635 matches
-
orice schimbare în răspunsul fiziologic facilitează activarea unui atac de panică. Faptul că pacientul își reduce angoasa, evitând situațiile fobogene, întărește acest comportament de evitare sau de evadare Modelul cognitiv Interpretarea catastrofică și memorizarea acesteia In cadrul modelului cognitiv, interpretarea catastrofică a senzațiilor corporale conduce la atacul de panică. In dimensiunea anxioasă, prelucrarea informației este filtrată de noțiunea de pericol. Persoana care suferă de atacuri de panică memorează o asociere sistematică între excitarea fiziologică și pericol. Această prelucrare a informației activează
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sanguine, o accelerare a ritmului cardiac; respirația devine sacadată, gâfâitoare și conduce la hiperventilația însoțită de cortegiul său de simptome; - o componentă psihosenzorială: senzații de depersonalizare, derealizare, dezechilibru sau instabilitate, de distorsiuni perceptive diverse... - o componentă cognitivă caracterizată de cogniții catastrofice; incapacitatea de a domina această teamă antrenează un sentiment de eșec și o pierdere a încrederii în sine care antrenează un sentiment de vulnerabilitate; - o componentă comportamentală ce conține ansamblul de comportamente de retragere, de evitare, de evadare dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anxietatea fenomenelor fiziologice pe care le declanșează ca reacție la situația fobogenă mai degrabă decât la situația ca atare. Relaxarea Sunt propuse apoi unele tehnici de relaxare pentru ca pacientul să învețe să controleze răspunsul comportamental tensionat. Intervenții asupra cognițiilor Interpretarea catastrofică a senzațiilor corporale Chiar dacă hiperventilația produce cele mai multe dintre senzațiile corporale trăite în timpul unor atacuri de panică, hiperventilația voluntară produce rar panică subiecților non anxioși. De asemenea, starea de panică rezultă dintr-o interpretare catastrofică a unor senzații corporale. De fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comportamental tensionat. Intervenții asupra cognițiilor Interpretarea catastrofică a senzațiilor corporale Chiar dacă hiperventilația produce cele mai multe dintre senzațiile corporale trăite în timpul unor atacuri de panică, hiperventilația voluntară produce rar panică subiecților non anxioși. De asemenea, starea de panică rezultă dintr-o interpretare catastrofică a unor senzații corporale. De fapt, pacientul fobic își percepe senzațiile corporale ca fiind mai periculoase decât sunt acestea în realitate și concluzionează, astfel, că există un pericol fizic sau mental iminent („Inima mea bate = risc să fac un infarct
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacientul fobic își percepe senzațiile corporale ca fiind mai periculoase decât sunt acestea în realitate și concluzionează, astfel, că există un pericol fizic sau mental iminent („Inima mea bate = risc să fac un infarct”). Anxietatea care rezultă din această interpretare catastrofică intensifică reacțiile corporale, care confirmă și mai mult sentimentul de pericol. Acest cerc vicios culminează cu un atac de panică. Interpretarea catastrofică a efectelor hiperventilației conduce deci la atacul de panică. Terapia cognitivă a agorafobiei își propune identificarea monologurilor catastrofice
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fizic sau mental iminent („Inima mea bate = risc să fac un infarct”). Anxietatea care rezultă din această interpretare catastrofică intensifică reacțiile corporale, care confirmă și mai mult sentimentul de pericol. Acest cerc vicios culminează cu un atac de panică. Interpretarea catastrofică a efectelor hiperventilației conduce deci la atacul de panică. Terapia cognitivă a agorafobiei își propune identificarea monologurilor catastrofice care alimentează răspunsul anxios al pacientului. Distorsiunile cognitive relative la pericol Intervențiile asupra acestor monologuri sau imagini mentale permit identificarea distorsiunilor cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
catastrofică intensifică reacțiile corporale, care confirmă și mai mult sentimentul de pericol. Acest cerc vicios culminează cu un atac de panică. Interpretarea catastrofică a efectelor hiperventilației conduce deci la atacul de panică. Terapia cognitivă a agorafobiei își propune identificarea monologurilor catastrofice care alimentează răspunsul anxios al pacientului. Distorsiunile cognitive relative la pericol Intervențiile asupra acestor monologuri sau imagini mentale permit identificarea distorsiunilor cognitive relative la pericol. Aceste distorsiuni pot afecta trecutul printr-o selecție a evenimentelor trăite cu aversiune de către pacient
