916 matches
-
Constantin Brâncoveanu a pus să se restaureze pictura. Mânăstirea Arnota se denotă prin importanță istorică și valoare patrimonială deosebite. Biserica (împreună cu biserica Mânăstirii Plătărești din jud. Călărași) păstrează în forma originială picturile murale de secol XVII, comandate de Matei Basarab. Catapeteasma, reconstruită la începutul secolului al XVIII-lea de Constantin Brâncoveanu, este păstrată în prezent la Muzeul de Artă din București (din 1913), purtând cu ea o frumusețe specifică a sculpturilor în stil brâncovenesc. Ușa bisericii datează tot din vremea lui
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
bisericii, și are acces în clopotniță. Construcție de tip nou, este luminoasă, având 13 ferestre. Pridvorul este deschis, sprijinit pe patru coloane de formă cilindrică cu arcade de susținere. Deasupra ușii de intrare, pe zid, este pictată icoana Sfântului Dimitrie. Catapeteasma este construită cu stâlpi susținători, din lemn, cu ornamentații florale aplicate pe ea. Icoanele sunt mobile, pictate în stil neobizantin, predominând culoarea albastru și bronz, și au câteva răni cauzate de evenimentele războiului.Candelabrul din naos este bogat ornamentat. A
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
un obuz a retezat turla bisericii în timpul războiului, și din nou în 1958. Se mai păstrează și astăzi o Biblie, precum și mai multe cărți de cult cu urme de schije provenite de la acel obuz. Între anii 1984-2003, a fost restaurată catapeteasma, a fost consolidată clopotnița și au fost executate lucrări de întreținere ale bisericii, atât la exterior, cât și în interior. Incinta cimitirului a fost dublată ca suprafață. De asemenea, a fost construită în curtea bisericii o casă socială, formată din
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
din tablă. Edificiul are plan treflat cu abside laterale poligonale, fiind împărțită în interior în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului bisericii se află clopotnița. Intrarea se face prin partea de sud, iar lumina pătrunde prin 6 ferestre. Catapeteasma bisericii este confecționată din lemn de tei, icoanele fiind pictate în 1918 de un pictor localnic. Biserica dispune de obiecte de valoare artistică cum sunt: În anul 1917 au fost înhumate în cimitirul Vorovești rămășițele pământești a 69 de militari
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
piatră legați cu ciment. Aceasta are formă de navă, fără turlă. Spațiul din interior este compartimentat în altar, naos, pronaos și pridvor închis. Sfântul Altar este luminat de o fereastră mare la est și una mică la proscomidiar, spre nord. Catapeteasma din lemn de tei, poleită cu bronz, este pictată de un anonim. Pereții bisericii nu au pictură, locul ei fiind luat de mai multe icoane din lemn. Sistemul de boltire, în strânsă legătură cu concepția spațială a bisericii corabie, pune
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
Sistemul de boltire, în strânsă legătură cu concepția spațială a bisericii corabie, pune în valoare tâmpla monumentală din lemn sculptat și aurit, adevărată capodoperă a artei din epoca post-brâncovenească. Biserica nu are decorații în interior-tocmai pentru a pune în evidență catapeteasma sculptată în lemn. În cadrul ansamblului se disting ușile împărătești, pictura icoanelor lucrate în culori vii, bine executate portretistic. Icoana Sfintei, reprezentând-o pe Maica Domnului și pruncul Iisus este o ilustrare a îmbinării iconografice ale Hodighitriei și Eleusei. Deși cronologic
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
executată a fost pictat un iad modern fără diavoli care a fost spălat după revoluție, fiind scoasă la iveală fresca inițială. Arhitectura interioară a turnului bisericii a primit Premiul I pe țară al Uniunii Arhitecților din România în anul 1972. Catapeteasma a fost proiectată în anul 1972 de către Petru Căpraru, profesor de desen la Școala Generală din Boroaia, acest lucru fiind făcut pe ascuns din cauza prigoanei comuniste, motiv pentru care Fabrica de Marmură din Simeria nu a vrut să ia comanda
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
prigoanei comuniste, motiv pentru care Fabrica de Marmură din Simeria nu a vrut să ia comanda. Apoi, cu ocazia schimbării directorului, Gheorghe Boșorogan a luat proiectul, motivând că prin aceasta va fi cunoscută întreprinderea ca executant al lucrărilor de artă. Catapeteasma, în greutate de 24 de tone, a fost definitivată în timp de 2 ani de către Desideriu Papp și Nicolae Vamvacas. Biserica din Boroaia a fost sfințită la 21 mai 1977 de către episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Adrian Botoșăneanul, primind hramul Sfânta
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
