693 matches
-
a elementelor central-europene cu cele asiatice. Sub raport economic o importanță mai mare prezintă: căprioara, mistrețul iepurele, vulpea cât și unele păsări (prepelița, potârnichea). În apele lacului de acumulare de pe Prut, a iazurilor și râmnicelor amenajate cresc: crapi, mrene, plătici, carași șalăi, somn, etc. În râul Volovăț sunt următoarele specii de pești: zvârloga, porcușor, mâreană, costruși, știucă, etc. Solurile reprezentative sunt cele ce aparțin clasei molisolurilor, reprezentate prin: cernoziom cambic și soluri cenușii. Alături de acestea, în funcție de conditiile pedogenetice locale, apar în
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul, pupăza etc. Fauna acvatică din Prut este reprezentată prin crap, șalau, somn, știuca, plătică, avatul, carasul etc. In conformitate cu „Sistemul roman de clasificare a solurilor - 1980” diferențiem pentru Liveni următoarele clase și tipuri de sol: Dinamica și structura condițiilor naturale nu poate fi concepută și explicată fără acțiunea umană, căreia îi este specifică participarea activă
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
acțiunea apei. Iazul Burla a fost amenajat în anul 1962 pe cursul pârâului Ursoaia în partea de NE a satului. Are o suprafață totală de 66 ha din care 44 ha luciu de apă. În el cresc pești (crap și caras auriu) care în condiții de nefurajare dau o producție de 500 kg la hectar. Burla izvorăște de lângă satul Mânăstireni, județul Botoșani. În anii ploioși se revărsa peste maluri, provocând inundații mari, așa cum s-a întâmplat în anul 1969. În timpul verii
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
mărit considerabil numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-au descoperit trei morminte de incinerație geto-dace. Acestea au fost găsite la adâncimea de 1,40 m în șanțul
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Suhaia, Gârla Vidroiului, Gârla Lungă, Văslui și a apelor din râurile Oltul, Călmățui, Urlui, Vedea, Teleorman, în fiecare primăvară luncile primeau cele necesare dezvoltării vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viață al unui număr mare de specii de pești: crapul, mreana, caras, bibanul, știuca. Stema comunei Adâncata se compune dintr-un scut tăiat. În câmp superior, pe fond albastru, trei frunze de stejar alăturate, de aur. În câmp inferior, pe fond roșu, un căprior alergând spre dreapta, cu capul văzut din față
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată o pescărie, unde se pot întâlni crap românesc și fitofag. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vărăști se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
cioburi de cărămizi ce se găsesc în latura sa de nord. Unele canale de drenaj mai au țipari și țestoase, ultime rămășițe ale unei faune deosebit de bogate. Până în anii 60 era pește din belșug, cu specii valoroase, crap, plătică, știucă, caras, caracudă, lin, pe lângă plevușcă și scoici sau raci, iar avifauna era reprezentată de toate speciile acvatice din lunca Dunării, cocori, stârci, bâtlani, egrete, nagâți, pescăruși, rațe, gâște, lișițe, găinușe de baltă, care au dispărut toate. Au mai rămas doar câteva
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
în 1954, fiind raționalizate pâinea, laptele, uleiul, zahărul și carnea. În magazine nu se găseau în mod curent carne (pui, porc, vită), ouă, lapte. Ca produse din carne puteai găsi curent doar pește înghețat (stavrid, cod, merluciu) sau proaspăt (crap, caras, biban, știucă, roșioară, guvizi-în localitățile de lângă mare, șalău și somn-care erau scumpe), conserve de pește (rusești), tacâmuri de pui (gheare și gâturi), picioare de porc (numiți adidași), salam cu soia, scoici albaneze, creveți în ulei. Din când în când se
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
etc. Din fauna apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele specii :animale- iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
de "Chironomus", tăunii și țînțarii. În Sasîk supraviețuiesc totuși 47 de specii de pești, care fac parte din 12 familii ("Acipenseridae, Clupeidae, Cyprinidae, Esocidae, Cobitidae, Siluridae, Atherenidae, Gasterosteidae, Percidae, Gobiidae, Syngnathidae, Pleuronectidae"). Dintre speciile principale de pești, sunt de menționat carasul "Carassius gibelio", plătica "Abramis brama", crapul "Cyprinus carpio", șalăul "Lucioperca lucioperca" și bibanul "Perca fluviatilis".
