2,858 matches
-
după cum urmează: act de justiție, act de caritate, sacrificiul de sine pentru ceilalți etc. Prin aceste acte morale, omul Își afirmă și Își Împlinește propria personalitate. În acest caz, două sentimente intră În discuție: dreptatea, În sensul de justiție, și caritatea sau mila, ca iubire și deschidere pentru celălalt. G. Madinier deosebește, din punctul de vedere al acțiunii morale, două tipuri psihologice: aă omul justiției sau omul datoriei, care subordonează totul legii fără a ține seama de sentimente, ci numai de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de vedere al acțiunii morale, două tipuri psihologice: aă omul justiției sau omul datoriei, care subordonează totul legii fără a ține seama de sentimente, ci numai de Îndeplinirea neabătută a actului de „a face dreptate”; bă omul iubirii sau omul carității, cel care nu urmărește decât binele celorlalți, această intenție, provenită din sentimentul iubirii (filantropiaă, fiind pentru el principiul suprem. Acest tip uman urmărește realizarea binelui pentru ceilalți, cu orice preț și pe orice căi. În orice act moral trebuie să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mă afirm ca subiect individual, unic și autonom În raport cu ceilalți; bă prin actele mele, eul trebuie să afirme unitatea sufletească și morală a tuturor, atât a mea, cât și a celorlalți. Din aceste considerente, actul moral este un act de caritate, de iubire. În caz contrar, acțiunile mele sunt ostile celorlalți, negative și periculoase și atunci ele vor fi etichetate ca acțiuni imorale. Recunoaștem astfel cele două tipuri de conștiință asociate actelor morale, despre care s-a vorbit anterior: conștiința morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Graz, Pressburg (Bratislava), Prossnitz și Praga, cum indică Într-un post-scriptum la ediția germană 1. Gratuitatea asistenței medicale În India din vremea lui Honigberger poate fi probată prin continuitatea unui mod de a practica medicina care include practicienii printre instituțiile carității. Ei sunt de altfel de multă vreme departajați În medici „generaliști” și chirurgi, cum au arătat unii istorici indieni ai științei 2. Honigberger reunește cele două profesiuni și notează pe frontispiciul ediției de la Calcutta a broșurii despre vindecarea holerei (1857
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a rolului asistentului social profesionist în serviciile de asistență socială în comunitate și o lipsă de interes pentru angajarea lor în sistemul public de asistență socială. În țările cu tradiție, diferența dintre asistentul social profesionist și voluntarul unor asociații de caritate este foarte clară. De regulă, voluntarul poate să ofere un sprijin imediat, ocazional pentru soluționarea unor probleme simple în familie sau în comunitate ori să ajute alături de specialist. Asistentul social este însă cel care oferă un suport calificat complex celor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în nevoie; familia era considerată cea mai potrivită și încurajată (prin forme de suport social care-i erau adresate) să asigure bunăstarea membrilor săi, cu sprjinul comunității și al Bisericii; se considera că formele voluntare și cele caritabile - prin donații, caritate, voluntariat și finanțare (privată) a unor instituții de intervenție socială - vor veni de o manieră satisfăcătoare în ajutorul celor aflați în nevoie, intervenția statului fiind minimală. După 25-30 de ani de creștere economică postbelică accentuată în majoritatea țărilor care optaseră
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cerea: În orașe și sate, preoții vor trebui să înființeze școli. Dacă un credincios le încredințează copiii lui pentru a învăța să citească și să scrie, ei să nu refuze să-i instruiască, într-un spirit de deplină bunăvoință și caritate. Când preoții își vor asuma această sarcină ei să nu ceară nici un fel de plată; iar dacă li se va da ceva în schimbul ostenelii lor, aceasta să nu fie altceva decât mici daruri oferite de părinți 19. Așadar, învățământ general
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
realitatea a arătat că aceste efecte benefice nu au fost posibile în toate situațiile. Se face trimitere astfel la problema concordanței dintre necesitățile beneficiarilor și exigențele tehnologiei, concordanță care a fost scăpată din vedere atunci când organizațiile guvernamentale sau cele de caritate s‑au gândit să ofere computere unităților educative ce integrează copii cu cerințe speciale. Percepția donatorilor este că au oferit o soluție valoroasă, dar, neținând cont de aspectul compatibilității tehnologiei cu trebuințele personale, ea poate fi puțin eficientă. Găsirea computerului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și călăul (1895) ș.a., ori Războiul pentru Independență din 1877, „exploatat” în Amazoana de la Rahova (1879), Prizonierul român de la Plevna (1879), Santinela de la Grivița (1889), Căpitan Buzdugan (1890), Primul rănit (1890), Botezul de sânge (1892), Peneș Curcanul (1892), Sora de caritate (1892) ș.a., sunt percepute în cheie elementar patriotică și moralizatoare, poligraful fabricând foiletonistic intrigi, personaje, întâmplări. O faimă specială i-au adus lui P. ciclurile care narau isprăvile unor haiduci (Iancu Jianu, Tunsul, Miu Cobiul, Bujor, Codreanu ș. a. m. d.