Mitropolitul Iacob Stamati și obștea parohiei au finanțat construirea unei noi biserici cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților”, planurile și construcția bisericii fiind executate de un arhitect din Transilvania, Herr Leiopold. Decorarea interioară a bisericii - pictura murală interioară, sculptura și pictura catapetesmei, au fost realizate de meșterul moldovean Eustatie Altini. Această biserică este cea mai veche biserică din Iași la care numele arhitectului este menționat în pisanie. Lucrări importante de restaurare au fost executate în anii 1840, 1882-1883, 1948. După 1990, degradările
Biserica Banu din Iași () [Corola-website/Science/317948_a_319277]
-
pe un arc dublou, plasat pe axul transversal al încăperii și este retrasă de la perete cu 0.50 m. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Catapeteasma se află avansată cu 1.25 m vest față de nivelul decroșului. Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară de dimensiuni egale cu cele din naos este în axa absidei și o a doua fereastră de dimensiuni mai mici în peretele
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
de la ferestre-intrate în dărâmare, se scot dalele de piatră de la pardoseala prăbușita din interior din pricina mormintelor și se pardosește cu cărămidă și i se adaugă în față un pridvor de 6,60m pe 6,60m. În anul 1923 se înlocuiește catapeteasma veche măcinată de câri și igrasie și se pictează de către pictorul Zârna din Focșani. în anul 1990, cu binecuvântarea Prea Sfințitului Eftimie-Episcopul Românului, au început lucrările de restaurare sub îndrumarea prof. arh. Alexandru Cișmigiu și Asis. Universitar Mircea Crișan și
Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Miron Costin () [Corola-website/Science/333792_a_335121]
-
un contur hexagonal, formată din bârne încheiate în „cheotori”. Altarul are o absidă de formă pentagonală (4.15x5.00 metri) și o fereastră dreptunghiulară (0.65x0.80 metri) în axa absidei. Fereastra a fost inițial mai mică, fiind mărită ulterior. Catapeteasma este amplasată cu 0.90 metri înspre naos. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, care nu au ferestre. Deasupra altarului se află o boltă sprijinită pe un contur pentagonal.
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
Vasluian la Negrețti, Poiana Cârnului și Pribești, iar la Chircești va ajunge stîpân prin căsătorie cu Casandra, fiica lui Sandu Miclescu, Alexandru Hrisoverghi, spătar în vremea domnitorului Ioniță Sandu Sturdza. Dată a fost trecută în grecește pe icoana hramului de pe catapeteasma, astăzi distrusă și, de asemenea, pe o inscripție în chirilica sculptata în lemn de stejar, așezată la intrare în pronaus, care avea textul: “Mai întâi ocrotiți-vă și apoi intrați în sfântă sfintelor - 1810 dec.4” - probabil dată sfințirii la
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
credinței? Ca o ancoră tare, așa îndepărtează tulburarea! Tot Pavel le scrie evreilor iarăși, la fel, spunând așa despre credință: ... pe care o avem ca pe o ancoră tare și sigură a sufletului, care intră în cele mai dinlăuntru ale catapetesmei (Evr., 6, 19)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 3, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
zidărie (atât la exterior, cât și la interior) realizați din cărămidă și mortar de var nisip; • arce din zidărie de cărămidă prezente în pridvor, pronaos și naos pe care stau semicalote sferice în pridvor, pronaos și naos; • coloanele pridvorului și catapeteasma carte desparte naosul de altar sunt alcătuite tot din zidărie de cărămidă legată din mortar de var; • șarpantă din lemn cu învelitoare din tablă. Soluțiile utilizate pentru ridicarea acestui obiectiv denotă cunoașterea în detaliu a artei meșteșugului, atât în ceea ce privește proiectarea
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
coloane cu capitelurile sculptate, iar cele două turle subțiri de piatră asigură eleganță și zveltețe întregului edificiu. În interior se remarcă amplitudinea bolților, sprijinite pe arce piezișe, care întăresc impresia de monumentalitate a edificiului, balconul (cafasul) susținut de patru coloane, catapeteasma cu două uși împărătești și două altare laterale, lucrate din lemn cu încrustații și motive florale. Ca și la celelalte biserici armenești, și altarul Bisericii armenești din Iași este situat la o înălțime de trei sferturi de metru față de restul
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
altarul Bisericii armenești din Iași este situat la o înălțime de trei sferturi de metru față de restul navei, aici pătrunzându-se prin urcarea a trei trepte. El este separat de naos printr-o draperie simplă suspendată de o bârnă transversală. Catapeteasma nu desparte altarul de naos ca la bisericile ortodoxe, ci este așezată deasupra pristolului. La baza altarului principal se găsește un frumos motiv floral sculptat în marmură albă, ce datează din anul 1817. Ca și majoritatea bisericilor armenești, Biserica armenească