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
afecta prezentul: ele generează, am observat acest lucru, o hipervigilență, deci o hiperselecție a informației „amenințătoare” și o tendință de a interpreta, într-o manieră alarmantă sau terorizantă, evenimente banale. In sfârșit, aceste distorsiuni pot afecta viitorul datorită anticipărilor, predicțiilor catastrofice care conduc la evitare. Lucrând asupra cognițiilor, pacientul învață să identifice aceste distorsiuni cognitive și erorile sale cognitive, în special tendințele sale spre: - a realiza inferențe arbitrare (a trage concluzii catastrofice fără motiv în legătură cu gravitatea simptomelor fizice asociate anxietății, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sfârșit, aceste distorsiuni pot afecta viitorul datorită anticipărilor, predicțiilor catastrofice care conduc la evitare. Lucrând asupra cognițiilor, pacientul învață să identifice aceste distorsiuni cognitive și erorile sale cognitive, în special tendințele sale spre: - a realiza inferențe arbitrare (a trage concluzii catastrofice fără motiv în legătură cu gravitatea simptomelor fizice asociate anxietății, sau cu periculozitatea potențială a stimulilor fobogeni); - a generaliza la toate situațile posibile o experiență de angoasă acută; - a maximaliza pericolele și a minimaliza situațiile securizante; - a personaliza orice eveniment care amintește
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
poate realiza, în primul rând, în imaginație: pacientul își imaginează situația neplăcută și acceptă ca anxietatea să se amplifice până în momentul în care percepe dispariția acesteia. Expunerea se poate realiza și prin distorsiunea realității virtuale. Dacă evitarea este asociată consecințelor catastrofice neplăcute, i se cere pacientului să-și imagineze că leșină, că-și pierde controlul. Dacă evitarea este legată de teama de senzații fiziologice asociate declanșării atacului de panică, i se propune pacientului să urce scările, să alerge, să facă saună
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de reglare și control a respirației, cât și tehnici de relaxare. Tehnicile comportamentale se bazează pe expuneri treptate în imaginație și/sau in vivo după ierarhizarea situațiilor anxiogene. Tratamentul cognitiv se bazează pe procedeele de prelucrare ale informației, identificarea monologurilor catastrofice (săgeată descendentă), a distorsiunilor cognitive și modificarea acestora din urmă. Fiecare ședință este urmată de sarcini definite, în acord cu pacienta, și adaptate stadiului terapiei. Protocolul terapeutic Protocolul ales este unul de tip A-B-A, în trei faze: - faza A fixează
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în sfârșit aceasta, să fie o pacientă model. Terapeutul notează distorsiunea cognitivă și readaptează terapia, precizându-i că nu există în acest tratament un nivel de performanță și nici riscul de a dezamăgi. El o ajută să-și corijeze interpretarea catastrofică în caz de eșec în legătură cu o sarcină oarecare. Ea se simte, astfel, mai liniștită și mai puțin anxioasă în legătură cu terapia. Această tendință perfecționistă constituie unul dintre factorii declanșatori ai tulburării de panică asupra cărora va trebui să se acționeze în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
caz că apar unele dificultăți în timpul jocului de rol, tehnica restructurării cognitive permite să se intervină, dirijând gândurile negative care împiedică răspunsul la critici ("Dacă el spune că munca mea nu este satisfăcătoare, atunci probabil că aceasta este într-adevăr catastrofică" și "Probabil că vrea să spună astfel că nu valorez nimic") spre gânduri constructive, care facilitează răspunsul la critici ("Inainte de a-mi imagina o catastrofă, îl voi întreba ce-mi reproșează exact" și "Eu am această impresie despre mine
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
