2,211 matches
-
Totul părea supranatural pentru cei - mulți la număr - care reușiseră să supraviețuiască. Cu tot marele îngheț, oamenii nu-și pierduseră voioșia și capacitatea de invenție când era vorba să supraviețuiască, pregătindu-se cu încăpățânare pentru zilele pline de bucurie ale carnavalului, când iarna trebuia să întâlnească primăvara și să fie pusă la punct. Câteva zile după îngheț, când mă obișnuisem cu frigul, bine antrenată în nord, s-au auzit dis-de-dimineață răsunând tobele bubuitoare ale carnavalului. Lacul Lucerna era înghețat tun, lucind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
pentru zilele pline de bucurie ale carnavalului, când iarna trebuia să întâlnească primăvara și să fie pusă la punct. Câteva zile după îngheț, când mă obișnuisem cu frigul, bine antrenată în nord, s-au auzit dis-de-dimineață răsunând tobele bubuitoare ale carnavalului. Lacul Lucerna era înghețat tun, lucind ca un diamant în lumina rece. În gheața transparentă ca sticla groasă în care cineva suflase lăsând bășici de aer, se vedeau acum pești, plante, păsări și ciudate bucăți de lemn ce aminteau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
repaus. Deasupra gheții se băteau tobele, chimvalele de alamă. Trompete strălucitoare cu gâturi subțiri, flaute de argint ca fluiere de oase își amestecau sunetele subtile cu cele ale cratițelor vechi. Un bruhaha fără sfârșit, încercând să imite melodia vieții. Tonurile carnavalului vorbeau și limba oamenilor: „Trebuie să ne înveselim, să ne înmulțim iubindu-ne, să ajungem cu bine în țara verii“! Pe străzile strâmte, cu izuri medievale, oamenii aprinseseră focuri și le vegheau. Ca de obicei, se coceau castane pe table
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
încălzeau trecătorii zgribuliți de frig ajungeau uneori până la doi metri. Bărbații munceau înfofoliți în blănuri. Celor mai bătrâni li se părea că sosise sfârșitul zilelor lor. Sângele nu li se mai încălzeau ca altădată la simpla idee a culorilor de carnaval. Lacul era înghețat altfel decât anul trecut, când avuseseră o iarnă destul de grea. Dar tinerii erau deja pe gheață, încălziți de dansuri și îmbrățișări. Sângele lor tânăr avea puterea să clocotească, transformând frigul în căldură. Ca și cum frigul și căldura ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
inimi și de peste tot. În toiul rumorilor apăru un om mascat, care se sprijinea grațios de coada lucioasă a pianului. Era lung și musculos, fața - deși mascată - dezvăluia profilul său de vultur, vocea amintea mormăitul unui urs. Costumul lui de carnaval era ca o piele verde, croșetată din lână, din cap și până în picioare, lăsând vederii liniile și curburile trupului său viril. Ducea, cu grația unei fete, un coș plin de sticle și sticluțe. - Cine mai e și ăsta? întrebase Oleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
cealaltă parte a orașului. Toți purtau măști proaspăt pictate ca să nu fie recunoscuți de marile puteri: Diavolul și Moartea. Cei care se descopereau din nebăgare de seamă primeau o mamă de bătaie de la cavalerii ce formau cortegiile Diavolului și Morții. Carnavalul amenința să degenereze într-un haos îngrozitor. Nimeni nu mai recunoștea pe nimeni. Cuvintele grosolane erau binevenite - fiecăruia îi era rezervată o insultă la care nu se gândise niciodată. Sticle de kirsch goale zburau în aer ca baloanele de gheață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
îndemnuri de fugă, mai ales pentru orchestra care nu se clintise din loc. Blanca era adâncită în aria Emmelinei, iar Oleg părea lipit de pian, fără mască, doar caftanul de velur cu bogate șnururi putea fi luat drept costum de carnaval. Avea un chip împietrit de concentrare sau mai degrabă de frig și de beție, trăind poate și el senzația că nu știa unde se află. Nu aveam nici o șansă să ajung până la ei - mulțimea mă împingea din toate părțile. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
aveau propria lor mișcare și violență. După un timp, bărbatul a dispărut și m-am văzut împreună cu alte fețe necunoscute, încercând să ajungem la mal. Stelele parcă străluceau în apă căzute din cer, se auzea altă muzică decât cea de carnaval. Poate era cealaltă parte a orașului, unde nu se ținea carnaval. Auzeam vorbindu-se în dialect despre un accident în care pieriseră mai ales cei care se aflaseră în apropierea marelui vârtej. Și concluzia că apa nu va reda corpurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