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
Fata de la Cozia, București, 1887; Santinela de la Grivița, București, 1889; Căpitan Buzdugan, București, 1890; Primul rănit, București, 1890; Botezul de sânge, București, 1892; Maria Putoianca, Brașov, 1892; Peneș Curcanul, București, 1892; Războiul dintre haiduci și ruși, București, 1892; Sora de caritate, București, 1892; Radu Anghel, I-II, București, 1893; Bătălia de la Călugăreni, București, 1894; Junețea lui Mihai Viteazul, București, 1895; Mihai Viteazul și călăul, I, București, 1895; Isprăvile tâlhărești ale lui Nicolae Grozea, Dumitru Lungu și Ioniță Tunsul, București, f.a. Culegeri
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
publicat sub pseudonimul Loys în ziarul „La Politique”, iar din 1913, încurajată de G. Ibrăileanu, începe să colaboreze cu pagini de proză lirică la revista „Viața românească”. În anii primului război mondial lucrează voluntar în gara Focșani, ca soră de caritate a organizației Crucea Roșie. În 1919 îi apare cel dintâi volum, Ape adânci. Din primăvara aceluiași an scrie (după ce, un an mai devreme, fusese prezentă în „Lectura pentru toți”) în revista „Sburătorul” a lui E. Lovinescu, sub a cărui influență
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
atragerea cititorilor prin lecturi accesibile, a trandus din franceză și câteva scrieri fără valoare ale unor autori minori, ca J.-E. Paccard sau S.-H. Berthoud, și două piese, reprezentate, dar nepăstrate: Dreptatea lui Dumnezeu de Anicet-Bourgeois și Credința, Speranța, Caritatea de B.-P. Rosier. Mai importantă este tălmăcirea romanului lui Jonathan Swift, Călătoriile lui Guliver în țere depărtate (I-II, 1848). Câteva traduceri, anunțate ca fiind sub tipar, se pare că nu au mai apărut sau nu se păstrează: Martirii
NEGULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288417_a_289746]
-
care sondează psihologia Blandinei, surprinsă în episoade revelatoare, unde intervine contrapunctul naratorului. Și această scriere e memorialistică în haina ficțiunii: o suită de evocări plastice și sensibile ale unor existențe reale, prieteni, rude, profesori, guvernante, muzicieni, pictori, călugărițe, surori de caritate, clerici, poeți - o întreagă lume e condensată aici. Nu lipsesc verva, umorul, anecdoticul, când și când e prezentă și reflecția gravă, care punctează rememorările. M.-V. a desfășurat și o prodigioasă activitate de traducătorare, din limba engleză (Shakespeare, Robert Browning
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
două grupuri de status. În prima comunitate, cele două grupuri sunt interconectate printr-o rețea deasă de relații. Membrii lor se întâlnesc relativ des, petrec uneori serile împreună, se întâlnesc la meciurile de fotbal ale echipei satului, în asociații de caritate, la ședințele cu părinții de la școală. În cea de-a doua comunitate regula este izolarea celor două grupuri. Relațiile se realizează exclusiv în interiorul grupului de status, iar contactele cu oamenii din celălalt grup sunt accidentale. În sat sunt două echipe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Există acțiuni comunitare comune, care adună participanți care petrec împreună ceva timp, dincolo de aspectele formale: - festivaluri (hramul bisericii, „Fiii Satului”, ziua recoltei, ziua satului etc.), echipa de fotbal susținută de comunitate (indiferent dacă e înscrisă în campionate); - asociații culturale, de caritate, ale agricultorilor, ale pensionarilor etc.; - cor bisericesc, trupă de dansuri populare etc. Există proiecte de infrastructură, renovare etc. inițiate de comunitate (nu de primărie) sau realizate cu sprijin comunitar masiv: - construcție de poduri și podețe; - construcție de dispensar, cămin cultural
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vorbește despre paradoxul cruciform al iubirii vrăjmașilor. Prin urmare, pentru orice regulament de ordine interioară, nevoia de a construi alianțe este la fel de acută ca imperativul unui diagnostic corect pus mediului înconjurător 2. Rolul discernământului este vital. Fără să ignore imperativul carității, Părinții Bisericii includeau nu doar encomiul, ci și diatriba în discursul lor apologetic. Această polifonie stilistică răspunde unei realități istorice: mai multe tipuri de modernități coabitează foarte adesea în același spațiu public 1. Prin urmare, într-un dialog despre lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
