650 matches
-
a Carolei Grindea, alături de un studiu minuțios al Mirei Baciu-Simian („More on Urmuz — the Language”). În 1970, poetul Ștefan Baciu va dedica la Honolulu un număr special al revistei Mele (în limba hawaiană — poezie) autorului „Fuchsiadei”. Alături de traduceri în limbile catalană, franceză, poloneză, engleză, hawaiană și arabă, este tipărit și un capitol despre Urmuz din teza de doctorat a Mirei Baciu-Simian. Tot în 1970, Marcel Iancu scoate în Israel un album de lux — în tiraj necomercial — cu gravuri inspirate din Urmuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un colț și fuma. 211 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Cine se pricepea miraculos diabolic de precis la femei, dîndu-și seama, la fix, că tocmai deschiderea oaselor bazinului placidei și insignifiantei Gala corespundea exact idealului de spiritualitate al căpcăunului catalan și că, din păcate, tocmai această prozaică deschidere l-a împins pe marele și ascunsul introvertit să trudească până la sfârșitul vieții ca un turbat?!... Și măcar sfiosul Dali, drept recunoștință, a pictat un tablou secret, amestecând un sfert din trăsăturile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
văzut odată, de foarte aproape, dar cînd? Cînd? - Întrebați de pictor, continuă doamna ușor intimidată. Artistul laureat al hotelului, i s-a spus mai târziu, evident în glumă... - Sau, și mai bine, o întrerupse tovarășa ei, căutați vitrina de lângă Sala catalană, vitrina în care s-au păstrat lucruri de-ale lui - caiete cu schițe, obiecte de artă, măști, toate de el... Adrian le privise pe rând pe amândouă, și fața i se lumină de un mare zâmbet. - Nu știu despre cine
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
hotărî să soarbă. - Poate mă înșel, adăugă absent. Poate voiam să spun altceva... Începu să soarbă, pe gânduri. Când ajunse în hall, clipi, ca să-și obișnuiască ochii cu lumina, apoi se apropie de un piccolo și-l întrebă de Sala catalană. Nu era departe; trebuia să ocolească rotonda cu oglinzi, către care păreau că se îndreaptă toate femeile, și să traverseze apoi coridorul care conducea la anexă. Adrian porni, cu pasul repede, dar, trecând pe lângă scaunele ispititor aranjate în jurul unei măsuțe
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
un bătrân îi zâmbea. Nu-l văzuse venind, și Adrian privi mirat în jurul lui. - Ceilalți au plecat la bar, spuse bătrânul, continuând să zâmbească. Eu mai aștept. Și-i arătă țigara de foi, de-abia începută. - Mă duceam spre Sala catalană, începu Adrian, pregătindu-se să se ridice. Dar acum mă întreb dacă mai merită osteneala. Deși... Se întrerupse și se așeză din nou în fotoliu. Apoi își privi concentrat tovarășul, ca și cum ar fi încercat să-l recunoască. - Deși, continuă, când
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
sumar la telefon, care mi-a fixat întîlnirea astăzi, la 4,30, și al cărui nume nu mi-l pot reaminti. Știu doar că este un nume care nu ascunde nimic... Se opri tot atât de brusc și căzu pe gânduri. - Sala catalană? întrebă bătrânul. Cred că am văzut-o și eu. Nu poate să fie departe, adăugă, îndreptîndu-și privirile către oglinzi. - Știu unde e, reluă Adrian. Și mi s-a vorbit și de o vitrină în care sânt expuse diferite obiecte ale
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
vi le spun pe toate pe de rost... - Totuși, spuse bătrânul răsucindu-și trabucul între degete și privindu-l de foarte aproape, totuși nu văd legătura. Legătura între Heraclit, persoana care v-a dat întîlnire aici și vitrina de lângă Sala catalană. Adrian îl ascultase cu emoție. - Aveți dreptate! exclamă după o lungă tăcere. Aveți perfectă dreptate, și vă mulțumesc că, poate fără să vreți, m-ați ajutat să prind din nou firul. Pentru că undeva, nu știu când, probabil când mi-am
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
știu când, probabil când mi-am dat seama că am întîrziat și i-am spus șoferului să mâne mai repede, s-a rupt firul... Și când doamna din ascensor a adus vorba de pictorul laureat și de vitrina de lângă Sala catalană, eram gata-gata să prind din nou firul, dar s-a întîmplat ceva și iar s-a rupt. Dar acum, dumneavoastră, și nici nu știu cum să vă mulțumesc, dumneavoastră ați ghicit că este o legătură, deși mărturisiți că n-o vedeți. Dar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
făcu Adrian, zâmbind amar, e o poveste lungă! Lungă și tragică. Orlando îl mai privi, pătrunzător, apoi își reluă mersul. - Vino cu mine, spuse. - Aș veni cu cea mai mare plăcere, se scuză Adrian, întovărășindu-l, dar tocmai căutam sala catalană, voiam să examinez vitrina. -Ai s-o examinezi mai târziu, îl întrerupse Orlando fără să se întoarcă. De unde știai de 4,30? - Asta a fost ora pe care mi-a fixat-o. - Cine? întrebă surprins Orlando, oprindu-se din mers
