837 matches
-
spermatofagi, naaseeni, ofiți Carpocrat despre justiție 203: Diogene Laerțiu, Viețile, opiniile și doctrinele filosofilor iluștri Celsius, Contra creștinilor 448: Porfir, Contra creștinilor îmanuscris distrus de Teodosie al II-lea) Sec. al VIII-lea: Comunități eușite îgnostice) în Egipt Sec XI-XII: Carmina Burana Frații și surorile Spiritului Liber: Beghinii și beghinele belgieni și olandezi, alumbradoa spanioli, picarzii și adamiții din Boemia, Noul Spirit din Suabia Sec. al XIII-lea: Amaury din Bène îm. 1207) Willem Cornelisz din Anverss îm.1253) Sec. XIII-XIV
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
asceză, apă, Edenului, lui Epicur, și inițiere, paradisului, și picătură, personaj conceptual, transcedentală, opus creștinismului persistență, plăcere în acord cu natura călăuză a virtuților, ca bine suveran, Erezii. bibliografie, docetism, și credință, hedoniste, texte păstrate, Estetică arhitectură, muzică, pictură, poezie, Carmina Burana, Catul, Properțiu, Ronsard, sofisticată, Tibul, Femei egale cu bărbații, erotică feministă, folosința femeilor, Montaigne și femeile, prima teză feministă, de rând, rol major, ca obiect al urii, Filosofi I Antichitate Antistene, Aristip din Cirene, Aristotel, Cicero, Cinicii opera arsă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
antice). Este tărâmul poeziei, întrezărit, la modul simbolist, într-un absorbant „dincolo de orizont”. Instalat într-o Romă imaginară, poetul face, epicureic, elogiul vieții (Petronius către Eunyce), închină ode principiilor vitale (Isis, Lacrimile Soarelui), amestecând vis și realitate sau plasticizând grațios (Carmina). Recea detașare parnasiană, „teoretizată” într-o ars poetica, lipsește. Nota elegiacă, mai plină în volumul Domus taciturna, mișcă desenul și îi imprimă rezonanțele caducității. Elementele simboliste (parcul, grădina, parfumuri, mirajul depărtării, cântecul și plânsul fântânilor) tulbură „helenicul vis” al poetului
AL-GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
București, 1940; Poezia lui Lucian Blaga și gândirea mitică, București, [1940]; Cărți și o altă carte, îngr. și pref. Aurel Sasu, București, 1999; Jurnal, Pitești, 2000; Cruciada umbrelor, îngr. și pref. Aurel Sasu, Pitești, 2001; Narațiuni, pref. Al. Husar, îngr. Carmina Popescu, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: C.B. [Camil Baltazar], Constantin Fântâneru, „România literară”, 1932, 35; Mircea Eliade, Un debut: Fântâneru, CU, 1932, 2710; Al. A. Philippide, Un nou scriitor, ALA, 1932, 622; Nicolae Roșu, „Interior”, CRE, 1932, 118; Ionescu, Război, I
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
nu se înțelege bine cât de justificat este acest titlu dat fiind că, până la urmă, s-ar putea referi doar la evenimentele legate de originile Romei. Pe baza tuturor acestor considerații, ansamblul a fost denumit, mai generic, și Poezii minore (Carmina minora). În consecință, culegerea nu are deloc aspectul unui tot unitar și probabil că potrivit intențiilor celui ce o alcătuise trebuia să conțină pur și simplu poeziile profane ale lui Draconțiu așa cum se găseau ele. Poemele n-au fost încă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Kraus, Wiener Studien, Beiheft 5, 1972, 381-397; E. Clerici, Due poeti: Emilio Blossio Draconzio e Venanzio Fortunato, „Rend. Instit. Lomb.”, 107 (1973) 108-150; R. Herzog, Die Bibelepik der lateinischen Spätantike, Finck, München, 1975; J.M. Diaz de Bustamante, Draconcio y sus carmina profana, Santiago de Compostela, 1978; J. Fontaine, Naissance de la poésie..., op. cit. 5. Poeți africani minori Nu se cunoaște autorul unui Poem pentru Flavius Felix despre învierea morților și judecata Domnului (Ad Flavium Felicem de resurrectione mortuorum et de iudicio Domini