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
mai ridicate care foarte rar sint inundate. Pe teritoriul rezervației se întâlnesc și specii rare de mamifere: vidra (lutra lutra), hermelina (Mustera erminea), nurca europeană (Mustela lutreola) ș.a. Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești: crapul, carasul, plătica, văduvița, avatul, babușca, somonul, șalăul, cosașul ș.a. Specii rare: plătica de Dunăre, bibanul-soare, cega, soretele, mihalțul ș.a.
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
Binecuvantat fără ajutorul poporului lui Círdan. Multele descrieri ale Lórienului și ale Codrului Întunecat sugerează că o parte semnificativă din populația elfilor a rămas în Pământul de Mijloc în prima parte a celui de-al Patrulea ev. În "Stăpânul Inelelor", Caras Galadhon este pomenit ca fiind un oraș mare și se pare că populația de Elfi Verzi a crescut măcar până la câteva mii. Descrierea regiunii Tharanduil din partea de nord a Codrului Întunecat sugerează faptul că populația era și mai mare. Este
Elf (Pământul de Mijloc) () [Corola-website/Science/307566_a_308895]
-
1. Valsul hazardului de Victor Hâim (Fr); cu Marius Bodochi și Ramona Dumitrean - spectacol prezentat exclusiv la București, la Teatrul Nottara; 2. Chip de foc de Marius von Mayenburg (De), cu Ovidiu Crișan, Carmen Culcer, Ramona Dumitrean, Adrian Cucu, Ionuț Caras - spectacol prezentat la Casa Armatei, Cluj; 3. Duelul de Dumitru Crudu (Ro); cu Cătălin Herlo și Romul Moruțan - spectacol prezentat la Cluj, în curtea interioară din P-ța Unirii 10, cu intrarea liberă; 4. Venus sunt eu de Aristița Albăcan
Teatrul Imposibil () [Corola-website/Science/306838_a_308167]
-
Cluj; 3. Duelul de Dumitru Crudu (Ro); cu Cătălin Herlo și Romul Moruțan - spectacol prezentat la Cluj, în curtea interioară din P-ța Unirii 10, cu intrarea liberă; 4. Venus sunt eu de Aristița Albăcan (Ro); cu Ramona Dumitrean, Ionuț Caras, Anca Opriș, Romina Merei - spectacol prezentat la galeria UAP din str. Iuliu Maniu, Cluj; 5. Carmen sau Întoarcerea de acasă de St. Caraman (Ro); cu Carmen Culcer - spectacol prezentat în Diesel Club, Cluj; 6. Vladimir vagy Estragon vagy Mindegy după
Teatrul Imposibil () [Corola-website/Science/306838_a_308167]
-
curtea interioară din Piață Unirii 10, Cluj, intrarea liberă; 7. Simona de St. Caraman (Ro); cu Simona Stoicescu; spectacol realizat și prezentat la București, în parteneriat cu La Scenă; 8. Valsul hazardului de Victor Hâim (Fr), versiunea ÎI; cu Ionuț Caras și Ramona Dumitrean; spectacol prezentat cu intrarea liberă la Sala Studio a Teatrului Național Cluj; În cadrul programului 7 dramă 7 szerzo 7 virtualis eloadas, derulat timp de 7 săptămîni, cu intrare liberă, în Diesel Club, Cluj; program în limba maghiară
Teatrul Imposibil () [Corola-website/Science/306838_a_308167]
-
din diferite specii de animale sălbatice (vulpea, lupul, mistrețul, dihorul de stepă, viezurele, hârciogul, pisica sălbatică) și din păsări (ciocârlia de câmpie, privighetoarea, cucul, fazanul, bufnița etc.) specifice zonei de deal. Bălțile au de asemenea o mare varietate de pești (carasul, crapul, roșioara ș.a.) iar în albia râului Vedea întâlnim cleanul și nisiparnița. Satele comunei sunt conectate cu restul localităților țării doar prin drumul județean 703, având o lungime de 28 km (pe teritoriul comunei), dintre care asfaltați 7 km iar
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
apă. Temperatura apei variază in funcție de speciile de pești. Pentru speciile de pești iubitoare de apă caldă (de exemplu, gripiile si xifoforii), temperatura apei trebuie să fie de 18-20C, fără variații bruște. Pentru speciile iubitoare de apa rece (de exemplu carasul auriu și bibanul-soare), temperatura apei poate fi mai scăzută: 14-17 °C. Lumina influențează atât creșterea și dezvoltarea plantelor cât și activitatea peștilor. l trebuie așezat în imediata apropiere a ferestrei; în lipsa luminii naturale, trebuie iluminat cu un bec. Pentru ca lumina
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
