620 matches
-
mușchiului sternocleidomastoidian și profunde când interesează toate planurile până la os. Acestea sunt grave, deoarece pot determina secțiuni sau rupturi ale vaselor, nervilor, traheei, esofagului, faringelui, domului pleural, marilor vase limfatice. Dintre acestea cele mai grave sunt plăgile arterelor gâtului (arteră carotidă primitivă, externă și internă) care dau o mortalitate ridicată prin hemoragia externă masivă, uneori fulgerătoare, ce pot duce la tulburări cardiace, cerebrale, sincopă și moarte. c. Plăgile toracelui pot fi nepenetrante și penetrante: plăgile nepenetrante, cu sau fără leziuni osoase
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
papaverină 1 fiolă la 4-6 ore, aplicații locale cu papaverină (soluție 2,5%), vasodilatatoare, antibiotice. Tratamentul chirurgical are drept scop de a efectua hemostaza definitivă sau de a reface continuitatea vasculară prin: a. ligatura vasculară care se aplică numai la carotida externă, iliaca internă, femurala profundă, ligaturi care nu se însoțesc de ischemie. Se vor aplica numai în cazuri de excepție. b. repararea axului arterial prin: sutură vasculară (fig.12.10), petec, grefă venoasă (fig.12.11) sau proteză sintetică; c
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
traiect îngust în părțile moi. Se produce astfel o hemoragie interstițială care determină apariția unui hematom. Prin organizarea cheagurilor externe și a țesuturilor înconjurătoare se individualizează progresiv peretele anevrismului. Anatomie patologică: Localizat în ordinea frecvenței, pe artera poplitee, femurală, subclaviculară, carotidă, axilară este rar întâlnit pe arterele mici și de obicei unic. Poate fi: fuziform, când dilatația interesează întreaga circumferință a vasului (apare frecvent după contuzii arteriale) comunicând cu cele două capete ale arterei, sau sacciform anevrismul are forma unei pungi
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
lungul mai multor minute, ore sau chiar zile. Hemoragia cerebrală cauzează de la debut un deficit important și constant. 2. Infarctul cerebral trombotic-aterosclerotic Vasele intracraniene și ale gâtului sunt predispuse modificărilor aterosclerotice. Locurile favorite de dezvoltare a acestor modificări sunt arterele carotide comune și cele interne, arterele vertebrale și artera bazilară, ca și trunchiurile arterelor cerebrale mari. Factorii care potențează procesul aterosclerotic sunt HTA, diabetul zaharat și hiperlipidemia (1). Peste 50% din pacienții care dezvoltă un AVC (stroke) trombotic prezintă unul sau
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
lungă, de câteva ore până la 24 de ore sunt aproape totdeauna embolice. Investigații și tratament: Pacienții cu AIT-uri trebuie investigați prin Doppler carotidian, angiografie cu substracție digitală și arteriografie. Pentru cei cu AIT carotidian și leziuni situate în arterele carotide ale gâtului cu un grad înalt de stenoză sau cu placă ulcerată, endarterectomia este soluția terapeutică. În cazurile în care modificările sunt mai frecvente în porțiunea intracraniană a arterei carotidiene sau gradul de stenoză este sub 70% în porțiunea extracraniană
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
embolic În vasele cerebrale, embolia este cea mai frecventă cauză de stroke (aproape 40% din AVC sunt embolice, comparativ cu 32% trombotice). Cei mai mulți emboli provin din inimă (fibrilație atrială (24), infarct miocardic cu trombi murali, endocardită). Alte proveniențe sunt arterele carotide, aorta și arterele mari cerebrale. Față de trombii care aderă de peretele vascular, embolii sunt friabili și migratori. Embolul se poate dezintegra înainte ca necroza țesutului să aibă loc sau dacă țesutul este infarctizat, acesta poate deveni hemoragic când circulația se
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