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
întrebă. - Nu pot să vă spun. E o surpriză. - Bine. Du-te și spune-le să mă aștepte. Să mă aștepte cu surpriza. Se apropie de Adrian, îi luă brațul cu o neașteptate cordialitate și-i șopti: - Haidem la Sala catalană. Ce te interesează mai mult: fete? băieți? - In primul rând, vitrina cu obiectele artistului. Și vă spun asta cu deznădejde, aproape cu teroare. Este ultima mea șansă. Poate că mă așteaptă încă. - Dar dacă nu te mai așteaptă? șopti din
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de atîta cîntat, așa că am cerut un gin cu Angostura, pe care l-am dat peste cap ca să-mi scot frigul din oase. Chiar că era aglomerație și toată lumea era veselă - poate că oamenii erau puțin prea veseli de la lichiorul catalan pe care-l beau cu toții. CÎțiva oameni cu care nu mă cunoșteam m-au bătut pe spate, și cînd fata de la masa noastră mi-a spus ceva ce n-am Înțeles, i-am răspuns : — Sigur. Arăta destul de rău, am observat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ar fi greșit să credem că limba română ar fi un fel de limbă slavo-română !57 Româna, ca limbă, face parte din marea familie a limbilor indo-europene și anume din familia limbilor romanice, alături de sardă, italiană, retoromană, franceză, occitană (provensală), catalană, spaniolă și portugheză. Limbile romanice provin din latină, etapă intermediară între indo-europeana comună și limbile neolatine. Înainte de cucerirea romană, au existat populații care vorbeau fie alte limbi indo-europene (celții), fie limbi neindo-europene (etruscii). Aceste populații și-au abandonat limba în favoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Cluj. La mijlocul anilor ’60 se stabilește la Târgu Mureș, lucrând ca redactor, apoi, între 1969 și 1989, ca redactor principal adjunct la revista „Igaz Szó”. În 1992 se pensionează din redacția revistei „Látó”. Cunoscător al limbilor engleză, franceză, italiană, spaniolă, catalană și germană, traduce din mai toată poezia europeană, ca și din teatrul lui Shakespeare, Fernando de Rojas ș.a. De asemenea, transpune în limba maghiară din literatura română clasică și contemporană. Este prezent în paginile revistelor „Utunk”, „Művészet”, „Korunk”, „Új Élet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
A îmbrăcat un costum de postav maro, acoperit cu dantele mari aurite, pantofi de mătase verde legați cu o panglică albă, haina lungă era tivită cu nasturi mari de argint, o pălărie neagă a cărei boruri erau întoarse după moda catalană“ Lucrarea intitulată L’Intrigue du cabinet sous Henri IV et Louis XIII, terminée par la Fronde și care este semnată de către un anume Enquetil, oferă informații despre complotul în care era implicat și Cinq Mars. Dorim să precizăm că în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Fălciu, 1907 etc.,Toate sunt tipărite la „Cațafany". Ele sunt dovada nu numai a activității editoriale ci și a mișcării cooperatiste, nu chiar în fază incipientă, nici începând o dată cu intrarea în anii de după 1945, cum eronat credea un anume Gabriel Catalan și revista de cultură „Timpul" de la Iași care în numărul 3/2006 pe pagina întâi și pe întreaga pagină cinci publica un text pe care l-a citit Ioan Marina Vasluianul viitorul patriarh ortodox român Iustinian, pe atunci doar episcop
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1", 2007) (82) Chiar dacă a fost împins sau aruncat de pe tren, corpul mi-a apărut brusc în față (traducere dialog, serial CSI: New York, ProTV, 2007) (83) Mesajul compus de Manu Chao este universal, chiar dacă este cântat în franceză, engleză sau catalană ("Tv Mania", 30.VI.2008) (84) Specialiștii recomandă oricărei persoane, chiar dacă prezintă sau nu un viciu de refracție, să efectueze cel puțin o consultație oftalmologică pe an ("Săptămâna medicală", 27.II-11.III.2008). 5.4. Construcții hibride mai puțin frecvente
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
mult sau mai puțin apreciate, în spații sau regiuni cel mai adesea autonome, cum sunt cunoscute următoarele cazuri: 1) în Țara Galilor, limba galeză este limbă cooficială (alături de limba engleză); 2) în Catalunia, insulele Baleare și Comunitatea autonomă a Valenciei, limba catalană este limbă cooficială și tot la fel este considerată limba bască în Comunitatea autonomă bască, precum și în treimea nordică a Comunității Navara (alături de limba spaniolă); 3) în comunitățile flamandă și germană din Belgia, limba olandeză și, respectiv, limba germană sunt
