914 matches
-
cutremurul din 1838. Consultat asupra eventualelor reparații, Xavier Villacrosse a recomandat dărâmarea și refacerea turlei și a zidului superior, dar avizul său nu a fost urmat. Biserica a continuat să se deterioreze, fiind abandonată în 1863 și dărâmată în 1868. Catapeteasma care fusese sculptată la Veneția, a fost transferată la Biserica Albă. Pentru problemele cu caracter tehnico-edilitar, sfatul orășenesc conlucra cu „arhitectonul Poliției București” numit, la început de agie. Primul arhitecton sau maimarbașa a fost Josef Hartl, numit la 22 iunie
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
călugări. Situată pe valea Tarcăului, are o biserică cu hramul Duminica Tuturor Sfinților din lemn de frasin pe o fundație de piatră, ce a fost construită de către meșteri locali în 1833, iar turnul-clopotniță din bârne de lemn în 1868. Cu excepția catapeteasmei, nu este pictată. "Schitul Sfântul Ilie - Brateș" - Este schit de călugări situat în zona fostei vămi ungurești, având hramul Sfântului Ilie Tezviteanul. Accesul se face pe drumul forestier axial al pârâului Brateș, fiind situat la 24 km de comuna Tarcău
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
de grijă a PS Episcop Calinic al Argeșului și Muscelului, mănăstirea este redeschisă, având ca stareț pe ieromonahul Crețu Claudiu Casian. Procesul de restaurare a mănăstirii continuă și astăzi. Biserica este în formă de cruce, cu ziduri groase din cărămidă. Catapeteasma este din lemn nesculptat. Naosul este delimitat de pronaos prin 2 stâlpi (dreapta-stânga) marginali. Altarul este luminat de o singură fereastră pe peretele din răsărit, iar naosul și pronaosul primesc lumină fiecare de la câte două ferestre. Pardoseala este din lespezi
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
de la mâna dreaptă și crucea de plumb ce o purta la gât, de la Sfântul Ignatie Teoforul și Sfântul Ioan Gură de Aur. Biserica Mănăstirii Tismana își etalează statutul de „monument de artă” prin tot ceea ce reprezintă și există în ea: "catapeteasma" din stejar executată în 1766 în stil post-brâncovenesc cu ornamente florale, suflată în aur, cu icoanele împărătești (1844); "iconostasul" mic sculptat în lemn de tei, aurit, executat de Ghenadie monahul (1741-1742); stranele (tetrapoadele) sculptate de călugări în anul 1731 și
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
iar părintele Cleopa l-a ajutat să-și facă acte (cu ajutorul arhimandritului Teofil Pandele, prietenul egumenului care lucra la Ministerul Cultelor) și l-a adus la Mănăstirea Sihăstria, împreună cu soția acestuia. Ivan Protcenco a adus cu el la Sihăstria icoanele Catapetesmei, care erau deja pictate (se pare, cu destinația Muntele Athos) și celebra icoana Axionita, care se află acum în Paraclis. La scurtă vreme după sosirea la mănăstire, i s-a cerut să picteze o icoană, "de probă". După ce s-a
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
apropie foarte mult de aspectul pe care l-a avut inițial. Printre picturile deosebite aflate în biserică se numără icoana Maicii Domnului cu Pruncul, icoana Sfinților Trei Ierarhi, icoana Sfinților fără de arginți Cozma și Damian și cea a Cuvioasei Parascheva. Catapeteasma și pridvorul sunt decorate cu numeroase elemente florale iar în pridvor se găsește un portal de stil baroc italienesc amestecat cu elemente autohtone. Se compune dintr-un gol de ușă terminat în arc trilobat, încadrat de două coloane neo-corintice, împodobite
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]
-
un arc în mâner de coș, urmează nava unde are loc o asociere între un semicilindru dispus transversal încadrat de două panouri curbate ale laturilor de nord și de sud. La est patru panouri curbate susțin o calotă aplatizată. Deasupra catapeteasmei pânza bolții apare suspendată peste un timpan spart, iar zona de descărcare a bolților e delimitată de o cornișă puternică. În exterior, către vest, turnul clopotniță, împărțit pe trei nivele, prezină în fațade ferestre rectangulare și circulare de dimensiuni reduse
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
tablouri mai puțin intense; de exemplu, a doua versiune a ei Suzanna și bătrânii (1622). Aprecierea artei sale a fost redusă la portrete și la abilitatea ei de a picta eroine biblice. Nu a primit nici unul din comisoanele lucrative pentru catapetesme. Documentația insuficientă, îngreunează aflarea mai multor detalii despre viața Artemisiei în această perioadă. Este cert că, între 1627 și cel târziu în 1630, s-a mutat la Veneția, probabil, în căutarea unor comisioane mai bogate. Dovezi pentru acest lucru, apar
Artemisia Gentileschi () [Corola-website/Science/313614_a_314943]
-
