705 matches
-
zveltă, talia subțire și sânii mici. Aceasta ar fi reprezentarea Fecioarei Maria (în opoziție cu imaginea reală a unei adolescente evreice frumoase), a fecioarei-martir sau a doamnei din sonete, toate la un loc întruchipând idealul feminin de suplețe, delicatețe și castitate. Una dintre primele descrieri ale frumuseții medievale în Anglia este aceea a Perlei din poemul anonim Pearl, text popular compus probabil în secolul al XIV-lea. Fecioara, care apare într-o revelație, în vis, tatălui său, are părul lung, auriu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
apăreau pe vitralii, picturi și sculpturi pentru oamenii de rând și pe manuscrise înluminate ori colecții hagiografice pentru aristocrație. Cultul Fecioarei Maria nu era menit doar să ofere oamenilor de ambele sexe și de toate vârstele un model de frumusețe, castitate și sanctitate, ci și să stabilească "o reprezentare plină de forță a idealului feminin", acela al fecioarei 118. Modelul fecioarei-martir avea în plus un rol didactic, și anume să le învețe pe tinerele fete normele morale, religioase și sociale, așa cum
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
nu i-ar putea susține întreaga greutate a corpului fără sprijin extern. În ciuda diferitelor variante de Barbie (afroși nativ-americană, hispanică, asiatică), imaginea clasică a păpușii este cea cu părul blond, ochii albaștri sau verzi, fața angelică și o reputație de castitate care durează de aproape cincizeci de ani. Barbie are și un prieten, Ken, de mai bine de treizeci de ani, dar nu sunt semne că s-ar căsători sau că și-ar dori copii. La fel ca fecioarele-martir, Barbie este
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
reprezintă răspunsul cultural, într-o epocă secularizată, la probleme ridicate de ce înseamnă feminitatea, cum ne comportăm și cum ne îmbrăcăm, ce stil de viață abordăm. Din punct de vedere cultural, iconul Barbie este menit să reconcilieze tensiunea dintre libertinism și castitate, simplitate și complexitate, obișnuință, repetabilitate și perfecțiune, unicitate. Barbie ocupă un loc de frunte în rândul iconurilor culturale contemporane, poziție pe care o deține de mai bine de trei decenii. Păpușa arată ca un înger (părul blond, pielea albă, ochii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
semnificat tangibil al credinței și forței lor miraculoase 140", cauza martiriului lor. Neoferindu-și inocența în schimbul bogăției materiale, au fost răsplătite cu calea către rai și obținerea unui râvnit loc etern. Acest exemplu extraordinar le-a îndemnat pe femei la castitate premaritală, moderație post-mari-tală și comportament virtuos. Fecioara Maria, Madonna iconografiei occiden-tale, a reprezentat modelul suprem al fecioarei-martir, un simbol extrem de complex și mult mai dificil de urmat. Spre deosebire de fecioarele-martir, a căror alegere era castitatea și credința, considerate deasupra plăcerilor lumești
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
le-a îndemnat pe femei la castitate premaritală, moderație post-mari-tală și comportament virtuos. Fecioara Maria, Madonna iconografiei occiden-tale, a reprezentat modelul suprem al fecioarei-martir, un simbol extrem de complex și mult mai dificil de urmat. Spre deosebire de fecioarele-martir, a căror alegere era castitatea și credința, considerate deasupra plăcerilor lumești, Fecioara Maria pare să nu fi avut nici o opțiune, fiind fecioara aleasă de Dumnezeu pentru suferință și glorie deopotrivă. Și tot spre deosebire de fecioarele-martir, ea a fost, în mod paradoxal, fecioară și mamă, putând astfel
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Nu ne pro-punem să analizăm aici dacă Madonna a comis vreun sacrilegiu asumându-și diferite măști sau cât de de-parte a mers personificând prostituata, cea mai periculoasă formă a feminității. Interesează mai degrabă subminarea valorilor tradiționale feminine și ale castității, care au transformat-o nu numai într-un star, dar și într-un icon postmodern al culturii populare. Celebrul videoclip al Madonnei din 1986, Papa Don't Preach, reprezintă, potrivit criticului de cultură populară Ellen Goodman, "o reclamă pentru sarcină
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
o altă mască: prostituata care, refuzând să fie tipul de victimă Marilyn Monroe, se vinde oricui plătește mai bine în căutarea domnului Perfect, "băiatul cu bani". Clipurile Madonnei Like a Virgin (1984) și Like a Prayer (1989) sunt simulări de castitate și credință. Artista jonglează cu aceste noțiuni cum s-a jucat și cu sarcina la adolescente și cu ademenirea băieților tineri. Mesajul pe care îl transmite constă într-o răsturnare postmodernistă a realității, iar imaginea creată este o caricatură a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