gradul IV, dar ascultarea suflului cu stetoscopul aplicat pe treimea distală a antebrațului clasifică suflul în gradul V, iar cu stetoscopul depărtat de torace ascultarea unui suflu îl încadrează în gradul VI. Pentru suflurile sistolice se va căuta iradierea pe carotide și aorta abdominală. · Odată terminată explorarea toracelui anterior se invită pacientul să-și acopere toracele și se începe examinarea abdomenului prin inspecție, palpare, percuție și auscultație insistându-se asupra manevrelor, care aduc informații real utile. · Inspecția urmărește aspectul tegumentelor, colorații
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
ECMO al pacienților cu HDC. Autorii au recomandat recurgerea la utilizarea ECMO la copiii tratați printr-un protocol terapeutic maximal și la care nu s-a obținut răspunsul la tratamentul medical. Tehnica practicată în cele mai multe centre medicale implică ligatura arterei carotide. Imediat este posibilă apariția unei ischemii cerebrale, deși aceasta este rară la nou-născuții la care s-a folosit ECMO. Hemoragia intracerebrală sau intraventriculară poate apare la unii nou-născuți în stare gravă, iar heparinizarea sistemică poate accentua hemoragia. Este posibilă și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
înlătură frecvențele joase. Inițial, se reperează vârfului inimii prin palpare, apoi se ascultă toate focarele cordului, în ordinea menționată mai jos, de la apex la baza cordului sau invers. La persoanele peste 50 de ani este obligatoriu a se asculta arterele carotide, datorită riscului de ateroscleroză. În cazul în care se ascultă sufluri, se continuă ascultația spre axilă, vasele de la baza gâtului, etc. Focarele de auscultație 1 - mitral (apexian) în spațiul V i.c. stâng, pe l.m.c; 2 - tricuspidian în spațiul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a afectării microangiopate poate explica această asociere (15). În diabetul zaharat tip 1 corelația dintre limitarea mișcării articulare și afectarea macrovasculară este dependentă de sex (5). S-a constatat că femeile cu limitarea mișcării articulare au o grosime a arterei carotide comune semnificativ crescută comparativ cu cele fără această afectare, prezentând un risc de două ori mai mare pentru apariția fenomenelor de ateroscleroză. La bărbați nu se observă o astfel de corelație. Explicația rezidă în diferențele biochimice și hormonale existente (18
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
hemoragia [19,20]. Examenul clinic are senzitivitatea scăzută (61%), tehnicile imagistice tip angiografia CT-multislice, RMN și angiografia RMN, angiografia Seldinger pe patru vase fiind de real folos [21-23]. FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ Fistula carotido-cavernoasă (FCC) reprezintă o comunicare anormală posttraumatică între artera carotidă internă și sinusul cavernos. Fistula este rezultatul unei dilacerări în peretele arterial cauzat de un fragment osos sau în urma undelor de șoc care produc o dilacerare arterială [24,19,20]. Investigația CT și RMN pune în evidență lărgirea venelor de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
hipersemnal în substanța albă secundar hipertensiunii venoase. Acest lucru poate să conducă la glioză cerebrală. Angiografia digitală cu substracție (DSA): - Până în prezent angiografia DSA este obligatorie pentru a pune în evidență FAVCD. Injectarea substanței de contrast în diferitele ramuri ale carotidei externe va pune în evidență șunturi arterio-venoase prin fistulă în sistemul venos cerebral. FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ Unii autori clasifică fistula carotido-cavernoasă în cadrul fistulelor durale arterio-venoase. Imagistica CT: - CT cerebral nativ este adeseori normal; - examinarea CT cu SDC: poate fi normală sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
este din celulele epiteliale embrionare localizate de-a lungul pasajului faringopituitar, de la planșeul ventriculului III până la pereții faringieni. Clasificarea în funcție de localizare este supraselară, intrasupraselară, infundibulară și intraventriculară. În funcție de mărime și localizare comprimă glanda hipofizară, nervii optici și chiasma optică, arterele carotide interne și ventriculul III. Există două variante histologice: adamantinomatos și papilar. Varianta adamantinomatoasă a craniofaringiomului este mai frecventă și are o structură mixtă solid-chistică și cu calcificări, iar varianta papilară este adesea solidă, cu rare calcificări [2,3] (fig. 3
