2,818 matches
-
Goga, G. Topîrceanu, Aron Cotruș (Bradul, O, plecările, Am înflorit întocmai ca un măr ș.a.), Al. T. Stamatiad (Melancolie, Templul iubirii, Întrebare), Radu Boureanu, D. Ciurezu, D. Gherghinescu-Vania, Emil Giurgiuca, N. Iorga, N. Milcu, Cincinat Pavelescu, Mircea Dem. Rădulescu, O. Carp, George Dorul Dumitrescu, George Petre. Cel mai stăruitor se arată a fi Constantin Goran, a cărui lirică, având drept tematică iubirea, este modestă sub raportul expresiei. Proza inclusă în sumar aparține lui Mihail Sadoveanu (Pe o pagină a „Amintirilor”), Gala
TRIBUNA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290256_a_291585]
-
militează pentru întregirea României în granițele ei firești. Alți colaboratori: Dorina Gabor Bălășoiu, Eugen Păunescu, Al. Păunescu, Demostene Nacu, Elisabeta Popescu-Kermel, Valerian Dobrescu, Al. Bidian, Sava Gârleanu, Nicolae Alexandru, Remus Radina, Alexandru Micle, Sorin Petcu, Gabriel Manolescu, Alexandru Isac, Mircea Carp, Monahul Ioan (Șova), Eugenia Ușeriu. I. O.
ZORI DE ZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290748_a_292077]
-
în conștiința multor contemporani și a posterității, el fiind văzut îndeobște ca un personaj excesiv de protocolar, trufaș, cu fumuri aristocratice. Unele intervenții exprimă situări curajoase, sfidări chiar la adresa monarhiei, atitudini demofile riscante. Amintirile, ca și portretele unor politicieni (P. P. Carp, Ion C. Brătianu, Dimitrie Sturdza, Alexandru Marghiloman ș.a.) se integrează, prin calitatea expresiei, prozei literare. O ținută artistică aleasă, alături de fervoarea opiniilor estetice, distinge și bogata corespondență a lui Z., considerată uneori partea „cea mai durabilă și cea mai actuală
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Biblioteca Academiei Române. Alți colaboratori: P. P. Panaitesscu, Al. Busuioceanu, Dimitrie Găzdaru, Ștefan Pașca, Edgar Papu, Nestor Camariano, Emil Vârtosu, N. Geogescu-Tistu, H. Blazian, Aurelian Sacerdoțeanu, N. N. Condeescu, F. Dragnea, Șt. Crudu, Ion Schintee, Anita Belciugățeanu, Cornelia Dumitrescu, George Baiculescu, Ecaterina Carp. M. V.
STUDII ITALIENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289991_a_291320]
-
o presiune crescândă asupra eșafodajului de politică externă al Vechiului Regat, obligând guvernul de la București să caute remedii pentru salvarea mecanismului ce asigura securitatea regatului pe termen lung. Decidenții români, artizani ai alianței, regele Carol I, D. A. Sturdza, P. P. Carp, Alexandru Beldiman, au părut să Înțeleagă atunci că viciile originare necesitau a fi cumva estompate, dacă nu chiar extirpate. Secretul alianței a rămas Însă. Prudența excesivă lui Carol I a funcționat negativ În acest caz, decizia În această privință, motivată
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
se Întâmpla În Transilvania, s-a conturat În mintea decidenților români ceva mai devreme, pe când guvernul conservator condus de Lascăr Catargi era Încă În funcție. Dovadă stă faptul că În primăvara lui 1895, la ordinul expres al Suveranului, P. P. Carp a solicitat tuturor „autorităților” din sânul corpului diplomatic românesc să-și formuleze opiniile privind căile prin intermediul cărora chestiunea românilor balcanici putea fi promovată cu succes. Obiectivul imediat al acestei campanii urma să fie la question de l’évêque, adică numirea
