686 matches
-
nenorocire de stăpâni ca acesta ai avut... Oh! oh! oh! Vai, vai, vai de țeară!... Oh! oh! oh! săracă țeara Moldovei și țeara Muntenească, cum vă petreceți și vă desmierdați..." Însă vaietele de mai sus sunt luate dintr-un portret caricatural al lui Dumitrașcu-vodă, căci Niculce e bârfitor, încondeietor bufon al lucrurilor: "și era om nestătător la voroavă, telpiz, amăgitor, geambaș de cai de la Fanar din Țarigrad; și după aceste, după toate, era bătrân și curvar. Doamna lui era la Țarigrad
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
deținem b. o cronică naivă, însă cu atât mai gustoasă, asupra evenimentelor până la domnia lui Caragea (1814). Acesta are o viziune terestră (ne dă lista de prețuri de la bou până la puiul de găină) și o imaginație istorică de Alixăndrie, condei caricatural și trăsătură grasă, pitoresc vulgară. Boierii care au mers la Țarigrad cu gând să pună domn pe Ștefan Pîrscoveanul "au rămas cu buzele umflate", căci se alesese Ipsilant. Judecătorii "au pravili cu foile de piele, și încotro voiește într-acolo
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a compune Epistole e stârnit de lectura lui Boileau și tot atât de a operei lui Voltaire, din care a și tradus Alzira sau Americanii. În epistolă Alecsandrescu are darul inanalizabil al discursului gesticulat, aci grav, aci perfid, câteodată de un prozaism caricatural, altă dată acoperit cu șalul unei imagini, și e sentențios cu un mare noroc, străbătut de o ușoară melancolie romantică. Enumerarea genurilor are alt sens decât la Boileau. Atingerea noilor instrumente romantice (chinuri, melancolie, înfocare) sugerează mai multă reculegere contemplativă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Un francez aclimatizat, Jean Renaud, invită pe un prieten la masă (idee luată probabil din Mark Twain). Francezul arată invitatului apartamentul său, "mon cabinet de travail", "la salle de bain", "la salle à manger", care toate sunt de o indigență caricaturală, apoi îl ospătează mizerabil conform unui meniu solemn în care se văd scrise mâncări pretențioase ca Aperitifs à la russe, Consommé Richelieu au fumet de céléri, Pommes de terre à la française, sauce divine. La punctul Corbeille de fruits, amfitrioana
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tema socială, continuîndu-se în Aurul negru, ratând o figură posibilă de Cousin Pons. Oraș patriarhal se remarcă doar prin câteva ușoare schițe de poezie provincială, Greta Garbo, continuând Baletul mecanic, e un roman-foileton aiuritor, violent senzațional, cu o agreabilă tipologie caricaturală la început. 1907, roman interminabil și neconcludent, îngrozitor de verbios, rămâne strivit de Răscoala lui Rebreanu. Romanul lui Eminescu e o romanțare jurnalistică, de suprafață, a unei cronologii, în care invenția covârșește cu totul autenticul fără vreun rezultat substanțial. La nivel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
manufactura metalică, cu ceva din tehnica lui Heredia. Intimismul lui Bucuța s-a revărsat spontan în foarte imitatele Cântece de leagăn, concepute într-un spirit realist. Părintele își leagănă copilul cîntîndu-i, provocîndu-l cu false disprețuri, făcând apropieri între impotența lui caricaturală și lumea de basm a poeziei. Procedarea este a picturii, unde pruncul apare, ca la Perugino, în goliciuni naive și miniatural diforme, într-un cerc de magi și îngeri: Scoți scufița, de zăduf, Aburos și mărunțel Și rămâi cu tâmple
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
totdeauna. Acest artificialism parizian e, mai ales, ceea ce definește acea poezie "nouă" pe care literatura română a expulzat-o și o va expulza mereu, pentru că (vom vedea imediat pentru ce) acest artificialism nu poate fi, la noi, decât o imitație caricaturală. Acest artificialism este baudelairismul: urbanismul exagerat, maladivitatea, amorul pervers - afectate, maimuțărite, nu firești și sincere, ca la Baudelaire și la urmașii săi parizieni. Astăzi acest element nu mai formează singur - naiv-exhibiționist ca atunci - materialul poetic al scriitorilor așa-numiți "noi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
A. Russo până la Noaptea furtunoasă a lui Caragiale -, e fudulia Ziței Țircădău de a vorbi "franțuzește". Dar Zița e numai comică, deloc primejdioasă. Din contra: fiica Ziței va vorbi chiar franțuzește și nepoata ei va citi pe Anatole France. "Imitația" caricaturală, care e Zița, e începutul, fatal ridicol, al civilizației. Imitația caricaturală care e pseudobaudelairismul, încă o dată, nu numai că nu e nimic, dar e ceva negativ. "Artă" și "imitație caricaturală" este o contradicție între termeni. Amatorii de noutăți cu orice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Țircădău de a vorbi "franțuzește". Dar Zița e numai comică, deloc primejdioasă. Din contra: fiica Ziței va vorbi chiar franțuzește și nepoata ei va citi pe Anatole France. "Imitația" caricaturală, care e Zița, e începutul, fatal ridicol, al civilizației. Imitația caricaturală care e pseudobaudelairismul, încă o dată, nu numai că nu e nimic, dar e ceva negativ. "Artă" și "imitație caricaturală" este o contradicție între termeni. Amatorii de noutăți cu orice preț se cred foarte înaintați și revoluționari. Și totuși, sunt reacționari
