1,613 matches
-
fel și chip" pe cei ce puteau și voiau să se sacrifice pentru a-și continua lupta pentru comunism 1928. În acest timp, drepturile omului au continuat să constituie unul din cele mai importante subiecte de discuție de la Washington. Administrația Carter se luptase mai mult de un an să pună la punct o politică a drepturilor omului, distinctă de ceea ce era prevăzut în Declarația Drepturilor Omului. În cele din urmă, pe 17 februarie 1978, Carter a semnat Directiva prezidențială nr. 30
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
subiecte de discuție de la Washington. Administrația Carter se luptase mai mult de un an să pună la punct o politică a drepturilor omului, distinctă de ceea ce era prevăzut în Declarația Drepturilor Omului. În cele din urmă, pe 17 februarie 1978, Carter a semnat Directiva prezidențială nr. 30, care definea politica americană. Aceasta nu conținea elemente noi, dar ele erau îmbinate pentru prima oară într-o strategie politică. Statele Unite și-au fixat obiectivele prioritare privind drepturile omului, primul dintre ele fiind neacordarea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o hotărîre 1930. Cu toate acestea, președintele credea că în ciuda inconsecvenței, "idealismul american este un mod practic și realist de abordare a afacerilor externe și că principiile morale constituie baza ideală de exercitare a puterii și influenței americane"1931. Practic, Carter vedea o deosebire între încălcările drepturilor omului de către o țară guvernată de o dictatură conservatoare și cele practicate de un stat aflat sub dominație comunistă. El credea că protestele americanilor împotriva încălcărilor drepturilor omului săvîrșite de regimurile conservatoare poate fi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
drepturilor omului săvîrșite de regimurile conservatoare poate fi mai eficientă "decît a celor din țările comuniste, unde represiunea este atît de puternică încît nu poate fi controlată sau înlăturată cu ușurință"1932. Pe aceasta se baza și reînnoirea anuală de către Carter a scutirii României de la condiția emigrării. El privea derogarea și Clauza ca pe unul din puținele mijloace prin care America putea induce o schimbare în tratamentul de care se bucurau drepturile omului în România. Dacă mecanismul era eficient, aceasta era
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în România. Dacă mecanismul era eficient, aceasta era o altă problemă. Scopul reînnoirii anuale era acela de a menține validitatea derogării și a "Clauzei națiunii celei mai favorizate", ca un mod de a induce o schimbare. Ceaușescu îl vizitează pe Carter În acest timp, Administrația se pregătea pentru vizita președintelui Ceaușescu la Casa Albă. Invitația pe care Carter i-o adresase lui Ceaușescu pornise de la vizita președintelui Ford în România, din 1975. Pregătirile începuseră de cîteva luni1933, căci întîlnirea din aprilie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a menține validitatea derogării și a "Clauzei națiunii celei mai favorizate", ca un mod de a induce o schimbare. Ceaușescu îl vizitează pe Carter În acest timp, Administrația se pregătea pentru vizita președintelui Ceaușescu la Casa Albă. Invitația pe care Carter i-o adresase lui Ceaușescu pornise de la vizita președintelui Ford în România, din 1975. Pregătirile începuseră de cîteva luni1933, căci întîlnirea din aprilie avea să fie deosebit de importantă pentru Ceaușescu. Carter omisese România la primul său turneu în Europa de Est din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vizita președintelui Ceaușescu la Casa Albă. Invitația pe care Carter i-o adresase lui Ceaușescu pornise de la vizita președintelui Ford în România, din 1975. Pregătirile începuseră de cîteva luni1933, căci întîlnirea din aprilie avea să fie deosebit de importantă pentru Ceaușescu. Carter omisese România la primul său turneu în Europa de Est din decembrie 1977, cînd vizitase Polonia. Apoi îl primise pe președintele maghiar, și încheiase, pe 17 martie, un acord bilateral cu Ungaria, prelungind "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru Budapesta. Pe 7
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România la primul său turneu în Europa de Est din decembrie 1977, cînd vizitase Polonia. Apoi îl primise pe președintele maghiar, și încheiase, pe 17 martie, un acord bilateral cu Ungaria, prelungind "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru Budapesta. Pe 7 aprilie, Carter a înaintat Congresului o derogare de la condiția libertății de emigrare, precum și tratatul ungar, spre aprobare. La cinci zile după aceea, Ceaușescu a sosit la Washington. Președintele român credea în talentul lui diplomatic. El voia să se asigure că propunerile oficiale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congresului o derogare de la condiția libertății de emigrare, precum și tratatul ungar, spre