valoare de o sută cincizeci de lire îse și vedeau sorbind ceai extra cu nevestele și bere cu camarazii lor - din banii ce li se cuveneau), iată că se pomeniră cu un domn foarte învățat, plin de creștinească evlavie și caritate, care, scoțînd de sub braț un exemplar din scrierile lui Blackstone îl puse pe capul balenei și le grăi astfel: Ă Jos mîinile! Domnilor, peștele acesta este un pește capturat. îl preiau în numele lordului-gardian. La aceste cuvinte, bieții marinari care, în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ușor plasament fetelor provenite din familii sărace, grupul de femei din jurul Alexandrinei Cantacuzino a adunat fonduri, asigurând buna funcționare a unor instituții de învățământ, care se confruntau cu mari dificultăți materiale, îndeosebi în anii crizei economice - Institutul de surori de caritate „Regina Elisabeta”, Atelierele Societății „Țesătoarea”, școala de secretare, școala horticolă pentru tinerele fete de pe șoseaua Kiseleff etc.2 Întrebat despre contribuția primelor femei consiliere la organizarea asistenței sociale în Capitală, primarul general din acei ani, Dem Dobrescu, a declarat fără
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
prin intermediul celor 46 de filiale și 24 de organizații parohiale ale sale, un mare număr de femei din toate provinciile în adunarea de colecte pentru armată: bandaje, paturi, lenjerie, haine, donații bănești etc. Membrele Societății au lucrat ca surori de caritate în spitale și în cadrul Crucii Roșii 2. Imediat după eliberarea Chișinăului, a fost reînființată filiala S.O.N.F.R. care a asigurat aprovizionarea cantinelor școlare, a grădinițelor și a oferit celor aflați în mari nevoi adăposturi și mii de mese gratuite
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Țării. Tot d-nele din această ligă au lucrat toate drapelele unităților militare în armata moldovenească a Basarabiei autonome și a Republicii Moldovenești. Pe timpul Front-Otdelului - organizație bolșevică din acel timp - câteva membre din ligă s-au înscris acolo ca surori de caritate și ne informau despre tot ce se petrece și se hotărăște acolo. Ne făceau mari dificultăți minoritarele, care nu credeau în seriozitatea organizațiilor moldovenești. Odată cu Unirea din 1918 martie 27, noi, femeile din Basarabia, am pierdut drepturile civile și politice
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nou măcel. Puterile războinice tind să dezlănțuie prăpădul, de data asta, nu numai pe câmpurile de luptă unde va trebui să trimitem tot ce avem mai scump și unde vom fi târâte și noi femeile, nu ca grațioase surori de caritate, ci la corvezile cele mai strivitoare și mai abjecte. Războiul total, războiul chimic - o grozăvie care întrece și cea mai fantastică imaginație și pe care numai cioclii omenirii îl pot dori - își va abate din văzduh gazele asfixiante și îndărătul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de datoria lor să-și spună cuvântul în clipa aceasta de grea cumpănă pentru omenire. „Frontul feminin” invită în același timp și pe toate celelalte organizațiuni feminine ca: secțiile feminine ale partidelor politice și ale organizațiilor profesionale; organizația surorilor de caritate din război; organizațiile religioase și de binefacere etc., să adere neîntârziat la o energică acțiune comună pentru zădărnicia uneltirilor războinice. Trimiteți adeziunile voastre, deveniți purtătoarele de cuvânt ale acestei acțiuni, făcând astfel ca plebiscitul pentru pace propus de Frontul Feminin
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dragoste și ierarhie și astfel să asigure pacea, ferindu-ne de situații ca aceea din Spania. Alte comunicări D-na Zinuța Costriș, inspectoare de ocrotire, vorbește despre rolul femeii în menținerea sănătății și studiază marea importanță a instituției surorilor de caritate, a cărei deviză este conservarea elementelor vitale ale neamului. Cere ca tinerele absolvente ale liceelor și ale școlilor normale să fie îndemnate a urma școala de surori de ocrotire. Mai fac comunicări, d-na Iosif despre femeia ca educatoare a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
vicepreședintă la Iași aduce asemenea omagii celui care ne va da prilej să lucrăm rezolvând multe probleme între altele aceea a mamei și a copilului. Mai aduc omagiu recunoscător și vii mulțumiri d-na Cornelia Achimescu, în numele „Asociației surorilor de caritate din război”, d-na dr. Răzvan în numele „Asociației femeilor medici”, și d-na Bogdanovici în numele unei tinere asociații feministe pe care o prezidează, „Frontul Feminin”. Mai vorbesc d-nele Monteoru și Ella Schildkraute. D-na Florica Georgescu, secretara generală, arată elanul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
depinde de răspunsul la întrebarea anterioară: fie visul îl sfătuiește să lase lucrurile să vină de la sine, fie, invers, să busculeze evenimentele, să provoace schimbările. Milostenie Milostenia este simbolul darului, făcut fără a aștepta ceva în schimb și fără orgoliu. Caritatea simbolizează, pe de o parte, darul făcut cuiva, în general unui sărac, fie detașarea de bunurile materiale. De altfel, numai în acest caz, un om virtuos poate dărui. Interpretarea se nuanțează în funcție de cine dă și cine primește milostenia respectivă: - când
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]