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
câțiva ani mai târziu, a putut să își reia însărcinările episcopale și a murit în 489. Producția literară a lui Sidonius se divide în două perioade. În prima, el s-a dedicat exclusiv compunerii de opere profane: douăzeci și patru de Poezii (Carmina), din care primele opt sunt panegirice, scrise în hexametri, care conțin prefețe și alte poezii legate de panegirice, în distihuri elegiace. În aceste scrieri, Sidonius imită maniera celuilalt mare poet de curte de la sfârșitul secolului precedent, adică a lui Claudian
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
poeziilor profane. Totodată, nu se înțelege bine cît de justificat este acest titlu, dat fiind că s-ar putea referi doar la evenimentele legate de originile Romei. Pe baza tuturor acestor considerații, ansamblul a fost numit, mai generic, Poezii minore (Carmina minora). în consecință, culegerea nu are deloc aspectul unui tot unitar și probabil că potrivit intențiilor celui ce o alcătuise trebuia să conțină doar poeziile profane ale lui Draconțiu, așa cum se găseau ele. Poemele nu au fost încă supuse unui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Beiheft 5, 1972, pp. 381-397; E. Clerici, „Due poeti: Emilio Blossio Draconzio e Venanzio Fortunato”, în Rend. Instit. Lomb., 107 (1973), pp. 108-150; R. Herzog, Die Bibelepik der lateinischen Spätantike, Finck, München, 1975; J.M. Diaz de Bustamante, Draconcio y sus carmina profana, Santiago de Compostela, 1978; J. Fontaine, Naissance de la poésie..., cit. 5. Poeți africani minori Nu se cunoaște autorul unui Poem pentru Flavius Felix despre învierea morților și judecata Domnului (Ad Flavium Felicem de resurrectione mortuorum et de iudicio Domini
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cîțiva ani mai tîrziu, acesta s-a reîntors pe scaunul episcopal și a murit în 489. Producția literară a lui Sidonius se divide în două perioade. în prima, el s-a dedicat exclusiv compunerii de opere profane: douăzeci și patru de Poezii (Carmina), din care primele opt sînt panegirice, scrise în hexametri, care conțin prefețe și alte poezii legate de panegirice, în distihuri elegiace. în aceste scrieri, Sidonius imită maniera celuilalt mare poet de curte de la sfîrșitul secolului precedent, Claudianus, care a trăit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
22, 4 : CUF, éd. R. Turcan, 1982. Grigore al Elvirei (?), De Salomone, cap. 12 : SL 69, éd. V. Bulhart, 1967. Grigore al Elvirei, Tractatus Origenis de libris Sanctarum Scripturarum, tract. 18 : SL 69, éd. V. Bulhart, 1967. Grigore de Nazianz, Carmina moralia, vol. 37, col. 963 : PG 37, col. 521-968. Grigore de Nazianz, De pace 2 (orat. 22), vol. 35, col. 1140 : PG 35, col. 1132-1152. Grigore de Nazianz, In laudem Athanasii (orat. 21), vol. 35, col. 1105 : PG 35, col
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
intr., trad. et notes par V. Nikiprowetzky, in La Bible. Écrits intertestamentaires, Paris, 1987, t. I, pp. 1037-1143. Victorin de Poetovio, Sur l’Apocalypse et autres écrits, intr., éd., trad. et commentaire par Dulaey, M., Paris, 1997, SC 423. Commodiani carmina, B. Dombart (éd.), CSEL 15, Vienne, 1887. Commodiano, Carme apologetico, intr., texte critique, trad. italienne, glossaire et index par A. Salvatore, Turin, 1977. Durel, J., Les Instructiones de Commodien, Paris, 1912. Lactance, De mortibus persecutorum, éd. et trad. par J.
