1,043 matches
-
infloritoare și putere financiară. În afara denumirii antice Pelendava și a numelui actual (Craiova), localitatea a mai purtat începând cu secolele VII-VIII denumirea latină Ponsiona (pod peste Jiu). Denumirea aflată pe o inscripție găsită pe un fragment de stelă în apropierea castrului Pelendava datată din secolul al VIII-lea, a primit o confirmare de extremă importanță în ultimii ani, într-o hartă alcătuită în preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se păstrează la Biblioteca Națională din Paris. Aceast document
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
se legaseră să nu lupte unul împotriva celuilalt. Mircea a hărțuit, în permanență, oastea turcilor. Înainte de Rovine s-au dat mai multe lupte de mică amploare. Lupta principală s-a dat în zona mlăștinoasă -Făcai, Balta-Verde, Podari, Popoveni- lîngă ruinele castrului roman Pelendava care au constituit locul întărit ("rovine"? poate "ruine" într-o transcriere sau traducere greșită) în care Mircea cel Bătrân pare să-și fi dispus arcașii. Mircea trimisese cîteva detașamente de pedestraști să hărțuiască oastea otomană, pentru a-l
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
ultima oră (mai 2003) au relevat că localitatea Craiova, capitala județului, în afara denumirii antice, Pelendava, a mai purtat în secolele VII-VIII denumirea latină Ponsiona (pod peste Jiu), denumire aflată pe o inscripție găsită pe un fragment de stelă în apropierea castrului Pelendava, datată din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de extremă importanță, într-o hartă alcatuită în preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se pastrează la Biblioteca Națională de la Paris. Aceast document, relevat istoriografiei românești
Județul Dolj () [Corola-website/Science/296656_a_297985]
-
de Salzburg, el este unul dintre cele mai mari castele medievale din Europa, având o lungime de 250 m și o lățime de 150 m. Construcția fortăreței a început în 1077, în timpul arhiepiscopului Gebhard von Helfenstein. Construcția inițială era un castru cu perete din lemn. În Sfântul Imperiu Roman, arhiepiscopii de Salzburg erau deja figuri politice puternice și au extins castelul pentru a-și proteja interesele. Conflictul lui Gebhard cu împăratul Henric al IV-lea în timpul Controversei investiturilor a determinat extinderea
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
străbate de la nord către sud și care derivă din două cuvinte slavone: "draj" care inseamnă „râu repede, energic” și "dolojna" care înseamnă „drum, cale”. Numele satului Ogretin se crede că provine de la „o grădină”, acest sat fiind grădina principală a Castrului Roman de pe Gradiște, apoi a primilor moșneni drăjneni care au deținut și pământul din satul Ogretin care a fost înființat mai târziu de Dragomir Comișel, fratele lui Stan Sutașul, ambii din familia Pânteștilor din Drajna. Comuna se află în nord-estul
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,28%). Pentru 2,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În satul Drajna de Jos au fost descoperite numeroase vestigii arheologice din Epoca Bronzului (un depozit de seceri) dar și urmele unui castru roman construit în anul 106. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al comunei era împărțit între patru comune rurale, toate aflate în plaiul Teleajen al județului Prahova: Drajna de Jos (cu cătunele Drajna de Jos, Făgetul, Podurile și
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
de arhitectură de interes național, aflate în satul Drajna de Jos. În rest, alte douăzeci de obiective din comuna Drajna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: castrul roman de la Drajna de Sus și cetatea din perioada Latène de la Făgetu. Celelalte optsprezece sunt clasificate ca monumente de arhitectură: casa Victor Boștina (începutul secolului al XX-lea) din Cătunu; casa Ileana Pântea (sfârșitul secolului al XIX-lea); casa Elisabeta
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
o faună bogată. Prin poziția sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului și până pe dealurile și versanții munților din apropiere. În zona actualului cartier Gușterița se presupune că ar fi existat castrul roman Cedonia. Primele așezări în zona Sibiului ar fi fost castrul roman din zona Gusterita și o așezare de origine slavă. Orașul a fost înființat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului și până pe dealurile și versanții munților din apropiere. În zona actualului cartier Gușterița se presupune că ar fi existat castrul roman Cedonia. Primele așezări în zona Sibiului ar fi fost castrul roman din zona Gusterita și o așezare de origine slavă. Orașul a fost înființat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății a fost făcută în data de 20 decembrie 1191 sub