cu orașul Zolkiew) erau încorporate în Imperiul Habsburgic. Episcopul Dosoftei Herescu a organizat aici o școală bisericească. În clădirile mănăstirii a funcționat o școală clericală din 1786 și apoi Institutul Teologic începând din 1826. În anul 1796 a fost înlocuită catapeteasma, cu acest prilej fiind demolat zidul despărțitor dintre naos și pronaos. Mitropolitul Veniamin Costachi, care a viețuit între anii 1821-1823 la mănăstire în timpul exilului său, a dispus efectuarea unor lucrări de restaurare în perioada 1827-1828 care au urmărit construirea unui
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
trei baze: una pătrată și două stelate, fiecare având firide. Deasupra ferestrelor se află trei rânduri de firide, între care se află decorații bogate. Altarul este spațios, fiind luminat de 3 ferestre (une pa absidă și alte două pe lateral). Catapeteasma este confecționată din lemn de stejar și tei. Pe fațada exterioară a bisericii se află motive ornamentale turnate din praf de marmură, ciment alb și armătură de fier-beton, care le imită pe cele de la Mănăstirea "Sf.Trei Ierarhi" din Iași
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
-o cu șindrilă. Bisericuța nu avea pod și nu era pictată în interior, pereții fiind doar văruiți. Costachi Miclescu, fiind rudă cu mitropolitul Calinic Miclescu al Moldovei, l-a adus pe vestitul pictor bisericesc Strejescu, care a pictat icoanele din catapeteasmă. Același boier a plătit pentru confecționarea celor cinci clopote și a cumpărat cărțile de cult. Moșia a fost vândută lui Iordache Ciolac, ginerele lui Beizadea Moruzzi. La rândul său, Iordache Ciolac a vândut moșia familiei Ghika din Dumbrăveni, apoi moșia
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Stamate () [Corola-website/Science/313276_a_314605]
-
îngrijirea măicuțelor în vârstă, cât și în bunul mers al sfintei Mănăstiri Viforâta, l-a dovedit Preacuvioasa Maică Arsenia Opriș, stareță între anii 1960-2004. La data de 15 decembrie 2014 stăreția mănăstirii i s-a încredințat Preacuvioasei Maici Macaria Mavrodin. Catapeteasma sau iconostasul bisericii mănăstirii este o adevărată operă de artă sacră a sculptorului Karl Stork, realizată în stil brâncoveneasc, împodobită cu o fină broderie de sculptură în lemn de tei. Remarcabilă este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, precum și
Mănăstirea Viforâta () [Corola-website/Science/313821_a_315150]
-
Domnului”. Acest lăcaș de cult a fost acoperit cu tablă și zugrăvit în interior în anul 1869 de către vornicul Iorgu Vârnav Liteanu cu soția sa Anastasia și cu sora sa, schimonahia Epraxia Vârnav. În același an, icoana Sf. Nicolae din catapeteasmă a fost îmbrăcată în argint. Toate aceste date sunt surprinse în pisania bisericii de la 1870 astfel: "„Cu ajutoriul prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu aciastă sfintă Monastire Vorona sau început la anii 1600 de către părinții ruși veniți din Rosia făcând o
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
anul 1870 ghenarie 14. Fiind stareț aceștii monastiri prea cuvioșenia sa arhimandritul Iosif Vasiliu”". În anul 1836, arhimandritul Rafail, starețul mănăstirii, a construit Biserica "Sf. Ierarh Nicolae", aflată în cimitirul mănăstirii. Acest lăcaș de cult are dimensiuni modeste, având o catapeteasmă lucrată artistic. Tot în perioada păstoririi starețului Rafail, după cum atestă "pomelnicul ctitoresc" au fost construite turnul clopotniță și corpurile de chilii călugărești (unde se află arhondaricul, trapeza și brutăria) de pe latura de vest. În perioada 1869-1870, schimonahul Vladimir Machedon a
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
au fost construite turnul clopotniță și corpurile de chilii călugărești (unde se află arhondaricul, trapeza și brutăria) de pe latura de vest. În perioada 1869-1870, schimonahul Vladimir Machedon a pictat pereții interiori ai Bisericii "Nașterea Maicii Domnului" și a confecționat și catapeteasma. Cheltuiala pictării bisericii a fost suportată de către vornicul Iorgu Vârnav, soția sa Anastasia și sora sa, schimonahia Epraxia Vârnav, după cum reiese din inscripția aflată pe zidul exterior nordic al pronaosului. Tot el a sculptat și catapeteasma din lemn de tisă
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
și a confecționat și catapeteasma. Cheltuiala pictării bisericii a fost suportată de către vornicul Iorgu Vârnav, soția sa Anastasia și sora sa, schimonahia Epraxia Vârnav, după cum reiese din inscripția aflată pe zidul exterior nordic al pronaosului. Tot el a sculptat și catapeteasma din lemn de tisă a Bisericii "Sf. Ierarh Nicolae" și a pictat icoanele în stil neoclasic. La începutul secolului al XX-lea, după cum arată o placă de marmură amplasată pe peretele exterior sudic al pronaosului Bisericii "Adormirea Maicii Domnului", prin
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