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
sunt pictați. Biserica a avut multe icoane, dar majoritatea acestora s-au pierdut datorită vitregiei timpurilor. În prezent, în patrimoniul acestui lăcaș de cult se mai află 13 icoane pictate pe lemn în 1812 și 11 în ulei pe pânză. Catapeteasma este confecționată din lemn, fiind prevăzută cu două uși împărătești. Ea are 15 icoane, iar în centrul ei se află icoana „Maica Domnului cu pruncul”, ce are o compoziție frumoasă, într-un autentic stil armenesc. După stilul bisericilor armenești, și
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
simbolizează trupul mistic a lui Hristos, casa lui Dumnezeu, prezent acolo, adică a bisericii cerești și a obștei credincioșilor venită În Întâmpinarea Lui, dar și a Bisericii pământești cu sacerdoții săi În frunte, fiind considerată o fereastră deschisă către cer. Catapeteasma bisericii este confecționată din lemn de tei și stejar și este Împodobită cu o sculptură simplă executată manual, și acoperită cu o preparație de grund și pulbere de aur, este de dimensiuni mici, cele două rânduri registre sunt bucăți de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În care sunt reprezentați proorocii au forma unui cerc cu partea de sus și cea de jos ușor teșite, culoarea fondului, predominant este albastru, scriere manuscris cu caractere slavone. În cursul anului 2012 s-au realizat lucrările de conservare ale catapetesmei din biserică de către Dumitru și Maria Nimircearg și s-a amenjat un muzeu de obiecte bisericești și carte veche prin grija preotului Ionuț Alexandru Figher. Reparații Biserica a fost reparată, conform sinodicului, la 1865 de către Costachi Cosmei și locuitorii satului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
din jurul bisericii, recompensat pentru calitatea lucrării și economia de material, cu 200 de lei. C. Marian, zidar din Negrești, este angajat la 30 iunie 1963 pentru execuția tencuielilor interioare și exterioare a pridvorului bisericii și turnarea de beton pe jos. Catapeteasma bisericii este spălată În 1966, fără schimbarea picturii. Pictura catapetesmei era În stilul moldovenesc. Totodată a fost vopsit tavanul bisericii. Biserica cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Protoiereul Neculai Isăilă, după inspectarea parohiei Frenciugi din 21 februarie 1947, consemnează
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cu 200 de lei. C. Marian, zidar din Negrești, este angajat la 30 iunie 1963 pentru execuția tencuielilor interioare și exterioare a pridvorului bisericii și turnarea de beton pe jos. Catapeteasma bisericii este spălată În 1966, fără schimbarea picturii. Pictura catapetesmei era În stilul moldovenesc. Totodată a fost vopsit tavanul bisericii. Biserica cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Protoiereul Neculai Isăilă, după inspectarea parohiei Frenciugi din 21 februarie 1947, consemnează În procesul verbal: Preotul Ioan Răzvan Scurtu Însemna În procesul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Moroșanu, pictorul, care Împreună cu fratele său, Gavriil, plecat la Domnul În 2008, a pictat mănăstirea Putna, și ucenicul său Gelu Marian au pictat În Sfântul Altar În scena Înălțării pe Mâtuitorul Iisus Hristos și În medallion pe Sfântul Prooroc Isaia. Catapeteasma a fost sculptată de Mădălin Daniel Țibichi și Alin Popa , absolvenți ai Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Huși. Mădălin Daniel Țibichi, cu origini În satul Frenciugi (bunicii și tatăl său), a executat și Întreg mobilierul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
legată În metal alb (1895), icoanele Maica Domnului, din lemn (sec. XIX), Maica Domnului, din metal alb (sec. XX), Sfânta Treime, la catapateasmă (sec. XIX), Sfânta Treime, pe placaj (1970), Maica Domnului, Iisus Hristos, Sfântul Neculai și Arhanghelul Mihail, la catapeteasmă (sec. XIX), Sfântul Antimis, din mătase (1965), Liturghier, legat În pânză (1956), Sfântul Chivot, din lemn de tei, cruce din metal alb (1951), cruce din plumb nichelat (1947), sfeșnice din aramă (1951), Sfântul potir, din metal alb (1967), Disc, din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de reparație, biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” din satul Bâcu, comuna Ipatele, monument istoric, a fost construită Între anii 1820 și 1825 de soții Iordache și Smaranda Gane, În formă de navă, din piatră cioplită, cu turlă Înaltă deasupra pronaosului, catapeteasma era lucrată din lemn de tei, bronzat cu galben. Icoanele, În stil renascentist, au fost pictate de către pictorul Vasile Mihaiel În 1825, fapt dovedit de inscripția de la icoanele praznicare („Vasile Mihaiel, 1825”). Biserica a fost afectată de cutremurul din 9
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]