „Suplimentul de cultură“ publică în exclusivitate un dosar special dedicat „Academiei itinerante Andrei Șerban“. Participă Corina Șuteu, Andrei Șerban, Tatiana Niculescu Bran, actorii Ionuț Caras, Ramona Dumitrean, Cristian Grosu și Cătălin Herlo. Dosar realizat de Corina Șuteu și Ștefania Ferchedău La Plopi Corina Șuteu Suntem, fiecare dintre noi, destinați să ne urmăm sau nu vocea inimii în meseria pe care o facem. Cercetătorii francezi numesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
unui fapt divers petrecut în România rurală a anului 2005. Aventura abia începea. Actorii despre proiect Care au fost, din punctul de vedere al dezvoltării profesionale, cele mai importante trei lucruri care s-au întâmplat în cadrul atelierului de la Plopi? Ionuț Caras: „Am reușit să nu fug dintr-un loc superb timp de 10 zile; să nu mă cert cu oamenii pe care i-am cunoscut și să îi privesc fără ochelari de cal; am reușit să nu mă iubesc prea mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
să privesc lucrurile și din alte unghiuri, nu doar din cele știute sau învățate de mine în școală ori în teatrul în care sunt angajat“. Este o asemenea experiență de laborator teatral indispensabilă unui artist, și dacă da, de ce? Ionuț Caras: „Nu numai că e indispensabilă, dar e vitală. Trebuie să mai ieșim din când în când din teatre, să ne scuturăm de praf, să nu mai umblăm în aceiași pantofi, să fim nesiguri, să ne întoarcem în școală și să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
de două ore, apoi clătiți cu apă rece se scurg cu un prosop și se prăjesc pe ambele părți în 200 gr. de unt. Sosul se face din 1,5 l de supă de zarzavat, 1 kg. de pește mic (caras, macrou, biban, păstrăv), 200 gr. de morcovi, 200 gr. de țelină, 250 gr. de ceapă, 200 gr. de unt, două lămâi - zeama, două lingurițe de tarhon uscat (verde), două lingurițe de cimbru uscat (verde), sare, piper după gust, o căciulie
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
căutăm, acolo, printre fiare, că, peștele, tarear fi bun, cu vin ca al tău. Hai. Sau dus. Până să ajungă la locul faptei, zorile prinseră a se revărsa. Mâțele, și ale lor, și ale unor vecini, se ospătau copios, cu carași, albi, cât jumătate de palmă de mari, frumoși, și, după cum Înfulecau, ai fi putut jura că erau și tare buni și gustoși! Ei, bă, Nicule, lasă-le În pace, pe frumoasele noastre mâțuci! Lasă-le. Bine. Le las. Prinsese și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mustăți mari și un cap negru cu bot albicios. Bucuros Virgil a pus peștele în juvelnic, pe furiș aruncând spre noi priviri triumfătoare. Nu peste mult timp undițele au început să vibreze, plutele dând semnale de atenție. Crapi, bibani și carași au început să umple juvelnicele pe jumătate. Se făcuse ora zece. Dar ghinion. Dinspre digul barajului a început un vânt din ce în ce mai mare și în circa douăzeci de minute s-a întețit. Valuri tot mai mari au început să lovească malurile
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
nu întregi, iar adâncimea să fie cât mai mare, pluta aproape culcată pe apă. S-au conformat toți și nu mică ne-a fost mirarea când peștele a început să bată și să ne solicite din ce în ce mai des. Crap destul de mare, caras și nu mai vorbesc de biban lacom și cu dungi colorate. Dinspre creasta împădurită, umbrele serii coborau spre satul Coroiești și spre baltă. În câteva ore juvelnicele au fost umplute. Era o izbândă și o mulțumire umbrită de lecția de
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
o să răsară altă biserica adevărată. Dar tot s-a întâmplat o minune... Au crescut stuful și papura pe malul gropii pentru fundație și sunt pești... Stă lumea și pescuiește lângă biserica de tablă... - Cum sunt pești? - Cum îți zic... Sunt carași, unii mai mărișori. Poate și crapi. A aruncat cineva, poate au adus păsările icre, nu știu. - Sau e tactica popii, s-adune enoriașii? O minune contemporană, să se bucure turma păstorită... - Îhî... Intrăm. Un călugăr care vrea să prindă meserie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
