532,837 matches
-
cea mai interesantă din punct de vedere biografic și spiritual, fiindcă aici mă exprim pe mine însumi în mod foarte autentic și sincer. - Unde țineați ascunse carnetele? - De pildă, pe cele care acoperă perioada ’48-’54 le îngropam în grădina casei în care locuiam atunci. Mă „bucuram" de tot felul de vizite nocturne: ba sectoristul, ba „ochiul străzii", ba un agent al Securitătii care doreau să mă „cunoască" mai bine, așa că nu le puteam ține în bibliotecă. De altfel, prin anii
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
Ca să nu mai vorbim de postmodernitatea faptului că premierul-minune s-a apucat (după faimosu-i obicei) să dea din gură, lângă sicriu, în timp ce în teren ";brilianții" noștri (în frunte cu cel mai briliant dintre toți, Mutu) ne băgau mortul înfrângerii în casă. Iată, așadar, două exemple ale excesului de zel de care Adrian Năstase va avea motive să-și amintească atunci când va fi răsturnat în șanț și când din aroganța de azi va rămâne imaginea halucinantă a mingii de fotbal trecând razant
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
întreabă despre măsurile guvernului, dacă sunt bune sau rele, și răspunsul vine tăios-bosumflat: știe ei ce face! Am aflat ce gândește omul de pe stradă? Nu sunt sigur. Sigur sunt însă de faptul că vorbirea agramată face adesea cea mai bună casă cu conformismul politic: știe ei ce face! Dar să-l lăsăm în pace pe omul de pe stradă, care în fond e o victimă: victima școlii proaste pe care a urmat-o și a celor ce vede și aude zilnic la
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
consilieri, secretari de stat, directori generali, șefi și sub-șefi de regii, există ramuri întregi de români care trăiesc pe seama restului populației. Cu ce-or fi mai "cetățeni" polițiștii și militarii, să zicem, ca să se bucure de rețele paralele de spitale, case de odihnă, terenuri de sport, facilități la transportul public și priorități la locuințe? Ce produc ei pentru țară, că de "liniște" și "siguranță" nici nu poate fi vorba? A-l impozita pe sezonierul care lucrează câteva luni la mare și
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
un an, tot cu acel birjar ne plimbam împreună. Și-atunci, prin acel Roadevin, mama mi-a trimis un bilet. Repede, am lăsat fizica și-am alergat acasă. Cînd am ajuns în apropiere, ciudat, mi s-a părut că toată casa era inundată de o lumină... Am alergat pe trepte, am intrat... Înăuntru era el, Panait!... D.T.: - Îl vedeați pentru prima oară! M.P.I.: - Da... nu-l mai văzusem în viața mea... Despre el, la Brăila, se vorbea ca despre o legendă
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
i-am pus o condiție - cînd mi-amintesc acum, ce copilărească, ce caraghioasă! -; mi-a pus și el una: "Marga, să nu te amesteci niciodată în actele mele de generozitate!" (De aceea, cînd a murit, n-aveam nici un leu în casă!) D.T.: - Și v-ați ținut promisiunea: nu v-ați amestecat!? M.P.I.: - Nu... deși, uneori, ar fi trebuit să-l opresc: cîteodată făcea și excese, nebunii... D.T.: - Care a fost, doamnă Istrati, momentul cel mai covîrșitor al "romanului" trăit împreună? M.P.I.