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
toate acestea, guvernul de la Viena și cel de la Berlin priveau România ca pe un satelit gravitând cu siguranță În orbita lor. De altfel, cu D. A. Sturdza, unul dintre ultimii „rusofobi” <ref id="60"> 60 Formula Îi aparținea lui P. P. Carp: „... substituez au mot d’austrophile celui de russophobe et vous serez dans le vrai!” BAR, Corespondență Diplomatică Austriacă, mapa XLIII, Acte 445-960, 1888, nr. 16B, Goluchowski către Kálnoky, București, 4 aprilie 1888. </ref> viscerali, Încă În fruntea guvernului și cu
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
atât În timpul, cât și după Congresul de la Berlin. În favoarea alianței cu Puterile Centrale se pronunțaseră nu numai Regele Carol I, ci și importante personalități politice ale vremii: premierul I. C. Brătianu, D. A. Sturdza (În acea perioadă ministru de Externe), P. P. Carp și Titu Maiorescu <footnote id="156">156 Acesta din urmă a făcut o amplă pledoarie În sensul orientării politicii noastre externe spre Germania și Austro-Ungaria Într-un articol apărut În Deutsche Revue (din ianuarie 1881) și preluat de presa românească
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
și doctoratul. Întors în țară, participă la conspirația îndreptată împotriva lui Al. I. Cuza, după detronarea acestuia fiind numit prefect al județului Iași. În 1866 a redactat, împreună cu C. Negruzzi și alții, jurnalul „Constituțiunea”. Prieten cu Titu Maiorescu, P. P. Carp, Iacob Negruzzi și Th. Rosetti, P. este, alături de aceștia, unul dintre întemeietorii societății Junimea, ale cărei ședințe, găzduite vreme îndelungată în propria-i casă, le înviora cu glumele sale malițioase. Până în anul 1871 a fost proprietarul tipografiei în care s-
POGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
București în aprilie 1925 și la 2 mai 1926. Poeziile sunt semnate de A. Dominic, B. Fundoianu, Emil Dorian, A. Axelrad, Eugen Relgis, A. Toma, Camil Baltazar, Iser Sol, B. Luca, F. Aderca, Virgiliu Moscovici, Ion Pribeagu, I. Peltz, Horia Carp, Ury Benador, Ion Călugăru, F. Brunea-Fox, I. Ludo. Tot aici A.L. Zissu scrie articolul Ce-i iudaismul?, iar St. Antim dezvoltă subiectul Antisemitism și feudalism. Interesante sunt contribuțiile referitoare la filosofie ale lui I. Brucăr sau notele semnate de
PUNTEA DE FILDES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289065_a_290394]
-
Ce-i iudaismul?, iar St. Antim dezvoltă subiectul Antisemitism și feudalism. Interesante sunt contribuțiile referitoare la filosofie ale lui I. Brucăr sau notele semnate de Marcel Iancu, precum și cele ale lui J. Bercovitz (Dubla naționalitate). Însemnări despre Israel trimite Horia Carp, iar Adrian Verea și Emil Dorian publică piesele de teatru Delir și Istorie banală. M.Pp.
PUNTEA DE FILDES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289065_a_290394]
-
din ediția Șaraga (1895) cu textul din manuscrisul găsit acum, discutându-se diferențele, lecțiunile greșite etc. Revista reproduce Apari să dai lumină de Mihai Eminescu și articolul Cele una sută și una fabule ale d-lui Sion de P. P. Carp. R.Z.