regatul din apropiere - Lothlorien. Acolo, după moartea lui Amroth, Galadriel și Celeborn au devenit conducătorii regatului pădurean. Galadriel în acest timp a plantat semințele de Mallorn (copaci foarte înalți cu scoarță netedă și maroniu roșcata cu frunze aurii). Astfel orașul Caras Galadhon și-a căpătat renumele de „Orașul Luminilor și al cântecelor”. Puterea inelului Nenya se putea observa și în Oglindă lui Galadriel unde Frodo și Șam s-au uitat în timpul șederii lor în oraș. Frodo i-a oferit inelul lui
Galadriel () [Corola-website/Science/309188_a_310517]
-
verde, lăcusta călătoare, gândacul de colorado ( care provoacă pagube culturilor de cartofi), cărăbușul de mai, rădașca, cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. În râurile comunei se pot găsi specii de pești precum crapul, carasul, linul, bibanul, știuca, somnul, țiparul și altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca sălbatică
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
locul 4, calificîndu-se la Cupa Intertoto. Acolo au învins GÍ Gøta și KF Partizani Tirana. Echipa a fost din păcate eliminată de Schalke 04, peirzând ambele meciuri (1-0 și 2-1). Înaintea sezonului 2003-2004, jucătorul și antrenorul secund al echipei, Emil Caras, a fost pus antrenor principal. El a dus echipa pe locul 5 în campionatul și până în semifinala Cupei Moldovei, pierdută în fața rivalei Zimbru Chișinău. În sezonul 2004-2005 Dacia s-a calificat pentru prima oară în Cupa UEFA, după ce a terminat
FC Dacia Chișinău () [Corola-website/Science/308927_a_310256]
-
unde a fost eliminată 4-2 la general de formația sârbă FK Borac Čačak în primul tur. Dacia a fost vicecampioana și în sezonul 2008-2009, când echipa a pierdut a finala Cupei Moldovei 2-0 în fața Sheriff Tiraspol. În timpul sezonului, antrenorul Emil Caras, a plecat la FC Tiraspol și a fost înlocuit de ucrainianul Roman Pylypchuk. În sezonul următor, Dacia a terminat pe locul 5 și a pierdut din nou finala Cupei Moldovei, tot 2-0 în fața Sheriff Tiraspol. Cu ocazia împlinirii a 10
FC Dacia Chișinău () [Corola-website/Science/308927_a_310256]
-
completat și de mirodeniile adăugate, mirodenii care variază de la piper boabe sau măcinat, ardei iute (dacă se poate neapărat roșu si uscat) pâna la cimbru sau foi de dafin. Se iau trei feluri de pește: mic (oblet, regină etc.), mijlociu (caras) și mare (crap, novac sau sânger, somn), se frig pe o tablă (plită) încinsă presărată în prealabil cu sare mare. Se lasă aproximativ 10 minute, timp în care se frige pe ambele părți; dacă se desprinde ușor atunci e semn
Saramură () [Corola-website/Science/310427_a_311756]
-
pomi fructiferi, viță-de-vie . Fauna o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, țistarul, iar dintre păsări - vrabia, ciocârlia, graurul, pițigoiul, cucul, cioara, potârnichea, prepelița, porumbelul de câmp, ciocănitoarea. Speciile de pești cele mai răspândite, din lacuri și iazuri, sunt crapul, carasul, șalăul, plătica, baboiul, țiparul . În 2011 alegerile locale pentru funcția de primar s-au desfășurat în 2 tururi. Rezultatele primului tur sunt: Chisaru Viorica (PLDM) - 31,09%, Buceațchi Victor (PD) - 30,85%, Ursachi Sergiu (PCRM) - 21,27 % și Moraru Iurie
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
diatomee, alge verzi, cianofite și euglenofite. Ihtiofauna râului Lopatnic este reprezentată de 11 specii de pești: porcușor ("Gobio obtusirostris"), fufă ("Leucaspius delineatus"), babușcă ("Rutilus rutilus") - specii eudominante; biban ("Perca uviatilis"), guvidul-de-Amur ("Percottus glehni"), murgoi bălțat ("Pseudorasbora parva"), boarță ("Rhodeus amarus"), caras argintiu ("Carassius gibelio"), obleț ("Alburnus alburnus"), osar ("Pungitius platygaster"), zvârluga ("Cobitus taenia") și ghiborț ("Gymnocephalus cernuus"). Există o legendă care explică originea numelui localității: "Cândva trăiau 2 tineri, un băiat pe nume Corj și o domniță care se numea Uța
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]