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
decembrie '89 au început demonstrațiile în Lugoj și, în jurul orelor 19,30, asupra coloanei ce trecea pe șosea prin dreptul unităților militare, s-a tras, doi tineri fiind împușcați mortal (la cca 50 de metri de unitate). În jurul orelor 21 Casa Albă, cum i se zicea primăriei, a fost ocupată și incendiată. Dacă dl. Rădulescu are, din partea orașului în care locuiește, priorități față de cele scrise mai sus, îi admit să-l revendice și pe Homer. Știu că problema e în litigiu
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
Tristei Figuri (2001), îl lăsa pe autor proaspăt transbordat la București (se dovedește în în jurnalul de acum a fi închiderea unui cerc familial - tatăl încercase la rîndu-i o mutare în Capitală, neîmplinită din refuzul soaței de a-și abandona casa de la părinți, aceeași vîndută de fiu vreo 50 de ani mai tîrziu), cu umoruri negre cauzate de murdărie, zgomot, mitocănie (deși, într-un sfîrșit, găsise și vînzătoare care să răspundă la bună-dimineața), Livius Ciocârlie se întoarce cu &comp. în Mehadia
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
o nouă lucrare despre Panait Istrati, permanență a preocupărilor sale pe latura istoriei literare. Ca dată, este reținută ziua de 12 iunie a anului 1993. Una, ușor solemnă, în foaierul mare al teatrului brăilean "Maria Filotti", prilejuită de lansarea romanului Casa cu migdali, al cărui personaj principal este orașul Brăila, și a ediției Panait Istrati, Publicistica de tinerețe (1906-1916). Autorul romanului, conceput ca monografie a locului, este scriitor, după cum de la sine se înțelege. Nu mai puțin, muzicolog, dar în preocuparea sa
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
buletine de știri referitoare la demisia șefului pesedist, pe străzile din Focșani s-a claxonat în draci, semn al bucuriei și al aprobării de către focșăneni a acestei demisii. În unele apartamente s-a sărbătorit pînă în zori, în timp ce în alte case și mai ales vile nu s-a pus geană pe geană din cauza supărării [...]De bucurie că Oprișan și-a dat demisia, președintele Alianței Civice Vrancea, Puiu Siru, și-a îmbătat cîinele cu șampania oferită de lacheii pesedistului la mega-show-ul din
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
Bartoș afirmă că au devenit de prisos. Deși face parte din același partid, doctorul Sorin Oprescu, director al Spitalului Universitar din București, e de părere că în spatele ideii colegei sale de breaslă și de PSD s-ar afla șmecherii ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Oricum, Sorin Oprescu o atacă pe față și pe Daniela Bartoș spunînd că spitalele trebuie închise ținînd seamă de realitate, nu după cifre contabile, citat fiind de mai multe ziare centrale. Acest război din PSD
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
a fi reînhumate la Curtea de Argeș. Evenimentul a provocat și un spectacol tragi-comic, oferit gratuit în diferite ipostaze de politicieni, istorici și jurnaliști; pentru că numărul de enormități rostite cu acest prilej a bătut toate recordurile. Timp de peste patru decenii, informațiile privind Casa Regală a României au fost sistematic ocultate, falsificate ori distorsionate. Mai grav, această politică a fost continuată și după Revoluție; de aceea tinerii se află astăzi într-o ignoranță adîncă a istoriei noastre recente, cu toate consecințele ce decurg de
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
El a schimbat fața României și a făcut din București "micul Paris". Dar a însemnat mai înainte de toate un apogeu al culturii: să întocmim o listă a operelor capitale pentru literatura română apărute între 1930 și 1940, publicate cu banii Casei Regale prin Editura Fundațiilor, o listă a premiilor oferite, a sumelor date scriitorilor prin Societatea Scriitorilor Români - și vom rămîne uluiți. De la Arghezi, Blaga și Philippide la Sadoveanu, Rebreanu și Camil Petrescu, de la Perpessicius și Călinescu la tinerii Mircea Eliade
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
care apărea la București, (sub titlul Să fie binecuvântați, în traducerea Ioanei Pârvulescu, tipărită de Editura EST, 2002), cartea de memorii a lui Maurice Nadeau, Grâces leur soient rendues, imprimată de Editura Albin Michel, Paris 1990, se publica, la aceeași casă pariziană, un nou masiv volum al cunoscutului critic literar și editor, intitulat pur și simplu Serviteur! Adică, mai pe românește, un fel de "Sluga dumitale!" slujbaș aflat mereu la dispoziția cuiva, dar neexcluzând nici un pigment ironic ce lasă un mic
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
zilei din care reiese că unii reprezentanți ai Poliției lucrează și în slujba comunităților de pești și prostituate din anumite cartiere ale Capitalei. După apariția acestei anchete, Cronicarul a remarcat că echipajele de poliție care-și făceau veacul în dreptul unor case deocheate de pe Ștefan Furtună, fără să aresteze pe nimeni, au dispărut din zonă. * Campania lui Traian Băsescu pornit să strîngă semnături din ușă în ușă din partea bucureștenilor în favoarea proiectelor sale edilitare finanțate în mare parte și de Banca Europeană de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
Gheorghe Ceaușescu Dacă un călător străin în vizită la București va privi dinspre Arcul de Triumf șoseaua străjuită de pomi care duce către ieșirea din oraș, el va vedea desenându-se pe fundal clădirea cunoscută sub numele de Casa Scânteii; dacă va consulta și un ghid istoric al capitalei va afla că în fața acesteia trona până nu foarte de mult statuia lui Vladimir Ilici Lenin. Privind ansamblul de mari dimensiuni, cu colonade stupide, turnuri inutile, ornamente încărcate, de prost