dungați, cu spinări împodobite de țepi, lini cu stropi violeți și mustăți de nisip, plătici și lipani subțiri, de-o palmă, fântânei cu aripioare de păsări, mrene și roșioare, văduvițe și păstrăvi împestrițați, somni mătăhăloși, tolăniți pe paturi de gheață. Carașii deschid gurile, se zbat în coșuri de rafie. Urechile mi s-au umplut cu apă. *** - Ați luat tot? Ați strâns sforile? Ați adunat scripeții? Ați legat cutiile? - Da... - Nergal... Măi, bezmeticule, nu-ți lipsește nimic? - Dă-o-ncoace, tocmai mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
scriind! Și chiar și așa... Crítica, acel curajos ziar din Buenos Aires, îmi ceruse o colaborare bine remunerată; n-am bani prea mulți, mai cu seamă trăind departe de-ai mei, dar nu izbuteam să pun tocul pe hârtie. Colaborarea cu Caras y caretas, săptămânal din Buenos Aires, mi-am suspendat-o și-o țin încă în suspensie. În Spania nu voiam și nu vreau să scriu în niciun ziar și în nicio revistă. [Vreau să povestesc un caz. Și anume că într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
basm pentru copii. Se acceptau că sunt entități aparținând aceluiași spațiu. Ceea ce nu știau și acum te întreb pe tine, Mitică: Oare care timp era real? Nu cumva noi eram visul lor? Avatul, crapul, lipanul și somnul mureau de bătrânețe. Carasul și plătica își așteptau genocidul din plictiseală. Plevușca murea de infantilism. Miresele morunilor își depuneau icrele pe vuietul melodios al curenților calzi izvorați din chitara lui Andrés Segovia. Mi-am lăsat trupul acasă și am mers pe străzi. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
prin cordon ombilical nevăzut de orașul veșnic, Brăila, lăsau urmași peste tot, fapt pentru care mulți ardeleni aveau trăsături bărăganice: chipul de culoarea grâului, ochii precum balta dunăreană, verde-solar, iar gândirea pigmentată cu înțelepciune, dar și cu șiretenie, amintea de carasul cu reflexele lui imprevizibile. Dar, mai ales, femeile frumusețea lor o datorau acelei Brăile rămase printre ochiurile plasei urâtului germinat de oamenii care i-au sluțit chipul. Dacă urmăreai un fotomodel american, era fie din Brăila, fie avea strămoși brăileni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în Bărăgan satele sunt la o așa distanță unele de altele, încât, dacă moare cineva la un capăt, până se adună toate rudele învie la loc! Ceva, totuși, a rămas. Și nu o spun numai vestalele. Grâului ori regele bălților, carasul auriu. Se simte în oraș permanent acea neliniște, iar privirile sunt parcă în căutare de sprijin, parcă de aducere aminte a unui fenomen oricând posibil, tras doar pe linia de rezervă: STAREA DE GRÂU! CAPITOLUL II PRÂNZ N u mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Primarul, părinții și vecinii priveau înmărmuriți în curtea școlii monștrii acvatici. Unul de 1,60 m, celălalt mai scund, 1,40 m. Aveau încă alge în aripile înotătoare și între branhii. Burțile erau însângerate, dar capul fiecăruia era neatins. Doi carași uriași cu solzi de aur. Unul avea chipul lui Chirilă, celălalt era Halipa. S e făcea că Gustav primea felicitări înainte de a-și juca nenorocitele roluri, dădea autografe îngăimând rușinat: Bine, dar n-am interpretat încă. Abia acum învăț replicile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cei patru colegi pescari, pescari pătimași, aruncaseră În două rânduri nada, lansetele erau frumos aliniate, toate echipamentele ordonate și pescarii moțăiau pe scunele lor pescărești, Împreună cu gândurile lor. Experiența Îi Învățase că abia peste o oră și jumătate va „trage” carasul și plătica, dar toți visau la un crap rătăcit prin preajma lansetelor. Între locurile lor de pescuit era o distanță apreciabilă și una din reguli era să nu vorbească Între ei, să nu facă gălăgie și să se ajute cu miciogul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]