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
imperială. 25. Cf. Stein, op. cit., vol. II: De la disparition de l’Empire d’Occident à la mort de Justinien (476-565), p. 125. Ennodius precizează și faptul că acest prieten al regelui era un remarcabil poet (In veterum morem pangit nova carmina Faustus - „Faustus a semănat poeme noi în obiceiul celor vechi”) și a făcut o investigație a bibliotecii sale pe care a consemnat-o meticulos: De epigrammatis per armaria domini Fausto factis („Despre însemnările făcute printre rafturile dlui Faustus”) (Carmen, II
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
amănunte interesante la P. Courcelle, „Boèce et l’école d’Alexandrie”, în Mélanges d’histoire et d’archéologie, École Française de Rome, 1935, și în Dizionario Biografico degli Italiani (Roma, 1972). 28. Pierre Riché (op. cit., p. 306) amintește că Fortunatus (Carmina, III, 18, 7 și VII, 8-25, în Monumenta Germaniae Historica, vol. IV, pp. 70-102) face aluzie la acest lucru. Riché se întreabă dacă este vorba doar de o amintire literară. În schimb H.-I. Marrou, în La Vie intellectuelle..., ed.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din Emmanuel Swedenborg se remarcă prin corectitudinea transpunerii, adecvarea terminologică, acuratețea expresiei și printr-o orientare constantă către sensibilitatea stilistică a cititorului modern. Amplitudinea și rafinamentul comentariilor ies în evidență și în versiunea românească a marii antologii de poezie medievală Carmina Burana, alcătuită împreună cu Lucia-Gabriela Munteanu. Întocmită în aceeași colaborare, Aeterna Latinitas. însumează aproape opt mii de sintagme, expresii, maxime, formulări memorabile etc. în limba latină (cele mai multe puțin cunoscute), fiind socotită cea mai completă lucrare de acest tip. SCRIERI: Studii de
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
Bibliei (în colaborare), Cluj-Napoca, 1996. Ediții: Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, I-III, Iași, 1988-1994 (în colaborare). Traduceri: Sf. Augustin, De dialectica-Despre dialectică, ed. bilingvă, București, 1991, De Magistro-Despre Învățător, ed. bilingvă, Iași, 1995, Confessiones- Confesiuni, ed. bilingvă, București, 2000; Carmina Burana, Iași, 1998 (în colaborare cu Lucia-Gabriela Munteanu); Thomas de Aquino, De ente et essentia- Despre fiind și esență, ed. bilingvă, Iași, 1998; Jean-Jacques Rousseau, Eseu despre originea limbajului, Iași, 1999; Emmanuel Swedenborg, Despre înțelepciunea iubirii conjugale, Iași, 1999; Jakob
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
ale unui secol, de la 1464 (încoronarea regelui Matei Corvin) până la 1558 (învestirea ca împărat a lui Ferdinand I). Decretat de contemporani poeta ornatissimus, O. nu face decât să se supună convențiilor epocii, versificând cu dexteritate în latină câteva duzini de Carmina. Sunt reunite, astfel, epitafuri - celebre rămân „elegiile” compuse în 1536 la moartea prietenului Erasm și a fratelui Matei, influențate, ca ton, de Tristele lui Ovidiu -, compoziții ocazionale, distihuri către amici, câteva satire și epigrame. O vastă corespondență (de peste șase sute de
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
politice, diplomatice, ecleziastice și culturale din epocă, este spațiul de comunicare, într-o latină concisă și elegantă, a noutăților științifice și a problemelor din viața publică. Prețioase sunt, mai ales, cele 29 de scrisori adresate lui Erasm, între 1530-1536. SCRIERI: Carmina, în Șt. Bezdechi, Nicolaus Olahus, primul umanist de origine română, Aninoasa-Gorj, 1939; ed. îngr. I. Fogel și L. Juhasz, Leipzig, 1939; Texte alese, îngr. și introd. I. S. Firu și Corneliu Albu, București, 1968; Corespondență cu umaniști batavi și flamanzi