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
ortodocși (90,12%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (2,89%). Pentru 6,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Turism Situl arheologic de la Traian, punct <nowiki>"La Cula"</nowiki> (sec. XIV așezare epoca medievală și castru Epoca română,sec.II - III p. Chr.). La Sud de sat și la Est de satul Poiana, pe malul Dunării. Așezare Aceasta comună este așezată în partea sudică a județului. Se află la 35 Km față de capitală județului, pe direcția
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
cadavre și pe hunii care nu s-au aventurat prea departe, goții și romanii s-au întâlnit pentru a decide mutarea lor viitoare. Știind că Attila a rămas fără provizii și ca a fost împiedicat să se apropie de limitele castrului roman, au început să asedieze tabăra lui. În această situație disperată, Attila a rămas în aceeași poziție și a trebuit să se urce pe șa obligat să-și atace inamicul. Când Attila era înconjurat în propria tabără, acolo unde chiar
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
locuitori ai comunei Creaca de-a lungul timpului așa cum apar în lucrarea lui Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, <nowiki>ISBN 978-606-914-017-8</nowiki> Legăturile strânse cu orașul roman Porolissum, prezența cimitirului roman de la Jac, Castrul roman de la Brusturi, atestarea creștinismului încă din secolul al VIII-lea (chilia creștină de la Jac), funcția de vamă, sunt câteva elemente care confirmă importanța comunei Creaca de-a lungul istoriei. Deși dispune de bogate resurse ale subsolului, cărbune la Lupoaia
Comuna Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/310738_a_312067]
-
cartaginezii aveau să lupte cu un dușman orbit de praf. Romanii și-au așezat și ei tabăra la Cannae la estul râului Aufidus, care curgea pe lângă ambele tabere. Consulii romani, după ce și-au împărțit trupele între ei, au făcut două castre fortificate. Cele două armate stăteau pe pozițiile lor, gata de luptă, de două zile. Hannibal, pe deplin conștient de importanța apei din râul Aufidus pentru trupele romane, a început sa-i trimită pe numizi dincolo de râu, ca să atace pe ostașii
Bătălia de la Cannae () [Corola-website/Science/301557_a_302886]
-
cuprindea Banatul și Ardealul. Alte regiuni ale fostului regat dac au fost fie incluse provinciei Moesia, fie au rămas libere de stăpânirea romană. Legiunea a XIII-a Gemina și Legiunea a V-a Macedonica, cu numeroase trupe auxiliare staționând în castrele din Alba Iulia și Potaissa. Coloniști din toate provinciile romane au fost aduși in Dacia. De asemenea și mulți daci fugiți în alte zone ale Daciei au revenit. Trei drumuri militare au fost construite pentru a uni orașele principale, în timp ce
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
106 î.C.) și, din epoca Daciei Romane, urmele carbonizate - dar nu întru totul sigure - ale unui turn de pază și semnalizare aflat pe Muncelul Cetanului, la circa 2 km în linie dreaptă, de biserică. Turnul asigura relația vizuală cu castrul de la Cășeiu și cu turnurile de pe Muncelul Săliștii și de pe Ponița de la Ciceu-Corabia, inclusiv în zilele în care ceața acoperea culoarul Someșului. Satul este cunoscut documentar abia de la sfârșitul primei jumătăți a secolului al XVI-lea, ca posesiune a orașului
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
, cunoscut de altfel ca și castrul roman de la Cigmău, a fost un castru de unitate auxiliară, alături de o așezare civilă, localizat la sud de satul Cigmău, în imediata apropiere de localitatea Geoagiu, județul Hunedoara. Situl arheologic din epoca romană de la Cigmău - "„Cetatea Uriașului”" sau "„Cetatea Urieșilor
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
, cunoscut de altfel ca și castrul roman de la Cigmău, a fost un castru de unitate auxiliară, alături de o așezare civilă, localizat la sud de satul Cigmău, în imediata apropiere de localitatea Geoagiu, județul Hunedoara. Situl arheologic din epoca romană de la Cigmău - "„Cetatea Uriașului”" sau "„Cetatea Urieșilor”" - se află pe platoul Turiac, prima terasă
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