PUBLICARILE UNUI GRUP DE IUBITORI AI LITERATUREI SI AI STIINŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289060_a_290389]
-
REVISTA BUZĂULUI, publicație apărută la Buzău, bilunar, între 1 martie și 2 iunie 1896. Colaborează cu versuri și proza O. Carp, N. Beldiceanu, Gheorghe din Moldova, Lucreția Suciu-Rudow, Ana Ciupagea, Lăură Vampa, N.G. Rădulescu-Niger, Gr. N. Lazu. Lui Traian Demetrescu i se publică versuri, Petre Liciu semnează epigrame, în timp ce Ludovic Leist traduce din I.S. Turgheniev (schițele Vizită, Moșneagul, Călugărul, Auzi-vei
REVISTA BUZAULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289186_a_290515]
-
dezbaterile, 1902-1903; Titu Maiorescu, „Tribunul poporului”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1903-1904; Botez, Scrieri, 265-272; G.C. Ionescu-Șișești, „Măria sa, Ogorul”, R, 1908, 9; P. Partenie, „La gura văiei”, R, 1908, 9; Mihail Dragomirescu, „Magistrații noștri”, CVC, 1909, 1; M. C. [Mihai Carp], „Povestirile lui moș Iftimie Hârobor”, VR, 1911, 5; A.R., „Orfanii neamului”, „Viața literară”, 1914, 2; N. Vlădescu, N. Rădulescu-Niger, „Revista funcționarilor publici”, 1926, 7-8; Călinescu, Ist. lit. (1941), 525, Ist. lit. (1982), 592; Leontin Iliescu, Rădulescu-Niger, U, 1944, 195
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
decât o „povestire fantastică” a lui N. Blaramberg, intitulată Cineva nu se înamorează din suflet - probabil o traducere din franțuzește. În al doilea număr se mai publică A doua epistolă deschisă către d. Petriceicu Hajdeu, constituind răspunsul lui P. P. Carp la întâmpinarea făcută de Hasdeu contra criticii la monografia Ion Vodă cel Cumplit. D.M.
REVISTA DUNARII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289207_a_290536]
-
trimitea traspunerea sa din Goethe, Herman și Dorotea, lui V. Alecsandri, care ar fi citit-o „cu plăcere” și ar fi corectat-o. În 1887 (sub inițialele F.C. și sub pseudonimul N. Filin), publica în „Convorbiri literare” și semna Flor Carp o traducere din Carmen Sylva. Din 1893 a scos „Deșteptarea”, gazetă destinată satului. În primii ani o redacta, aproape în întregime, singur: articolele aveau caracter instructiv (istorie, agricultură, economie), educativ și literar. După 1900, independent de voința inițiatorului ei, „Deșteptarea
MORARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288244_a_289573]
-
a publicat versuri muzicale, dovedind, în egală măsură, sensibilitate poetică și o bună cunoaștere a poeziei eminesciene, sub semnătura Ciopone, un autor al cărui pseudonim rămâne încă nedezlegat. C. Dimitriu dă versuri și nuvele prin nimic memorabile. Ciopone și O. Carp traduc din Heine, se tipăresc și traduceri din Musset (de C. Dimitriu), din Tolstoi și Gogol. Cu poezii populare, culese la Berevoiești, colaborează D. Nanu, care, după o susținută corespondență cu redactorii, debutase în numărul 5 cu poezia Lacrimi de
MUGURUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288274_a_289603]
-
ales membru al Academiei Române în 1881, fiind ulterior, între 1888 și 1929, secretar general și de mai multe ori vicepreședinte și președinte al forului academic. În 1863, îndată după întoarcerea în țară, la Iași, N. face cunoștință cu P. P. Carp, T. Maiorescu, V. Pogor și Th. Rosetti, împreună cu care înființează societatea literară Junimea. Devenit unul dintre membrii de bază, el îndeplinește din 1868 însărcinarea de secretar al societății. Totodată e redactor răspunzător al revistei „Convorbiri literare”, chiar de la început, de la
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
de frunte ai țării, între care și pe Duiliu Zamfirescu, de care s-a legat printr-o lungă prietenie. În 1883 este introdus la ședințele Junimii bucureștene. Atașat în Ministerul de Externe (1885), șef de cabinet al lui P. P. Carp (1888), va fi numit secretar de legație la Paris (1889) și Istanbul (1890). Din 1892, retrăgându-se din diplomație, ține, la recomandarea lui Titu Maiorescu, un curs facultativ de istoria literaturii române la Universitatea din București. Sprijină activitatea politică a
PETRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
solemne (1927), Din amintirile unui fost dregător (1934). Cei care figurează în bogata lui galerie sunt Titu Maiorescu, venerat ca „maestrul maeștrilor și zeul zeilor, al cărui cuvânt era o vrajă”, tumultuosul N. Iorga, foarte inteligentul, causticul orator P. P. Carp, apoi Take Ionescu, Al. Marghiloman, Duiliu Zamfirescu, ca și Barbu Delavrancea, în portretizarea căruia autorul împrumută inspirat câteva trăsături dominante ale celui evocat, precum patetismul, stilul metaforic. Alteori medalionul rămâne încrustat într-un panegiric (semnificative sunt textele din Momente solemne
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
80, B-dul A. I. Cuza 99, str. Petru Rareș 32. 164. Albu Bucur, 7 apartamente, București, Calea Griviței 181, Rășinari, str. Sibiu 502. 165. Academia R. P. R. Uzufructara Elvira Vlădescu, 23 apartamente, București, Calea Dudești 71, 63, 61, str. Cpt. Petre Carp 3 166. Asoc. proprietarii blocului Coltei, 14 apartamente, București, str. Ion Ghika 3, B-dul 1848 6. 167. Antoniu George, 3 apartamente, București, str. Viitorului 102. 168. Azarian Sirai și Marig Azarian, Takuhi și Onig, 9 apartamente, București, Calea Griviței 114. 169
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
3 apartamente, București, str. Pietății 18. 1137. Caciulescu Ion, 3 apartamente, București, str. Av. Iliescu 22. 1138. Candrea Berta, 4 apartamente, București, Într. V. Păun 1. 1139. Constantinescu Radu, 4 apartamente, București, str. Vasile Stroescu 46, calea Moșilor 189. 1140. Carp Ana, 3 apartamente, București, str. Viitor 12. 1141. Constantinescu Maria, 2 apartamente, București, str. Muzelor 20. 1142. Cristescu Valerica, 3 apartamente, Constantă, str. I. Branescu 7, 9, str. Griviței 70. 1143. Cristescu Cecilia, 5 apartamente, București, str. Rasuri 19; Tg.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București, str. Lânăriei 75. 1234. Cerbulescu Cecilia, 6 apartamente, București, str. Buzești 48. 1235. Cerchez Camelia, 3 apartamente, București, str. Temisana 46-48. 1236. Calleu Aglae, 4 apartamente, București, str. Bozianu 18. 1237. Cristea Alexandru, 7 apartamente, București, str. Cpt. Petre Carp 11. 1238. Constantinescu Anghel, 2 apartamente, Predeal, str. V. Alexandri 20, Brăila, str. Misitii Port 189. 1239. Cristescu Ion, 7 apartamente, București, str. Nerva Traian 67. 1240. Ciobotaru Berta, 4 apartamente, București, Vulturi 141. 1241. Charas Leon, 3 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Eugen, 6 apartamente, București, cal. Plevnei 1. 1611. Carnaru Gheorghe, 11 apartamente, București, str. Ion Maiorescu 34, sos. Ștefan cel Mare 238. Sinaia, str. 6 Martie 3. 1612. Cardaș Coriolan, 3 apartamente, București, str. V. Dumitrescu ÎI, nr. 10. 1613. Carp Dumitru, 9 apartamente, București, str. Viting 8, str. Carol Knapel 15. 1614. Castana Maria, 7 apartamente, București, str. Arh. Ion Mincu 33, str. Oituz 21. 1615. Colfescu Augusta, 4 apartamente, București, str. Antim 19. 1616. Chicos Ștefan, 5 apartamente, Pitești
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
6-8, str. N. Bălcescu 3-5, str. Biserică Enei 2, str. N. Bălcescu 30. Brăila, str. Silivestru 3. 1754. Calmiceanu Angela, 7 apartamente, București, str. Cercului 1, str. Aureliu 33. 1755. Costă Jean, 4 apartamente, București, str. Luminei 2 A. 1756. Carp Mariana, 7 apartamente, București, str. Dr. Turnescu 11. 1757. Constantinescu Florența și Lucia Grosu, 3 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 69. 1758. Cioflec Maria, 6 apartamente, București, str. Const Nancu 5. 1759. Covaci Alexandru, 15 apartamente, București, str. Ardeni 38
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]