importante lucrări de restaurare, consolidare și protecție la corpurile de chilii de pe latura de vest, precum și la alte clădiri ale complexului monahal. În perioada păstoririi mitropolitului Teoctist Arăpașu, a fost repictată Biserica "Nașterea Maicii Domnului" (în 1982), s-a restaurat catapeteasma, s-au înlocuit stranele vechi cu altele noi și s-au construit noi chilii și stăreția (1984-1986). Din inițiativa și sub directa îndrumare a mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, au fost realizate în anii 1990-1992 lucrări de reparații
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
Este construită din zid de cărămidă, cu absida răsăriteană semicirculară și cu absidele laterale semicirculare în interior. Edificiul este compartimentat în pronaos, naos și altar și nu are pridvor. Biserica nu a fost pictată niciodată în următorii 200 de ani. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de tisă și pictată în stil neoclasic de schimonahul Vladimir Machedon. În această biserică sunt păstrate două tablouri mari pictate pe pânză reprezentând "Patimile Mântuitorului" și "Judecata universală". În perioada 1990-1992, pictorul Nicolae Gavrilean din
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
În partea de sud a altarului se află un diaconic-veșmântar. În anul 1854 s-a realizat un amvon frumos sculptat cu cheltuiala vornicesei Profira Crăstescu. Biserica a fost pictată în perioada 1869-1870 de schimonahul Vladimir Machedon, care a realizat și catapeteasma. Cheltuiala pictării bisericii a fost suportată de către vornicul Iorgu Vârnav, soția sa Anastasia și sora sa, schimonahia Epraxia Vârnav, după cum reiese din inscripția aflată pe zidul exterior nordic al pronaosului. În această biserică sunt păstrate câteva icoane valoroase de la mijlocul
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
Ulterior, turlele de lemn au fost reconstruite din zidărie. Biserica "Sf. Ierarh Nicolae" este o construcție de plan triconc (în stilul bisericilor moldovenești), cu o turlă clopotniță deasupra pridvorului. Edificiul nu este pictat nici în interior și nici în exterior. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de tisă în stil baroc și pictată în stil neoclasic de schimonahul Vladimir Machedon. Biserica are abside semicirculare și trei turle octogonale în formă de bulb de ceapă (stil rusesc). Lângă clădirea lăcașului de cult
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
1874 decembrie 12. Preot ostenitor Ion Călin. Prima pictură, din 1874, executată în tempera, s-a deteriorat, biserica fiind repictată în anul 1898 de pictorul Ioan Bărbulescu, unul din ucenicii pictorului Gheorghe Tăttărăscu, în maniera acestuia, pictură neorealistă, în ulei. Catapeteasma este din lemn de brad cu lucrături de sculptură în lemn de tei, poleită cu schlachmetal și executată cu multă finețe. Clopotnița, construită în anul 1936 prin concursul primăriei de atunci, este de o frumusețe arhitectonică deosebită, având elemente din
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
este alcătuit dintr-un turn central străjuit de o cruce de 6 metri înălțime și 4 metri lățime (brațele), patru turnuri mai mici în jur și două turnuri ale clopotniței, de o parte și alta a intrării principale în biserică. Catapeteasma provine de la Biserica din Răpciuni, astăzi scufundată în apele Barajului de la Bicaz, sculptura ei fiind realizată de Filip Bocic, iar pictura de Nicolae Popovici-Lespezi, ambii din Iași. Biserica are un policandru de 420 kg, realizat prin contribuția preoților din raion
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
cu scânduri îmbinate în coadă de rândunică. În partea sudică este amplasat pridvorul - acoperit, deasupra acestuia aflându-se clopotnița. Atât la exterior, cât și la interior, biserica este căptușită cu scânduri de brad. Stranele sunt sculptate din lemn de paltin. Catapeteasma făcută de Teodosie Zugravul păstrează icoanele originale - în special icoanele împărătești, cele ale Mântuitorului și cea a Maicii Domnului, icoana hramului Duminica tuturor sfinților și cea a Sfântului Ierarh Nicolae. Mai recente (1835) sunt icoanele ușilor diaconești. Pictura originală a
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
pe un arc dublou, plasat pe axul transversal al încăperii și este retrasă de la perete cu 0.50 m. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Catapeteasma se află avansată cu 1.25 m vest față de nivelul decroșului. Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară de dimensiuni egale cu cele din naos este în axa absidei și o a doua fereastră de dimensiuni mai mici în peretele
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
de mortar și contraforți pentru rezistența zidului. Pe pereții exteriori sunt zugrăviți sfinții sub formă de medalioane situate la baza acoperișului. Interiorul bisericii impresionează prin arhitectura specifică și valoarea icoanelor care s-au păstrat foarte bine de-a lungul timpului. Catapeteasma deține centrul atenției prin icoanele împărătești cu inscripții slave și stil pictural mai vechi.
Biserica de lemn din Turtaba () [Corola-website/Science/320461_a_321790]