dispărut și m-am văzut împreună cu alte fețe necunoscute, încercând să ajungem la mal. Stelele parcă străluceau în apă căzute din cer, se auzea altă muzică decât cea de carnaval. Poate era cealaltă parte a orașului, unde nu se ținea carnaval. Auzeam vorbindu-se în dialect despre un accident în care pieriseră mai ales cei care se aflaseră în apropierea marelui vârtej. Și concluzia că apa nu va reda corpurile niciodată. Nu știu cum am ajuns la hotel, cine mă pusese în pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
zboare, așezându-se pe capul lui. Sau alteori pe urechea lui, aplecându-se grațios ca și cum ar fi vrut să-i spună un secret. Chiar de la începutul vieții noastre comune, soțul meu avea obiceiul să danseze pentru mine, imitând pe eroii carnavalului flamand, pe Gilles. Ei apăreau în țara lui, Flandra, la fiecare carnaval, cu pene pe cap și pe umeri, prezentând mulțimii, ca pe un memento magic, misticul dans al păsării-om. Cu timpul, dansul soțului meu se schimbase puțin, din cauză că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
-se grațios ca și cum ar fi vrut să-i spună un secret. Chiar de la începutul vieții noastre comune, soțul meu avea obiceiul să danseze pentru mine, imitând pe eroii carnavalului flamand, pe Gilles. Ei apăreau în țara lui, Flandra, la fiecare carnaval, cu pene pe cap și pe umeri, prezentând mulțimii, ca pe un memento magic, misticul dans al păsării-om. Cu timpul, dansul soțului meu se schimbase puțin, din cauză că Sucki zbura peste tot în sufrageria lungă. Poate exersa pentru a atinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
detalii dezgustătoare n-aveau În sine vreo importanță, căci important era doar faptul că pe atunci fusese și ea tînără, presque une enfant, aproape un copil. Îl vedea aievea pe grecul acela respingător, o pocitanie, luînd-o de mînă la un carnaval, palidă și cam amețită de la berea căreia-i sorbise spuma, ca orice copil; cum mergea docilă după grec, cu pași mărunți, de sălbăticiune Înfometată, pe străduțele Înguste ale Marsiliei, ce coborau În port; cum apoi urca niște trepte Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mai vrea să aibă de-a face și poate chiar pentru a-și pierde urma, pentru a-și schimba identitatea, pentru a trăi o viață nouă. Astfel, lumea va fi tot mai plină de anonimi voluntari; va fi ca un carnaval în care fiecare - ca o ultimă libertate - își va alege o nouă identitate. în sfârșit, zeci de milioane de pensionari se vor duce să trăiască, pentru anumite perioade sau definitiv, în țări cu climă mai blândă și cu un cost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
frontului se confunda cu linia orizontului, atât de bine încât uneori ai fi putut avea impresia că mai mulți sori se ridicau deodată pe cer, apoi cădeau din nou într-un zgomot de explozii ratate. Războiul își desfășura micul său carnaval viril pe kilometri întregi, iar de acolo de unde stăteam ai fi putut crede că e un simulacru organizat într-un decor pentru pitici de circ. Totul era atât de mic. Moartea nu rezista acestei micimi, își lua tălpășița, și odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
noapte; Don Quijote, Don Quijote; Romeo, Romeo și Julieta; Oberon, Visul unei nopți de vară; Bufonul, Malvolio, A douăsprezecea noapte; Jamie, Lungul drum al zilei către noapte; Dale Harding, Zbor deasupra unui cuib de cuci; Rudy, Patima roșie; Nae Girimea, D’ale carnavalului; Astrov, Unchiul Vanea; Gelu Ruscanu, Jocul ielelor; Lopahin, Livada cu vișini; Tipătescu, O scrisoare pierdută; Rică, Bărbați și femei... până la sfârșitul raftului, mai erau și alte casete cu spectacole înregistrate, multe titluri amestecate, nici o ordine între ele, totul se termina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
avea flori de gheață, iar geamurile erau Încrețite cu zăpadă la colțuri. Mintea ei se juca Întruna cu același subiect. Se Îmbrăca și el ca băiatul de colo, care Înainta agale pe strada comercială aglomerată, În mocasini și costum de carnaval? Cât de western! Desigur că nu arăta așa - doar era la Princeton, În anul al doilea sau cam așa ceva. De fapt, nu avea o idee clară despre cum arăta el. Dintr-un instantaneu străvechi, păstrat Într-un album de fotografii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