în satul Cigmău, pe malul drept al Mureșului. Inițial, amplasamentul nu a putut fi determinat cu certitudine absolută, deoarece în zona în care există ruine antice romane nu au fost executate săpături sistematice. Până în anul 1990 pe întreaga suprafață a castrului au fost efectuate lucrări agricole, ce au dus la distrugerea parțială sau în unele portiuni totală, a zidurilor. În decursul timpului, tot din această zonă, a fost recuperată piatră de către locuitorii așezărilor din apropiere. Abia în anul 2000 au început
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
au început săpături la situl arheologic situat între localitățile Bobâlna și Geoagiu, pe malul drept al râului Mureș, la punctul Dealul Urieșilor, aflat la aproximativ 8 km de complexul termal roman Germisara, cunoscut și sub numele de „Thermae Dodonae”. În castru a fost cantonată unitatea militară "Numerus Singulariorum Britannicianorum", precum și subunități ale "Legiunii a XIII-a Gemina". Descoperirea efectivă a castrului a avut loc în septembrie 2007. El este considerat de specialiști foarte important pentru că apăra vechiul drum imperial care unea
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
Dealul Urieșilor, aflat la aproximativ 8 km de complexul termal roman Germisara, cunoscut și sub numele de „Thermae Dodonae”. În castru a fost cantonată unitatea militară "Numerus Singulariorum Britannicianorum", precum și subunități ale "Legiunii a XIII-a Gemina". Descoperirea efectivă a castrului a avut loc în septembrie 2007. El este considerat de specialiști foarte important pentru că apăra vechiul drum imperial care unea capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de Micia (Vețel) și Apulum (Alba Iulia), dar și exploatările de aur din Munții
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
este considerat de specialiști foarte important pentru că apăra vechiul drum imperial care unea capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de Micia (Vețel) și Apulum (Alba Iulia), dar și exploatările de aur din Munții Apuseni (Zlatna și Roșia Montană). Spre deosebire de majoritatea castrelor militare romane, care au formă rectangulară, castrul de la Cigmău-Germisara, clădit fiind pe o culme, urmărește întocmai forma accidentată a terenului. Suprafața castrului este de aproape 2,4 ha, fiind o construcție foarte mare pentru numărul relativ mic de soldați. În
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
apăra vechiul drum imperial care unea capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de Micia (Vețel) și Apulum (Alba Iulia), dar și exploatările de aur din Munții Apuseni (Zlatna și Roșia Montană). Spre deosebire de majoritatea castrelor militare romane, care au formă rectangulară, castrul de la Cigmău-Germisara, clădit fiind pe o culme, urmărește întocmai forma accidentată a terenului. Suprafața castrului este de aproape 2,4 ha, fiind o construcție foarte mare pentru numărul relativ mic de soldați. În castru erau cantonați 400-500 de militari, față de
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
și Apulum (Alba Iulia), dar și exploatările de aur din Munții Apuseni (Zlatna și Roșia Montană). Spre deosebire de majoritatea castrelor militare romane, care au formă rectangulară, castrul de la Cigmău-Germisara, clădit fiind pe o culme, urmărește întocmai forma accidentată a terenului. Suprafața castrului este de aproape 2,4 ha, fiind o construcție foarte mare pentru numărul relativ mic de soldați. În castru erau cantonați 400-500 de militari, față de 800 cât avea o cohortă. Dimensiunile maxime ale castrului de la Cigmău sunt 320 de metri
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
militare romane, care au formă rectangulară, castrul de la Cigmău-Germisara, clădit fiind pe o culme, urmărește întocmai forma accidentată a terenului. Suprafața castrului este de aproape 2,4 ha, fiind o construcție foarte mare pentru numărul relativ mic de soldați. În castru erau cantonați 400-500 de militari, față de 800 cât avea o cohortă. Dimensiunile maxime ale castrului de la Cigmău sunt 320 de metri lungime și de 170 de metri lățime, de la nord la sud. Castrul era legat de asezarea civilă, de termele
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
întocmai forma accidentată a terenului. Suprafața castrului este de aproape 2,4 ha, fiind o construcție foarte mare pentru numărul relativ mic de soldați. În castru erau cantonați 400-500 de militari, față de 800 cât avea o cohortă. Dimensiunile maxime ale castrului de la Cigmău sunt 320 de metri lungime și de 170 de metri lățime, de la nord la sud. Castrul era legat de asezarea civilă, de termele de la Geoagiu Băi și de cariera de andezit printr-un drum principal. Castrul era străbătut
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]