aprobare. La cinci zile după aceea, Ceaușescu a sosit la Washington. Președintele român credea în talentul lui diplomatic. El voia să se asigure că propunerile oficiale pe care Carter le făcuse, recent, țărilor est-europene, nu însemnau căderea României în dizgrație. Voia să-l asigure pe Carter că și el este preocupat de drepturile omului și că împreună ar putea lărgi relațiile bilaterale. În sfîrșit, dorea să discute cu liderii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aceea, Ceaușescu a sosit la Washington. Președintele român credea în talentul lui diplomatic. El voia să se asigure că propunerile oficiale pe care Carter le făcuse, recent, țărilor est-europene, nu însemnau căderea României în dizgrație. Voia să-l asigure pe Carter că și el este preocupat de drepturile omului și că împreună ar putea lărgi relațiile bilaterale. În sfîrșit, dorea să discute cu liderii companiilor comerciale, mai ales cu cei din domeniile tehnologiei energetice și petrochimiei despre noi obiective comerciale comune
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comerciale comune. Ceaușescu voia, de asemenea, să acționeze rapid în acest domeniu, înainte de a se vedea silit să concureze cu Ungaria, care beneficia de Clauză, pentru a atrage investiții și companii americane. Pe 12 aprilie, la ora 10:30 a.m., Carter i-a întîmpinat în mod oficial pe președintele Ceaușescu și pe soția sa, în Biroul Oval al Casei Albe1934. În cuvîntul de deschidere, ambii președinți s-au referit la drepturile omului și acesta avea să fie unul din laitmotivele vizitei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
președintele Ceaușescu și pe soția sa, în Biroul Oval al Casei Albe1934. În cuvîntul de deschidere, ambii președinți s-au referit la drepturile omului și acesta avea să fie unul din laitmotivele vizitei lui Ceaușescu, pe parcursul celor șase zile. Apoi, Carter și-a exprimat aprecierile față de eforturilor de mediere întreprinse de președintele român în Orientul Mijlociu 1935. După-amiaza, Barbara Walters, comentatoare a Televiziunii ABC, l-a intervievat pe președintele român. Răspunzînd la o întrebare legată de drepturile omului, Ceaușescu a subliniat eforturile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a subliniat eforturile depuse de România în acest sens, arătînd încă o dată că el privește aceste drepturi într-un context mai larg, în care sînt incluse dezarmarea, dreptul la muncă și la educație 1936. În seara zilei de 12 aprilie, Carter și Ceaușescu au făcut schimb de toasturi la dineul de stat organizat în cinstea președintelui român. Carter a arătat că ambii lideri sînt capabili să rezolve problema drepturilor omului, "poate prin alte mijloace și în alt ritm...". În toastul său
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
într-un context mai larg, în care sînt incluse dezarmarea, dreptul la muncă și la educație 1936. În seara zilei de 12 aprilie, Carter și Ceaușescu au făcut schimb de toasturi la dineul de stat organizat în cinstea președintelui român. Carter a arătat că ambii lideri sînt capabili să rezolve problema drepturilor omului, "poate prin alte mijloace și în alt ritm...". În toastul său, Ceaușescu a recunoscut importanța drepturilor omului și a arătat că "noi respectăm cu strictețe aceste drepturi și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aglomerată. La micul dejun de la Blair House, Ceaușescu s-a întîlnit cu circa 12 senatori interesați de dezvoltarea relațiilor româno-americane și a avut o întrevedere specială cu Henry Jackson. Apoi a traversat bulevardul Pennsylvania, pentru a discuta în particular cu Carter, timp de o oră, discuție care s-a soldat cu o declarație comună. Cei doi și-au reafirmat conformarea la declarația comună semnată în decembrie 1973. Ei au convenit, de asemenea, să promoveze și să faciliteze atît comerțul, cît și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu o serie de magnați industriali, printre care David Rockefeller, de la Chase Manhattan Bank, Gabriel Hauge, de la Manufacturers Hanover și Milton Rosenthal, președintele Consiliului Economic Româno-American1942. La întoarcerea în România, Ceaușescu a luat cîteva măsuri, pentru a-i arăta lui Carter că promisiunile lui nu sînt vorbe în vînt. Pe 18 aprilie, el a acordat 47 de pașapoarte și vize de ieșire pentru plecarea din țară1943. Avînd în vedere că această cifră era aproape egală cu numărul emigranților pe o lună
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1944. Pașapoartele aprobate de Ceaușescu nu aveau nici o legătură cu problema religioasă, dar dovedeau că România nu este insensibilă la drepturile omului și că e dispusă să răspundă necesităților individuale. Cererea de derogare prezidențială din 1978 Pe 2 iunie, președintele Carter a trimis Congresului cererea de scutire a României de la condiția emigrării și astfel a început ritualul estival al audierilor pentru derogare. În recomandarea sa către Congres, președintele atrăgea atenția asupra creșterii generale a volumului emigrării din România, mai ales a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