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ca făcând obiectul protecției Convenției pe evrei, kveni, romi, kogfini și sami13; Ucraina s-a referit la 130 naționalități, fără a preciza cărora li se aplică Convenția 14; Spania s-a referit la limbile din statutele de autonomie ale comunităților catalană, bască, a insulelor Baleare, a Galiciei, Valenciei și Navarrei, dar și la limbi pe care aceste statute le protejează (asturiană în Asturia, variantă a aragonesei în Aragon și aranesa în Catalonia), dar s-a referit și la măsuri pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
BE; astfel, este selectat BE. Mackenzie (2006: 103) arată că, într-un anumit punct al evoluției lor, toate limbile romanice au avut posibilitatea selecției auxiliarului: descendenții lat. habere, pentru verbele tranzitive, descendenții lat. esse, pentru anumite verbe intranzitive. În spaniolă, catalană, portugheză, galiciană, auxiliarul esse a fost înlocuit cu habere, esse supraviețuind în anumite dialecte/graiuri catalane și aragoneze; auxiliarul esse a supraviețuit în franceză și este foarte productiv în italiană. În privința selecției auxiliarului, Ipoteza Inacuzativă și Analiza Ergativă au fost
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lor, toate limbile romanice au avut posibilitatea selecției auxiliarului: descendenții lat. habere, pentru verbele tranzitive, descendenții lat. esse, pentru anumite verbe intranzitive. În spaniolă, catalană, portugheză, galiciană, auxiliarul esse a fost înlocuit cu habere, esse supraviețuind în anumite dialecte/graiuri catalane și aragoneze; auxiliarul esse a supraviețuit în franceză și este foarte productiv în italiană. În privința selecției auxiliarului, Ipoteza Inacuzativă și Analiza Ergativă au fost influențate de situația din italiană. Mackenzie (2006: 109) menționează că explicația lui Burzio nu motivează analiza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
muncă ce se derulează după reguli oarecum naturale. Actorii implicați, angajații și angajatorii, au interese comune. Permeabilitatea granițelor formale ar trebui să răspundă nevoilor pieței forței de muncă. În Spania se cristalizează „voci sociale” (vezi Asociația Românilor din Barcelona, Patronatul Catalan) care cer instituționalizarea și legalizarea acestor modalități de emigrare. Este necesară o politică de adecvare a guvernelor statelor implicate atât în țările de origine, cât și la destinație. Note Proiectul a avut două componente: calitativă și cantitativă. Coordonarea cercetării calitative
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
veche, o recunoaștem în cuvintele protagoniștilor Tratatului perfecțiunii triunghiului militar din 1459, al lui Alfonso de Pelencia. Aici, un personaj declară că el este "spaniol al celei mai întinse Spanii" (cea a coroanei Castiliei) în timp ce un altul, adresîndu-se unui cetățean "catalan", recunoaște că "vouă, catalanilor, pe drept cuvînt vi se cuvine numele de spanioli"102. Cu toate acestea, cele mai impresionante nume de identități colective precoce se reflectă în atitudinea evreilor ladinos, expulzați din Spania în 1492, sau în cea a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
spațiul național nou creat. Raționamentul este va-labil atît pentru revolta societăților coloniale din Africa sau din Asia cît și pentru reacția împotriva expansiunii imperiale exersate, de exemplu, de Austria în Europa Centrală sau de Spania "madrilenă" asupra periferiilor sale catalane, basce, galițiene sau chiar andaluze. Totodată acest raționament nu exclude faptul că tocmai intelectualii "occidentali" au stat în secolul al XIX-lea la originea renașterii lingvistice și culturale de care apoi elitele locale s-au folosit pentru a-și justifica
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cronologie a expansiunii și consolidării conștiinței naționale. Conform teoriei sale, într-o primă fază, aceasta se traduce doar printr-o dorință de recunoaștere artistică, literară sau folclorică destul de apolitică, circumscrisă cîtorva cercuri de militanți culturali: ne gîndim la Jocurile florale catalane sau la școala literară provensală. Într-un stadiu mai avansat, mîndria de sine regăsită va cuprinde grupuri de pionieri mai vaste mobilizînd o burghezie care nu mai încearcă să asimileze puterea tutelară, ci afișează dintr-o dată orgoliul limbii sale distincte
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și apoi atribuită Suediei, va obține independența în 1905 într-o manieră total lipsită de dramatism. Nu se poate spune același lucru despre Spania sau Catalania, iar Țările basce cedează instinctului naționalist începînd cu 1890. Procesul de desfășurare al naționalismului catalan se relevă a fi clasic; originea lui situată în reacțiunea îndelung amînată față de pierderea privilegiilor fostului regim va fi completată prin dinamica etnoculturală ce se va manifesta și aici în secolul al XIX-lea. Catalana rămăsese limbă oficială pînă la
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]