o combinație de trăsături feminine și masculine, care au transformat-o într-un idol cu multiple fațete și care, în ciuda fascinației pe care încă o exercită, păstrează multe ele-mente subversive. Perpetuarea imaginii fecioarei constă tocmai în combinația dintre idealul feminin (castitate, puritate și supunere prin jurământul făcut lui Dumnezeu și îngerilor) și idealul masculin (atitudinea războinică, hotărâtă, curajoasă și încăpățânată). După cum afirmă Lilas Edwards, condamnarea Ioanei d'Arc de către un număr impresionant de judecători bărbați este mai puțin consecința ereziei ei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Prezența sa în vis stabilește, în funcție de scenariu, nevoia sau temerile referitoare la mama subiectului. În ceea ce le privește, mănăstirile și pensioanele exprimă o aspirație la calm și la introspecție. Ele subliniază destul de frecvent și o scădere a libidoului, dorința de castitate sau voința de a se purifica. În sfârșit, activitățile legate în mod direct de locurile de cult, slujba și rugăciunea, semnifică rugămintea adresată lui Dumnezeu și nevoia de sprijin spiritual sau divin. În funcție de convingerile religioase ale celui ce visează, ele
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
flacăra sau lumina din cameră. Iar Filon cînd a scris despre esenii sau terapeuții din Egipt spunea că au o cameră specială numită semneion sau monasterion unde se roagă să primească lumina ori iluminarea de la îngerii din înălțimi. Montaniștii promovau castitatea și simplitatea moravurilor creștine deosebin-du-se fundamental de ceea ce făceau capii frățiilor iudeo-creștine în acea vreme. Pînă la mijlocul secolului ll, inclusiv Anicet(155-166) care era din Emesa, episcopii Romei au venit majoritatea din Asia iar cei mai mulți au fost ivriți care au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Papa, au avut veleități dominatoare devenind prinți, regi (uneori chiar războinici), încălcând flagrant menirea lor și testamentul lui Hristos. Viciului de nutriție trebuie să i se opună cumpătarea, postul și rugăciunea, iar viciului de reproducere trebuie să i se opună castitatea și chiar renunțarea la plăcerile instinctive ale vieții de familie pentru a nu fi nevoit să adune cele necesare întreținerii familiei „Nu câștigați nici aur, nici argint și nu luați bani în brâiele voastre...că vrednic este lucrătorul de hrana
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cel mai grav este considerat în multe părți ale lumii, mai ales civilizate, ca o adevărată plagă socială. Viciul de reproducție (desfrâul). Reformatorii tratează acest aspect într-un mod total opus prescripției biblice. În timp ce Biserica Apuseană impune întregului său cler castitatea ca o pavăză împotriva desfrâului, Luther în scrierile sale spune „ să faci jurământul de sărăcie și castitate perpetuă e să vrei să blestemi toată viața”. Căsătoria lui cu o călugăriță, care a și născut imediat după nuntă, este suficient de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
socială. Viciul de reproducție (desfrâul). Reformatorii tratează acest aspect într-un mod total opus prescripției biblice. În timp ce Biserica Apuseană impune întregului său cler castitatea ca o pavăză împotriva desfrâului, Luther în scrierile sale spune „ să faci jurământul de sărăcie și castitate perpetuă e să vrei să blestemi toată viața”. Căsătoria lui cu o călugăriță, care a și născut imediat după nuntă, este suficient de evocator ca exemplu. Mai mult, el are o atitudine conciliantă și înțelegătoare față de poligamie. Este exemplul lui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
întruchipează rațiunea, Eva - dorința carnală, aceasta fiind concepția impusă de teologia patristică și medievală. Idealul de viață pe care trebuia să îl urmeze un om virtuos, în încercarea de a se mântui, semăna mai mult cu un vot monahal: sărăcie, castitate, supunere. Biserica a jucat un rol important în impunerea unei anumite imaginii a femeii: textele destinate clericilor o portretizau ca pe o poartă spre păcat și spre o condamnare finală irevocabilă, lucrările destinate tinerilor sau văduvelor accentuau vădit greutățile căsniciei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
viață au trei motive pentru a fi împreună, unul dintre acestea fiind și abandonarea trupească în voia celuilalt, și le laudă pe acele femei care consimt la acest lucru, chiar împotriva voii proprii, văzând în această supunere o formă de castitate.75 Târgoveața din Bath, atât în basmul despre tânărul cavaler și bătrâna care l-a determinat să o ia în căsătorie, cât și în Prologul autobiografic, era mai mult preocupată de obligațiile soților, decât de 71 Ibidem, p. 151. 72
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mereu o acceptare tacită. Femeia este asaltată de insistențele masculine, dar se poate salva dacă găsește în ea acele resurse intelectuale capabile să învingă orgoliul și supremația bărbatului. Fiammetta pare a-și lăuda eroina mai mult pentru inteligență, decât pentru castitate, există, în această nuvelă, posibilitatea unei alegeri, a luării unei decizii în forul interior, de care personajul feminin uzează cu prisosință. Povestirile ei din următoarele două zile ale întrunirii aduc în prim plan femei needucate, rudimentare, aparținând unor medii obscure