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
franțuzește și nepoata ei va citi pe Anatole France. "Imitația" caricaturală, care e Zița, e începutul, fatal ridicol, al civilizației. Imitația caricaturală care e pseudobaudelairismul, încă o dată, nu numai că nu e nimic, dar e ceva negativ. "Artă" și "imitație caricaturală" este o contradicție între termeni. Amatorii de noutăți cu orice preț se cred foarte înaintați și revoluționari. Și totuși, sunt reacționari, căci "reacționarismul" nu e, nu poate fi altceva decât ceea ce împiedică progresul. Și "noutățile" acestea - nefiind o contribuție reală
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
îl elogieze pe criticul și mentorul E. Lovinescu, romanele acestuia (Mite și Bălăuca) nu îi fac o impresie prea bună. Destul de rezervat se arată și față de Memorii (volumul III), unde apreciază scrisul artistic și portretistica, ironia, umorul, nu și intențiile caricaturale, procedeul simplificării, disprețul față de contemporani. Implicat în viața cenaclului de la „Sburătorul”, comentatorul poate fi, în parte, subiectiv. Mihail Sadoveanu i se relevă ca un „fabulos talent”, unitatea operei lui fiind perfectă. Clasicismul scriitorului, pe care de obicei critica îl prezintă
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
am să-ntâlnesc pe cineva, la zece fix mă duc în târg". Discursul lui Farfuridi din actul III este un model al comicului absurd, care scoate în evidență platitudinea gândirii, confuzia lingvistică a personajului, iar stilul bombastic și infatuat devine caricatural și prin ticurile verbale și prin afirmațiile aberante: "Dați-mi voie! Dați-mi voie! Din două una, dațimi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica, ori să nu se revizuiască primesc! dar atunci să se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și mai canalie decât Cațavencu", este candidatul trimis de la centru pentru a fi ales deputat în județul X. El apare în piesă abia în ultimul act și se conturează prin acumularea tuturor defectelor personajelor de până atunci. Trăsăturile dominante sunt caricaturale, ramolismentul și degradarea fiind evidente încă de la sosirea "cu birza ținti postii hodoronc-tronc, zdronca zdronca (...) si clopoței ...îmi țiuie urechile". Pentru a fi ales, el se folosește de șantajul unei scrisori de amor, găsită în pardesiul uitat de un musafir
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
doar acolo unde au ecou ideile lor. Toată politică lor e „insulară” și pivotează în jurul lui Kim Il Sung, „marele conducător respectat”. Reeditarea, într-un spațiu geografic restrîns, a mitului lui Mao creează impresia unei hipertrofii curioase, ca să nu zic caricaturale. * Cînd i-a apărut Lumea în două zile, Bălăiță mi-a spus: „Vezi, începe altfel, din stînga. S-ar putea să aibă un destin diferit de al celorlalte cărți, care, obișnuit, încep de la pagina din dreapta”. Primită foarte bine de critică
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
intersectate, subțiri, groase, superficiale, adînci etc. Deși tema mă frămîntă, n-am discutat cu nimeni încă dacă aceste măști, lucrate în timp, subtil, insesizabil, au legătură cu trecutul moral al fiecăruia, adică dacă „dau pe față”, într-o formă adesea caricaturală, ambiții, păcate, vicii? întotdeauna fizionomia bătrînilor mi s-a părut infinit mai elocventă în exprimarea tipurilor, a caracterelor decît cea a tinerilor, unde lipsa „semnelor” face inevitabile aproximațiile, erorile de interpretare. Chiar tăcînd - precum cei doi din fața mea, urcați în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vizită atât de „oficializată”. Întâlnirea de la Asociație a fost, din punctul meu de vedere, un dezastru. Nu prin ostilitatea audienței pe care atentele pregătiri ale lui Liviu o preîntâmpinase, probabil, cât putea de bine, ci printr-un soi de inversiune caricaturală. M-am trezit primit cu multe și solemne elogii de către prietenul meu. Nu mi-a trebuit mult timp să-mi dau seama că nu mai sunt deloc obișnuit cu acest gen de festivități și că nu sunt, de fapt, pregătit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tăioase sunt potențate În schimbul energetic dintre senzorialitate și veghea constantă a lucidității. „Marea acuitate a universului senzorial”, cum spune Raicu, are În vedere senzorialitatea „inteligent filtrată, cu totul și cu totul alta decât cea vag vibratilă, cețoasă și vaporoasă, aproape caricaturală În insignifianța ei, caracteristică unui Întins sector al literaturii zise feminine”. Balansul Înșelător apatic al așteptării este și pândă răbdătoare În scrutarea proximității și precarităților ei, a penibilității gregare, a umbrelor dinăuntrul și din afara personajelor. Sunt caracteristici vizibile În toate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