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
esențială Investigații obligatorii: - examene de laborator: glicemie, spectru lipidic, creatinină, potasemie, examen de urină; - electrocardiogramă (ECG) - examen fund de ochi (FO) (stadiul modificărilor); - ecocardiografie (metoda de elecție pentru diagnosticul HVS prin măsurarea SIV, PPVS). Investigații suplimentare: - ecografie vasculară (aortă, artere carotide, artere renale); - ecografie vasculară (aortă, artere carotide, artere renale); HIPERTENSIUNEA SECUNDARĂ Renală Investigații obligatorii: - examene de laborator, test Addis-Hamburger, proba de concentrație, ionogramă urinară, hemoleucogramă, VSH, creatinină (clearance creatinină), acid uric, proteinurie/microalbuminurie; - ecografie renală, ecocardiografie, ecografie vasculară renală (HTAreno-vasculară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
spectru lipidic, creatinină, potasemie, examen de urină; - electrocardiogramă (ECG) - examen fund de ochi (FO) (stadiul modificărilor); - ecocardiografie (metoda de elecție pentru diagnosticul HVS prin măsurarea SIV, PPVS). Investigații suplimentare: - ecografie vasculară (aortă, artere carotide, artere renale); - ecografie vasculară (aortă, artere carotide, artere renale); HIPERTENSIUNEA SECUNDARĂ Renală Investigații obligatorii: - examene de laborator, test Addis-Hamburger, proba de concentrație, ionogramă urinară, hemoleucogramă, VSH, creatinină (clearance creatinină), acid uric, proteinurie/microalbuminurie; - ecografie renală, ecocardiografie, ecografie vasculară renală (HTAreno-vasculară); - examen fund de ochi (FO); - electrocardiogramă (ECG
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
de contrast; EEG. Investigații suplimentare - RMN cerebral. 4. Traumatisme cranio-cerebrale grave Investigații obligatorii - RMN cerebral. Investigații speciale - PET; SPECT. Traumatisme vertebro-medulare Investigații obligatorii - radiografia segmentului vertebral afectat Investigații suplimentare - CT de segment vertebral afectat; EMG; Eco Doppler artere vertebrale, artere carotide. Investigații speciale - RMN ± s.c segment vertebral afectat; angio-RMN. Mielopatii netraumatice Investigații obligatorii - CT ± substanță de contrast; ex. LCR. Investigații suplimentare - RMN ± substanță de contrast. Infarct medular Investigații obligatorii - RMN ± substanță de contrast, angio-RMN. Hemoragie intraspinal�� Investigații obligatorii - RMN ± substanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
esențială Investigații obligatorii: - examene de laborator: glicemie, spectru lipidic, creatinină, potasemie, examen de urină; - electrocardiogramă (ECG) - examen fund de ochi (FO) (stadiul modificărilor); - ecocardiografie (metoda de elecție pentru diagnosticul HVS prin măsurarea SIV, PPVS). investigații suplimentare: - ecografie vasculară (aortă, artere carotide, artere renale); - monitorizarea ambulatorie a TA 24/48 ore (Holter TA). Hipertensiunea secundară Renală 1. investigații obligatorii: - examene de laborator, test Addis-Hamburger, proba de concentrație, ionogramă urinară, hemoleucogramă, VSH, creatinină (clearance creatinină), acid uric, proteinurie/microalbuminurie; - ecografie renală, ecocardiografîe, ecografie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
Investigații suplimentare - RMN cerebral. Traumatisme cranio-cerebrale grave 1. Investigații obligatorii - RMN cerebral. 2. Investigații speciale - PET; SPECT. Traumatisme vertebro-medulare 1. Investigații obligatorii - radiografia segmentului vertebral afectat 2. Investigații suplimentare - CT de segment vertebral afectat; EMG; Eco Doppler artere vertebrale, artere carotide. 3. Investigații speciale - RMN ± s.c segment vertebral afectat; angio-RMN. Mielopatii netraumatice 1. Investigații obligatorii - CT ± substanță de contrast; ex. LCR. 2. Investigații suplimentare - RMN ± substanță de contrast. Infarct medular Investigații obligatorii - RMN ± substanță de contrast, angio-RMN. Hemoragie intraspinală Investigații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]