2,738 matches
-
totdeauna și citatul revelator. Într-un asemenea demers își face loc și un anume impresionism care, pe alocuri, tinde să paraziteze textul investigat, cum se întâmplă într-un eseu despre Tudor Arghezi și Nichita Stănescu. E aici nu doar o carență de ordin personal, ci un impas în care critica se află de multe ori în tentativa de a „raționaliza” ceea ce se numește, cu un cuvânt vag, „inefabilul” poeziei. R. e conștient că misterul acesteia ar putea să dispară în tentativa
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
aruncând din ea tot ce era dulce și îmbălsămat și oferindu-ne pe farfurie o ceară arida de fagure, redusă la starea de nisip”. Analizând cu atenție lucrările Storia della letteratura romena și Novecento letterario romeno, Mircea Zaciu remarcă și carențe, precum interpretarea unor personalități ale interbelicului românesc într-o altă lumină decât cea reală, sistematizarea nu întotdeauna fericită a materiei, omisiunile, insuficientă cunoaștere a periodicelor românești, insă admite că spiritul expunerii este caracterizat de „ponderea critică și echilibrul ierarhizării”. România
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
Al. Hanță, Marin Bucur, Paul Georgescu, Ion Vitner, Pavel Ruxăndoiu, Mihai Novicov, Al. Dima ș.a. Criticii aveau îndatorirea de a suspecta tocmai creația tânără de permeabilitate la influențele literaturii occidentale, „decadente”. Astfel se explică, de pildă, faptul că în articolul Carențe în poezia unor tineri (21/1959) Marin Bucur amendează lirica unor autori de valoare, precum Petre Stoica și Gellu Naum. O linie critică mai îngăduitoare este vizibilă între 1962 și 1974. După această perioadă, oficiul critic al revistei, coordonat mai
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
Charles Mauron. S. va comprima ulterior textul într-o micromonografie, Liviu Rebreanu (2003), o lucrare de factură similară fiind și Augustin Buzura (2001). În fine, Arena actualității (2000) este cartea lui cea mai polemică, mai atașată la disputele zilei: de la „carențele criticii actuale” la chestiunea existenței postmodernismului românesc, de la impasul posterității călinesciene la „prețul erorilor optzeciste”, de la falsa criză a romanului la „mersul literaturii prin ceața tranziției”. Istoricul literar nu lipsește, numele lui Panait Istrati, Paul Zarifopol, M. Blecher fiind inserate
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
la câteva festivaluri internaționale (Egipt, Franța, Italia ș.a.) În plan literar, calitatea scenariilor lui Ș. o reprezentau franchețea, prospețimea și lipsa tezismului. Mai precis: linia foarte subțire a ideii pedagogice, lucru vital pentru o tematică sufocată îndeobște de lirism ideologizat. Carențele scriiturii (idealismul melodramatizat, dialogul livresc și infuzia liricoidă, departe de modelul real al subiecților) dispăreau în tratarea cinematografică, în ritmul secvențial și culoarea comportamentală. Proza scurtă, ca și romanele lui Ș. urmăresc tribulațiile erotice ale adolescenței, cu băieți puri, poetici
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
Încearcă să pună În valoare sau să corecteze persoana respectivă. Orice mitizare a unei persoane și a existenței acesteia are ca rezultat o psihobiografie morală, paralelă cu cea reală, În cadrul căreia sunt reevaluate imaginea și valoarea persoanei respective. Frustrări, conflicte, carențe emoționale sau educaționale, situații castratoare, complexe ideo-afective, toate dispar sau sunt Înlocuite cu noi calități sufletești și morale de factură superioară. În felul acesta, treptat, o nouă psihobiografie mitizată o va Înlocui pe cea reală. Acesta este aspectul personal, individual
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de a fi, de a trăi viața, al unei persoane. Înțelesul modului de existență nevrotică trebuie căutat În trecut, Întrucât existența nevrotică se constituie din evenimentele negative pe care individul le-a asimilat, le-a interiorizat În trecutul său: frustrări, carențe afective, traume emoționale, eșecuri, conflicte etc. În plus, un rol important Îl reprezintă absența educației, o educație slabă sau incompletă, o educație greșită sau o autoeducație. În constituirea existenței nevrotice, un rol important revine modelelor negative, imitării unor antimodele, influenței
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Închide sufletește persoana, ipohondria o Închide În plan somatic. În felul acesta ipohondria este o somatizare a grijii de sine, o grijă morbidă. Ambele sunt date de o anumită slăbire a Eului, de o slabă maturizare a acestuia, datorită unei carențe a valorilor morale ale Supra-Eului. Disperarea este forma ultimă și cea mai severă a atitudinii de grijă față de sine a Eului unei persoane. Ea este forma de maximă neliniște, de sfâșiere sufletească și morală a individului, care-și pierde propriul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de instabilitate, fragilitate, nesiguranță, un fel imprevizibil de a fi al Eului persoanei respective. Conștiința pervertită, a Răului, este caracteristică fie unor tipuri degenerate de indivizi, cu grave tulburări caracteriale, de natură constituțional-genetică, fie unor tipuri nevrotice de indivizi, cu carențe