vreodată avea să...? „Paisprezece Îngeri le aveau În pază“, cânta Sally, cam adormită, În dormitorul ei. — La dracu’! a bombănit Isabelle, lovind cu pumnul perna până a făcut din ea un morman luxos și explorând prudentă răcoarea cearșafurilor. La dracu’! CARNAVAL În ceea ce privește clubul Princetonian, Amory Își realizase scopul. Snobii din anul trei, termometre ale succesului finreglate, Îl simpatizau tot mai mult pe măsură ce se apropiau alegerile, așa că Tom și el erau vizitați de grupuri de studenți din anii mari, care intrau stânjeniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Pentru a doua oară În viață, Amory fusese total bulversat și acum se grăbea să Între În ritmul generației sale. UN SCURT INTERLUDIU Amory pășea agale pe bulevard și se gândea că noaptea era, inevitabil, a sa, cu fastul și carnavalul amurgului colorat și al străzilor obscure... I se părea că Închisese portativul cu armonii muribunde și că pășise, În sfârșit, din nou pe căile vibrante pline de senzații ale vieții. Peste tot În jur ardeau mii de lumini, promisiunea unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
penisuri Îi trecuseră prin față? — Asta să-i spui lui Keiko: că ea și Reiko sunt două femei diferite. Două tipuri diferite de femeie, dar frumoase și inteligente amândouă. Mai demult am citit reportajul scris de un tânăr autor despre carnavalul de la Rio. Era un tip căruia Îi plăceau, ca și mie, distracțiile, și se Îndrăgostise de o prostituată. O prostituată blondă, minionă și jovială. Prostituția nu reprezintă o tragedie gravă În rândul claselor de jos din America Centrală și de Sud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
blondă, minionă și jovială. Prostituția nu reprezintă o tragedie gravă În rândul claselor de jos din America Centrală și de Sud, e doar o simplă ocupație, la fel ca lustruitul pantofilor. Tânărul scriitor și-a plătit o prostituată pe toată perioada carnavalului, cam o lună. Se gândea chiar să o ia de nevastă. Cu siguranță trebuie să fi fost o prostituată foarte frumoasă. I-a cumpărat tot felul de lucruri, rochii, lenjerie intimă, făceau sex de trei ori pe zi, dimineața, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
dimineața, la prânz și seara, o scotea la restaurante italienești sau franțuzești. Fata era Încântată și făcea orice ca să-l satisfacă. S-au iubit cu trup și suflet, până au simțit că devin unul și același. După ce s-a terminat carnavalul, a mers la ea acasă să-i cunoască părinții, aceștia l-au invitat la masă. Acolo a văzut-o pe sora ei mai mică. Aceasta avea părul negru, dar era mult mai frumoasă. „Pot să vin duminică În vizită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
negru, dar era mult mai frumoasă. „Pot să vin duminică În vizită la voi?“ l-a Întrebat ea. „Da, cum să nu? Nici o problemă.“ Și chiar a venit. Au ieșit toți trei Într-un club de noapte răvășit după terminarea carnavalului. Sora mai mică era frumoasă, tânără, așa că scriitorul a dansat numai cu ea toată noaptea. Și atunci a avut un puternic sentiment de zădărnicie, la gândul că și anul viitor va fi același carnaval, că În jurul lui erau nenumărate fete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
club de noapte răvășit după terminarea carnavalului. Sora mai mică era frumoasă, tânără, așa că scriitorul a dansat numai cu ea toată noaptea. Și atunci a avut un puternic sentiment de zădărnicie, la gândul că și anul viitor va fi același carnaval, că În jurul lui erau nenumărate fete frumoase și tinere, numai el era singur. — De ce sentimentul zădărniciei? Am mai tras pe nas un rând de cocaină. Aveam impresia că o bucată de unt dulceag mi se scurgea pe gâtul umezit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de cap inutilă, Însă Îmi place să vând, orice. Așa cum o prostituată Își vinde trupul, așa vreau să vând și eu, nu conteză ce“. Și a continuat să vândă tot soiul de lucruri, de la vitamine până la drepturile de difuzare a carnavalului din El Salvador. Prima sa comedie muzicală a avut un succes răsunător. Apoi a devenit regizor de filme În Los Angeles, lucrând În paralel la propriile comedii. Încet-Încet banii s-au dus, a pierdut totul, fără să fi trecut printr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
trupului, anulând orice cenzură, la cei mai mulți, rolul „semnelor secundare” este de netăgăduit și asupra lor insistă tinerele de azi: îngroșarea buzelor, mărirea volumetriei sânilor și feselor, vopsirea părului în culori nenaturale, machierea extrem de pronunțată a chipului, ca o mască de carnaval. Chiar dacă încarnarea frumuseții poate fi o chestiune arbitrară, de receptare subiectivă, artistul contemporan, pictor sau fotograf, compensează capriciile gustului prin profuziunea modelelor, așa cum industria pornografică se bazează pe un număr enorm de persoane dispuse să joace toate rolurile și expresiile
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]