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
aș deschide dicționarul, știu că voi da de tâlcuri ascunse în mine, că puterea magică a acestor reci, impecabile cuvinte va redeștepta istorii de alte cuvinte, de alte vieți, va face gânduri până atunci neavute să le descopăr în mine. Carmina etiam gesticulatus - a însoțit gesturile cu mișcări de pantomimă - recheamă dintr-odată (prin ce fulger al jocului) imaginea lui Călinescu (văzută într-un jurnal cinematografic) recitind câteva versuri de-ale sale, apoi imaginea elevului care am fost copiind, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dreptunghiuri maro din care porneau ramuri cu mere roșii. Mai desenam prințese cu ochi albaștri, cu cozi împletite și fuste lungi, colorate fantezist. Foloseam culoarea fisticului pentru frunzele trandafirului pe care-l țineau între degetele lor portocalii. Gemenele, Ada și Carmina, desenau monstruos, le făceau picioarele scurte și butucănoase, iar mâinile până mai jos de genunchi. Amuzant era însă să stai să le privești cum desenau: începeau amândouă același desen în același timp și terminau amândouă odată, făcând riguros aceleași gesturi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să mă evite, era poate la fel de stânjenită ca și mine, totuși ochii noștri se căutau și, întîlnindu-se, se întorceau repede în altă parte. Eu și gemenele eram singurele care mai veniseră cu păpuși. Păpușile lor se numeau tot Ada și Carmina, dar Ada cea de cârpă era a Carminei și Carmina cea împopoțonată era a Adei. Erau păpuși mari, aproape cât stăpânele lor. Garoafa făcuse niște ochi languroși, ceva între o maimuță și Marilyn Monroe, și scuipa pe jos cu blazare
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
totuși ochii noștri se căutau și, întîlnindu-se, se întorceau repede în altă parte. Eu și gemenele eram singurele care mai veniseră cu păpuși. Păpușile lor se numeau tot Ada și Carmina, dar Ada cea de cârpă era a Carminei și Carmina cea împopoțonată era a Adei. Erau păpuși mari, aproape cât stăpânele lor. Garoafa făcuse niște ochi languroși, ceva între o maimuță și Marilyn Monroe, și scuipa pe jos cu blazare. Anul trecut o mai cărase până aici pe hidoasa de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
că deja nu mai ești regină. Mai bine să fii ceva mai încolo, să înveți din greșelile celorlalte, să te gândești mai mult timp la ce-ai vrea să faci în ziua ta. Indigoul l-a tras Ada, iar albastrul Carmina. Nici nu s-ar fi putut să nu fie ele una după cealaltă, cu culori atât de asemănătoare. Verdele, culoarea din mijloc, i-a căzut Puiei, care chiar o merita prin limpezimea verde, puțin perversă, a ochilor ei. Cu galbenul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
bilă, transparent, dintre primele apărute la noi, o perlă găurită și termometrul meu. Am scris și numele lor pe bilețele și le-am tras din pălărie. Eu am luat inelul, Ester termometrul, Balena iadeșul, Puia creionul cu bilă, Ada ceasul, Carmina perla, Garoafa păpușa. Ne uitam la lucrușoarele astea ca la alte arătări. Nici nu ne trecea prin cap ce aveam să facem cu ele. Dar, cu excepția Balenei, regina din prima zi (căreia îi picase și acel inexplicabil iadeș, ca o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de gândire. Flori adevărate nu aduseserăm, căci s-ar fi veștejit până la sfârșitul jocului, dar fiecare dintre noi s-a gândit la o floare și-am scris și numele celor șapte flori pe bilețele. Balena a tras zoreaua, Ada cârciumăreasa, Carmina garoafa (aici, normal, s-a râs mult), Puia floarea-de-piatră, Ester dalia, Garoafa gura-leului, iar mie, de departe norocoasa de până acum, mi-a picat în brațe regele florilor, trandafirul. Aveam să fiu o regină cum nu meritam. Ca să ne punem
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]