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
românească? Și nu-i va trebui lungă vreme spre a constata că faraonica clădire nu are nici-o legătură cu tradiția românească: ea este o transpunere la scară mai redusă a structurilor tip universitatea Lomonosov de la Moscova construite în vremea stalinismului. Casa Scânteii este expresia arhitectonică a stăpânirii bolșevice în România. Și dacă același călător va ajunge în Piața Națiunii și va privi în susul largului bulevard recent construit, va vedea cocoțat pe o înălțime un mastodont de dimensiuni mai faraonice decât Casa
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
Casa Scânteii este expresia arhitectonică a stăpânirii bolșevice în România. Și dacă același călător va ajunge în Piața Națiunii și va privi în susul largului bulevard recent construit, va vedea cocoțat pe o înălțime un mastodont de dimensiuni mai faraonice decât Casa Scânteii, o clădire care impresionează doar prin masivitate; în rest un prost gust remarcabil, un baroc socialist iarăși fără nici-o legătură cu tradiția românească sau cu universul cultural căruia România i-a aparținut prin tradiție istorică și vocație profundă până la
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
în rest un prost gust remarcabil, un baroc socialist iarăși fără nici-o legătură cu tradiția românească sau cu universul cultural căruia România i-a aparținut prin tradiție istorică și vocație profundă până la căderea ei sub stăpânirea sovietică. Clădirea se numește Casa Poporului. Casa Scânteii și Casa Poporului sunt expresia a două perioade ale epocii comuniste din istoria României. În prima, anii stalinismului, România s-a aflat direct sub conducerea sovietică: nu exista nici-un spațiu de manevră, țara se transformase practic într-
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
un prost gust remarcabil, un baroc socialist iarăși fără nici-o legătură cu tradiția românească sau cu universul cultural căruia România i-a aparținut prin tradiție istorică și vocație profundă până la căderea ei sub stăpânirea sovietică. Clădirea se numește Casa Poporului. Casa Scânteii și Casa Poporului sunt expresia a două perioade ale epocii comuniste din istoria României. În prima, anii stalinismului, România s-a aflat direct sub conducerea sovietică: nu exista nici-un spațiu de manevră, țara se transformase practic într-o republică
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
remarcabil, un baroc socialist iarăși fără nici-o legătură cu tradiția românească sau cu universul cultural căruia România i-a aparținut prin tradiție istorică și vocație profundă până la căderea ei sub stăpânirea sovietică. Clădirea se numește Casa Poporului. Casa Scânteii și Casa Poporului sunt expresia a două perioade ale epocii comuniste din istoria României. În prima, anii stalinismului, România s-a aflat direct sub conducerea sovietică: nu exista nici-un spațiu de manevră, țara se transformase practic într-o republică sovietică; doar formal
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
capitala țării de Valea Prahovei, a barocului stalinist este dovada dependenței totale și a servilismului față de Moscova pe care-l adoptaseră potentații comuniști români. A doua perioadă s-a pretins națională și patriotică: conducerea ceaușistă se declara independentă față de Moscova. Casa Poporului se voia și simbolul independenței: cu greu vom putea găsi asemănări între ea și clădiri sovietice. Și totuși ea este o expresie mai puternică a intervenției bolșevice decât Casa Scânteii: cultivarea gigantismului, a spiritului faraonic, atât de contrar spiritului
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
națională și patriotică: conducerea ceaușistă se declara independentă față de Moscova. Casa Poporului se voia și simbolul independenței: cu greu vom putea găsi asemănări între ea și clădiri sovietice. Și totuși ea este o expresie mai puternică a intervenției bolșevice decât Casa Scânteii: cultivarea gigantismului, a spiritului faraonic, atât de contrar spiritului românesc, însemna o pătrundere adâncă a unei forma mentis străine nouă. Gigantismul a apărut la noi sub influența sovietică: cine-l cultivă și-l dorește în spațiul românesc este iremediabil
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
noi sub influența sovietică: cine-l cultivă și-l dorește în spațiul românesc este iremediabil cuprins de mentalitatea și gustul bolșevic. Și când auzim azi din partea a diferite persoane, unele chiar cu pretenții de cultură, din partea unor demnitari, elogii la adresa Casei Poporului putem realiza cu ușurință cât de gravă și de durabilă a fost acțiunea morbului comunist. Două clădiri, două etape, aceeași mentalitate. O mentalitate mai larg răspândită decât mi-aș fi imaginat, o mentalitate care explică în bună măsură fundătura
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
instituind prioritatea indicației de partid față de lege, a condus la încălcarea în impunitate a oricărei reguli și norme de conviețuire socială. Comunismul a potențat exponențial defecte care, datorită europenizării rapide, se atenuau vizibil. În anii cincizeci, când a fost construită Casa Scânteii, elitele au fost lichidate fizic în lagăre de exterminare. Un malaxor cumplit a zdrobit oameni politici, intelectuali de mare anvergură, țărani harnici care-și construiseră gospodării prospere, muncitori cu spirit de inițiativă. Nimic nu a scăpat forței destructive puse
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]