bizară și neconvertibilă, nelegată de vreo „apartenență” ideologică, religioasă, etnică, politică - acestea ar fi consecințele firești ale opțiunii post-Auschwitz a naratorului. El păstrează, astfel, În miezul adevărului său, Auschwitzul Însuși. Răzbunare, siguranță de sine, legitimitate... par, În acest context, grimase caricaturale ale chiar lumii pe care Kertész o refuză și acuză. În scena primă de după eliberarea lagărului, Kertész Își urmează naratorul În revelația care va marca scepticismul său imuabil, față de toate „rearanjările” postbelice. Viața lagărului nu se schimbase esențial imediat după
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și vulnerabilitatea prin umor poznaș, fermecat de diversitatea scenei cotidiene, românești, obișnuit să-i adauge, mereu, propriile șotii. Rude sau prieteni nu erau ocrotiți de sarcasmul conținând și un soi de milă și necruțare de sine pentru ghinionul acestei proveniențe caricaturale. Oapartenență, s-ar zice, trecând, insidios, În viziunea asupra lumii Însăși, chiar și a celei americane pe care o admira, cu un limpede sentiment de gratitudine. Doar un nume beneficia de perfecta intangibilitate a afecțiunii: sora sa, Lica. O adorase
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
afirme: „Criticii mei cărora le rămân îndatorat din inimă sunt muncitorii.” În urma unui articol (Agitația culturală), pe care îl publicase în „Națiunea” și unde își exprima voalat preferința pentru sensurile adânci ale artei și critica încremenirea acesteia în formele exterioare, caricaturale ale realismului socialist („Adâncimea este condiția prin care trecem de la stadiul principial la faza artei [...]. Ideologia burgheză în materie culturală cuprinde o problematică foarte bogată. Ar fi o greșeală, după mine, a o trece pur și simplu cu vederea. Ea
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
și Prima aventură (1934). Umorul cu tentă satirică este principala atitudine a autorului, preocupat să realizeze mici portrete ale unor tipuri din diverse medii sociale, surprinse în momente semnificative. În general sunt urmărite aspecte comice, care capătă o ușoară tentă caricaturală, F. devenind sarcastic doar când intenționează să demistifice impostura din lumea medicală. El sesizează exact ridicolul, are haz și se situează la nivelul observatorului inteligent, incisiv, care vrea să-i amuze și pe alții cu constatările și impresiile sale. Are
FURPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287117_a_288446]
-
multe povestiri și nuvele: Domnul Vucea, Bursierul, Sentino, Înainte de alegeri. Adesea, în articolele sale, scriitorul recurge la procedeele prozei artistice. Vise fericite, bunăoară, comentariu referitor la intențiile conservatorilor, este o adevărată schiță literară, în care ironia stă fericit alături de portretul caricatural. Aproape de caricatură, sprijinită însă mereu și pe modalitățile pamfletului, se situează și seria de comentarii dedicată liderilor junimiști. Câteodată, Delavrancea se lasă furat de jocul intereselor de partid, obiectivitatea cedând locul exagerării sau atacului necontrolat. Doar așa se poate explica
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
pierdut „simțul patriotismului”. D. aprobă ceea ce ar putea ajuta la propășirea economică și culturală a Moldovei, dar în general e sceptic, chiar ironic față cu tendințele înnoitoare din viața politică și socială. Mișcarea de la 1848 este zugrăvită în tente oarecum caricaturale. Din punct de vedere literar, asemenea momente, când detașarea face loc sentimentelor personale, intervenției aprinse, chiar și nedrepte, sunt cele mai convingătoare. Câte o fizionomie de domn fanariot ori episoade dramatice, cum este acela al asasinării lui Grigore Ghica, rețin
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
revoluției ruse. Modalitatea de relatare reportericească este preponderentă. Faptele sunt folosite ca argumente în demonstrația clar antisovietică a autorului, oamenii sunt definiți prin caracterizări oscilând între fișă de stare civilă și anecdotă, prin aprecieri incisive, prin portrete trasate nervos, uneori caricatural. Sunt surprinse cu relevabilă forță de evocare imaginea coșmaresc-apocaliptică a dezagregării unei societăți, procesul de compromitere a noțiunilor elementare de civilizație, proliferarea violenței, jafului și imposturii, instaurarea unei pseudoordini întemeiate pe delațiune, abuz, corupție, declarativism calp. Este etalată o paradă
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
1944, păstrează tarele unui conformism pe care clișeele (și lozincile) presărate ici și colo îl fac și mai flagrant. Dacă potentații, legionarii („bande de gușteri”), reprezentanții regimului pe ducă au parte de zugrăviri în tonuri critice și câteodată în tușe caricaturale, de cealaltă parte a baricadei, ilegaliștii, „tovarășii” angajați în misiuni de sabotare a mașinăriei de război nemțești, „partizanii” sunt, firește, eroii pozitivi, proiectați cu ingenuitate în prototipul comunistului („Hristos era tot un comunist”), investit cu har auroral. Primenindu-și registrul
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]