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de simțuri, de aceea și exegeza pe care o face este percepută drept „carnală și literală”285. Nu face decât să confere învățăturii creștine o interpretare burlescă, o dovadă fiind problematica abordată, original, în legătură cu posibilitatea recăsătoriei, statutul mariajului și virtutea castității, acordă literei mai multă valoare, neglijând spiritul textului, de aici și comicul debordant. Târgoveața are cu siguranță în construcția sa ceva epicureic, fizicul ei trădează vitalitate, poftă de viață, dinamism, și încearcă să găsească o justificare pentru propria imoralitate în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
297 Adjectivul ultim se referă doar la propriile plăceri. Este cert faptul că înțelege greșit citatele biblice, cât și recomandările Fericitului Ieronim, deoarece acestea nu condamnă nimic, așa cum i se părea femeii, ci doar recomandă (Sfântul Pavel doar a indicat castitatea ca pe o stare privilegiată, nu a făcut din ea un comandament) și fac o ierarhie a genurilor umane și a atribuțiilor lor (metafora vaselor distincte evidențiază existența mai multor modalități de a-l sluji pe Dumnezeu). Fericitului Ieronim nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
combate căsătoria în favoarea fecioriei, căci astfel ar fi căzut în erezia maniheistă, pe care încerca să o înlăture. Tot ceea ce sugera el era legat de faptul că, deși onorabilă și legală, un dar al lui Dumnezeu, instituția căsătoriei rămânea inferioară castității, celei din urmă fiindu-i rezervate, în lumea de dincolo, locuri privilegiate. A lăuda fecioria nu însemna a discredita mariajul. Ele nu reprezintă polaritatea bine-rău, ci o ierarhie de la bine spre mai bine, spre perfecțiune. Deși Fericitul Ieronim a dovedit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
că ar trebui să se căsătorească o singură dată, el nu a interzis o a doua căsătorie sau chiar mai multe. Oamenii ar trebui să se căsătorească o singură dată în aceeași manieră în care ar trebui să-și păstreze castitatea: este latura perfectă a celor două stări de fapt. În scrisoarea sa către Ageruchia, Fericitul Ieronim le-a condamnat pe acele femei care, la fel ca și Alison, s-au căsătorit de cinci ori, considerându-le excesiv de dezlănțuite sexual, asemenea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
suratele din incinta locașului sfânt. Decența este cu desăvârșire uitată, femeile „strigându-i vorbe deșucheate, fiind încredințate că dânsul nu le aude”538, iar stareța nu adoptă nicidecum o atitudine severă, tolerându-le limbajul. Imoralitatea merge însă mai departe, votul castității este încălcat fără remușcări, de unde și notațiile licențioase ale naratorului („Drept care, până a nu pleca, fieștecare vru să afle, nu într-un singur rând, ci de mai multe ori, cum știe mutul călări”539), care se amuză pe seama exploatării sexuale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este o formă de realism.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 15. (trad. n.) Acest procedeu va fi abordat și de Geoffrey Chaucer în descrierea vestimentației personajelor sale sau în poemul Legenda femeilor cinstite. 161 poem o revoltă a doamnelor împotriva tiparului castității impus de Diana, în favoarea iubirii cerute de venerarea zeiței Venus.593 La Caccia di Diana are meritul de a conține, in nuce, câțiva topoi specifici operelor lui Boccaccio 594 : prezența unui loc mirific, locus amoenus, a femeii misterioase și a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a îndrumat, dar să nu o uite. Doamna povățuitoare în acest pelerinaj îi reproșează naratorului înclinația spre senzualitate, spre dragostea profană, pe care însă acesta o refuză, mărturisind că s-a convertit spre o altă formă de iubire, care presupune castitatea, puritatea, noblețea. Iubind-o pe Fiammetta, metamorfozare a bunătății, cea care l-a cucerit complet, naratorul s-a convertit, la rândul său, într-un simbol, acela al sufletului creștin. Cu toate acestea, pasionalitatea nu este abolită, bărbatul o râvnește mereu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să demonstreze contrariul și anume că este „o povestire morală, care dă povețe”617, apărând-o pe Diana. Considerăm că nici Venus, dar nici Diana nu câștigă această dispută în Ninfale fiesolano. Dragostea cunoaște, din nou, două extreme: concupiscența și castitatea. Iubirea pasională a lui Africo și a Mensolei nu a reușit să triumfe, dar nici nimfelor Dianei nu li s-a mai permis să hoinărească prin păduri. Una dintre primele măsuri ale lui Atalante a fost să izgonească nimfele sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]