datorează unei înțelegeri dintre Bonn și București. România promisese să aprobe anual emigrarea a circa 11.000 de cetățeni de origine germană în Germania, în schimbul unor credite și plăți de pînă la 8.000 de mărci germane de persoană 1945. Carter și-a exprimat îngrijorarea cu privire la scăderea numerică a emigranților evrei, adăugînd, însă, că o serie de convorbiri la nivel înalt au dus "la soluționarea favorabilă a multor probleme umanitare și de emigrare"1946. Carter a informat, de asemenea, legislativul că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de mărci germane de persoană 1945. Carter și-a exprimat îngrijorarea cu privire la scăderea numerică a emigranților evrei, adăugînd, însă, că o serie de convorbiri la nivel înalt au dus "la soluționarea favorabilă a multor probleme umanitare și de emigrare"1946. Carter a informat, de asemenea, legislativul că a hotărît să se revizuiască Acordul Comercial româno-american pentru o perioadă de încă trei ani, deoarece Statele Unite și-au menținut un echilibru comercial satisfăcător cu România și ambele țări și-au redus reciproc barierele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au redus reciproc barierele comerciale 1947. Congresul nu s-a opus prea mult reînnoirii derogării de la condiția emigrării și a acordului comercial pentru trei ani. Vizita din aprilie a lui Ceaușescu, la care se adăuga angajamentul din 1977, al lui Carter, de a supraveghea procedurile de emigrare din România i-au redus la tăcere pe cei mai mulți dintre critici. De fapt, nici un membru al Congresului nu a înaintat nici o moțiune de protest înaintea audierilor sau în cursul lor. Opoziția legislativului a fost
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la emigrarea în Statele Unite și-a schimbat numele în John Tudor. În testament se stabilea clar că Tudor moștenea o vastă colecție de monede vechi. Departamentul de Stat intervenise de cîțiva ani pentru Tudor. În cursul vizitei sale din aprilie, Carter îi amintise lui Ceaușescu de acest caz. Pe 30 mai, guvernul român l-a informat încă o dată, în mod oficial, pe Tudor, că hotărîrea Tribunalului român din 1946, de a oferi monedele Academiei Române, rămîne valabilă. Tudor voia ca plîngerea lui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
întors la București și a vorbit cu reprezentanți ai Armatei, prilej cu care a explicat de ce se opune creșterii volumului cheltuielilor militare pe seama "bunăstării materiale și spirituale a poporului"1961. În vreme ce încordarea dintre București și Moscova continua să crească, Administrația Carter și-a definit, în sfîrșit, politica pentru Europa de Est. Luînd cuvîntul în fața Comisiei pentru Europa și Orientul Mijlociu de pe lîngă Camera Reprezentanților, William Luers, de la Departamentul de Stat, a anunțat, în septembrie, că America intenționează să "recunoască și să sprijine identitatea fiecărei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în parte și să instituie relații directe și bilaterale" cu aceste state 1962. Disputa Brejnev-Ceaușescu, care a continuat să se intensifice pe tot parcursul toamnei, așa cum se putea vedea și din declarațiile publice ale ambelor guverne, i-a dat lui Carter ocazia de a-și implementa noua lui politică pentru Europa de Est. El s-a hotărît să sprijine România. Pe 8 decembrie, Michael Blumenthal a sosit în București. Oprirea nu figura, inițial, pe itinerarul său. Secretarul de Finanțe tocmai își încheiase cele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sosit în București. Oprirea nu figura, inițial, pe itinerarul său. Secretarul de Finanțe tocmai își încheiase cele patru zile de negocieri comerciale, din care două petrecute la Moscova și două în Bonn, în Germania Federală, cînd a primit recomandarea lui Carter de a vizita România înainte de a se întoarce la Washington 1963. La sosirea pe Aeroportul Otopeni, Blumenthal a transmis un mesaj din partea președintelui american. Prin această vizită, el voia "să asigure încă o dată poporul român și pe președintele Ceaușescu de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
90 de minute convorbiri particulare cu Ceaușescu. Pe 9 decembrie, la prînz, a plecat spre Washington 1965. Misiunea lui Blumenthal a constituit una din cele mai directe intervenții făcute vreodată de un președinte american în privința Pactului de la Varșovia. Consilierii lui Carter se temeau, se pare, de posibilitatea unor intervenții militare sovietice în România, mai ales că Brejnev făcuse aluzie la comportamentul "demagogic" al lui Ceaușescu 1966. Dintre oamenii lui Carter, puțini erau cei care credeau că Ceaușescu s-ar putea folosi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]