educaționale, afective, frustrări, lipsiți de modele sau formați sub influența unor modele negative etc. În sensul acesta, conștiința pervertită este expresia unei naturi deviante sau pur patologice a persoanei umane, cea care te Împiedică de „a-fi-tu-Însuți”. Este o stare care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morale, și negativ În cazul Eului dezechilibrat și al conștiinței pervertite. Eul pervers și conștiința pervertită sunt potențial structurate pentru inadaptare și conflict. Fiind rezultatul interiorizării unor modele negative din punct de vedere moral și al unui lung șir de carențe afective și educaționale, a unor frustrări, aceste persoane Își vor proiecta propriile probleme asupra celorlalți. În situațiile de Întâlnire cu Binele, Eul pervers va avea sentimentul inferiorității sale, care se va manifesta prin invidie, ură, conflicte etc. Acest gen de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoane, să și le subordoneze sau cel puțin să le manipuleze În conformitate cu voința și interesele sale. Ca și În cazul celorlalte forme ale conștiinței perverse, acțiunile imorale sunt dovada unui caracter slab, a unor consecințe ale frustrărilor, complexe de inferioritate, carențe de educație și cultură, la care se mai adaugă o inteligență malefică care gândește și Împinge individul către Rău. Acțiunile perverse ale unui individ se pot manifesta În forme diferite, dictate fie de Înclinațiile imorale ale individului, fie de circumstanțele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Semnificația și mecanismele conștiinței pervertite Conștiința pervertită se naște din insuficiențele de caracter, educaționale și socioculturale ale unui individ. Ea se formează În decursul organizării personalității, fiind legată de evenimentele vieții acesteia, de modelele oferite, de influențele negative sau de carențele educaționale, afective, stări complexuale etc. Pornind de la caracteristicele conștiinței perverse, se poate construi un veritabil portret psiho-moral al perversului, În care elementul central Îl reprezintă caracterul Eului personal. Acest portret al omului imoral a fost o temă extrem de dezbătută, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
individului un prim tip de identitate conformă cu modelele parentale pe care le imită și cu stilul de viață al familiei respective. Importanța vieții În familie de la naștere până la intrarea În școală este esențială pentru formarea Supra-Eului. Conflictele din familie, carențele emoționale, frustrările, carențele educative vor influența negativ formarea personalității copilului. O situație specială este creată de creșterea copilului În condiții instituționalizate, adopția În alte familii sau, forma cea mai gravă, abandonul copiilor și dezvoltarea lor În medii de promiscuitate sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tip de identitate conformă cu modelele parentale pe care le imită și cu stilul de viață al familiei respective. Importanța vieții În familie de la naștere până la intrarea În școală este esențială pentru formarea Supra-Eului. Conflictele din familie, carențele emoționale, frustrările, carențele educative vor influența negativ formarea personalității copilului. O situație specială este creată de creșterea copilului În condiții instituționalizate, adopția În alte familii sau, forma cea mai gravă, abandonul copiilor și dezvoltarea lor În medii de promiscuitate sau grupuri marginale. Situațiile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cazuri negative, lipsa de valoare. Din acest motiv, atunci când studiem „tipurile imagologice ale Eului, trebuie să avem În vedere, drept criteriu de referință, un anumit tip de imagine de factură psiho-morală perfect echilibrată, mai exact imaginea Eului normal echilibrat, fără carențe psiho-morale, și fără a fi hipertrofiat de valori formale, inutile. Un Eu ideal este În primul rând un concept teoretic, abstract, un criteriu de referință. Din punct de vedere practic, distingem două mari grupe de tipuri imagologice ale Eului: tipurile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
diferite. Ele sunt fie rezultatul unor alterări psihopatologice ale persoanei respective, datorită unor afecțiuni psihice diferite ca formă și gravitate, fie sunt rezultatul unor deficiențe sau insuficiențe legate de formarea Supra-Eului moral, datorate unor defecte de educație, influenței unor antimodele, carențe de educație sau afective, frustrări, conflicte, traume emoționale etc. Rezultatul acestor acțiuni duce, În ambele situații, la o gravă alterare imagologică a Eului, cu consecințe negative pentru persoană, fapt remarcat de ceilalți, care-i izolează sau Îi refuză. Vom prezenta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
recunosc drept cauză o alterare a personalității, ci o formă de Eu de tip deviant, ale cărei cauze sunt În primul rând de ordin psihologic și moral, prin insuficiențe sau deficiențe În formarea și maturizarea Supra-Eului moral al persoanei respective. Carențele educaționale și afective, frustrările, complexele, abandonul, vagabondajul, absența modelelor pozitive etc. sunt numai câțiva dintre factorii care contribuie la configurarea unor imagini de tip deviant ale Eului acestei categorii de indivizi. În acest grup imagologic negativ sunt incluse imaginile prostituției
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
individului care, din punct de vedere longitudinal-temporal, are aceeași semnificație cu cea a imaginii Eului În plan transversal-temporal. Elementele care sunt constant modificate În contextul mitografic al persoanei sunt originea Eului și destinul acestuia. Sunt eliminate situațiile incomode, ca frustrări, carențe educaționale sau afective, originea obscură sau incertă, traumatismele vieții cotidiene, fiind subliniate valoarea individului, o extracție familială deosebită, acțiuni de viață exemplare etc. În felul acesta, treptat, Eul va Înceta să mai reprezinte persoana reală, devenind un fel de suport
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
valoros moral care caută să pună În valoare persoana respectivă, transformând-o În unele situații În „personaj eroic” sunt și cazuri destul de multe În care romanul psiho-biografic urmărește să scoată În evidență tocmai evenimentele dureroase ale vieții, traumatismele, situațiile frustrante, carențele și castrările individuale, eșecurile persoanei. În aceste situații, Eul personal manifestă serioase forme de regresiune. Cea mai generală dintre acestea este cea de victimizare a persoanei. Ne aflăm În fața a două modele biografice: romanul apoteotic și romanul victimizant. Romanul apoteotic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prometeic. Eu mă pot recunoaște și mă identific cu persoane care adesea au aceleași probleme psihologice și morale ca și mine sau de altă natură. Această atracție este dată de nevoia unei compensări reciproce a problemelor noastre similare (traumatisme afective, carențe emoționale, frustrări, eșecuri etcă. O asemenea preferință interpersonală are un caracter predominant nevrotic și ea nu poate dura În timp, ci, d Dimpotrivă, va duce destul de rapid la situații conflictuale Între cei doi parteneri, sfârșind prin separarea acestora. Situația prometeică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În virtutea unor atracții pulsionale de factură deviantă, constituțională sau perversă. Cuplurilor deviante nu le corespund motivații emoțional-afective, ci pulsiuni instinctuale primare care nu sunt dublate de valori morale. De regulă, persoanele care constituie aceste cupluri sunt fie personalități frustrate, cu carențe afective sau educaționale, persoane imature afectiv, personalități narcisiste, care nu și-au putut fixa identitatea, sau personalități dependente de părinți, care nu și-au putut rezolva sau depăși situația oedipiană. Cele mai caracteristice În sensul acesta sunt cuplurile de homosexuali
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
importanță următoarelor aspecte: aă originile individului - familia, părinții, mediul social și cultural din care vine acesta, precum și felul În care este privită persoana respectivă pe parcursul vieții sale, din acest punct de vedere; bă copilăria individului, părinții și familia de origine, carențele educative, frustrările, traumele emoționale, modul de formare a identității și rezolvarea situației oedipiene, rangul În fratrie etc.; că adolescența individului, conduite, atitudini, studii, pasiuni, interese, asocierea și prieteniile acestuia, idealurile de viață etc. Trebuie avute În vedere carențele, frustrările, conduitele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de origine, carențele educative, frustrările, traumele emoționale, modul de formare a identității și rezolvarea situației oedipiene, rangul În fratrie etc.; că adolescența individului, conduite, atitudini, studii, pasiuni, interese, asocierea și prieteniile acestuia, idealurile de viață etc. Trebuie avute În vedere carențele, frustrările, conduitele deviante, Începutul vieții sexuale etc.; dă modelele acceptate sau refuzate de individ au un rol esențial În formarea sa. Se discută rolul modelelor alese, motivele care stau la baza acestor alegeri. În egală măsură se are În vedere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt persoane frustrate, structuri narcisistice, dependente de ceilalți, incapabile de a acționa singure, de a putea duce la capăt o acțiune, de a se putea fixa Într-un loc, cu probleme serioase de identitate cu o situație oedipiană nerezolvată, cu carențe afective și educaționale. Această categorie de indivizi compensează instabilitatea lor afectivă și morală prin vagabondaj, furt, colecționarism absurd, acumularea de obiecte, avariție, mitomanie, intrigi etc. Adesea, ele sunt persoane din rândul cărora se recrutează alcoolici, toxicomani, prostituate, delicvenți etc. Instrumentele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aparține, sau se referă la natura sa. La baza acestor pulsiuni agresive stă adversitatea sau ura agresorului față de victima sa Orice prejudiciu, din punct de vedere psihologic, are la bază sentimente morale negative: ură, invidie, complexe de inferioritate, frustrări personale, carențe afective, de educație etc. Prejudicierea altuia presupune că Între cele două persoane există o anumită relație negativă, tensionată, de adversitate, de concurență, iar diferendele dintre cei doi nu se pot rezolva pe alte căi sau prin alte mijloace. În sensul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]