continuu între două puncte; * ar trebui să fie luată în considerație concluzia formulată de James Frazer, potrivit căruia, "e un progres încet, dar perceptibil, care ne duce de la o obârșie necunoscută spre un scop iarăși necunoscut"304. Depășind, astfel, teoria "catastrofică" asupra istoriei, formulată de Spengler și Berdiaev, istoricul Gheorghe Brătianu propune o viziune "structurală" asupra noțiunii analizate, considerând că, dincolo de progresele particulare sau parțiale, există un progres general, universal 305. Refuzând să accepte ideea că asistă la sfârșitul doctrinei liberale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prilej de aprinderi și sminteală"146. Important este și un alt aspect legat de acest incident: exact ca în unele schițe caragialiene (Telegrame, Situațiunea), unei întâmplări derizorii, fără însemnătate publică, i se amplifică gravitatea în presă, atribuindu-i-se dimensiuni catastrofice. Astfel, maica Epraxia dă glas temerii tuturor cuvioaselor: "uciderea asta ce s-a făptuit în cuprinsul sfintei noastre mânăstiri, eu o socotesc drept o teribilă nelegiuire și mă tem că are s-abată mânia lui Dumnezeu asupra noastră"147, prevestind chiar
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu Krister Stendahl, care califică scenariul deconcertant al Apocalipsului ca un „scenariu pentru un film de groază”. Senzația de a trăi în ultimele zile ale istoriei lumii a condus la monstruozități extreme: acapararea de hrană de consum în timpul acestor ani catastrofici, sinuciderea voluntară cu convingerea de a fi primii care se vor bucura de salvarea așteptată sau alte alegeri mai puțin drastice, precum reuniunile pentru o rugăciune mai intensă pentru studiul Bibliei și pentru pregătirea mentală în vederea noii ere. Raportul dintre
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
că este autodidact s-a întâmplat acest lucru. Aș vrea să spun că poate dintr-o anumită candoare care nu exclude luciditatea maximă și spiritul critic dus până la exces. Pentru că el a mai spus lucrurile astea, deși nu la proporțiile catastrofice de ieri. Cât privește atitudinea față de Universitate în ce privește formarea jurnaliștilor, are și puțină dreptate așa cum filologia în general nu te face scriitor, nici jurnalistica nu te face automat jurnalist. Și sunt pline ambele bresle de autodidacți, dacă ar fi să
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
personajele din schițele sale au un profil frust, dar și o psihologie lipsită de accidente, care confirmă, la fiecare pas, așteptările cititorului. Culoarea și prospețimea narațiunilor provin din „subiectul” ales: imaginea unei societăți destructurate, în primul rând din cauza unui război catastrofic, a cărui memorie răzbate pretutindeni și, în mod nedefinit, de bulversantele răsturnări de ierarhie pe care le aduce instaurarea comunismului. Naivitatea și buna-credință, uneori stupefiante, se ciocnesc de versatilitatea și ipocrizia socială, într-o frescă unde moravurile au trăsături vii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290309_a_291638]
-
Jacques Delors l-a acuzat că transformase țara Într-un „paradis pentru investițiile străine”: vină pe care thatcheriții o mărturiseau cu plăcere. Ca economie, așadar, Marea Britanie thatcherizată era mai eficientă. Dar ca societate, ea a suferit un dezastru cu consecințe catastrofice pe termen lung. Desconsiderând și desființând toate resursele deținute În colectiv, susținând vehement o etică individualistă preocupată exclusiv de bunuri cuantificabile, Margaret Thatcher a dat o lovitură grea vieții publice britanice. Cetățenii s-au transformat În acționari, iar relațiile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cuvântului criză și accentuează importanța momentului luării unei hotărâri. Criza este, așadar, multidimensională și devine creatoare prin capacitatea subiecților de a o descifra. Se poate observa că deși noțiunea de criză pare a duce cu gândul la prezența unor efecte catastrofice, ultimele analize și interpretări nu mai evocă ideea de catastrofă iminentă. E.H. Erikson (1972), În lucrarea „Adolescence et crise, la quete de l’identite” subliniază valențele constructive și traduce criza prin „moment crucial În dezvoltare”, „viraj necesar”, „sursă de schimbare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fatidică pentru România. Atacând Uniunea Sovietică, împreună cu trupele naziste germane, "Antonescu a împins în măcel circa un milion de ostași [români]" (Roller, 1952, p. 665). Până la urmă, prin lupta eroică a Partidului Comunist Român, înființat în 1921, eroarea istorică și catastrofică de a lupta împotriva rușilor a fost reparată, fapt ce a ocazionat "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică" (Roller, 1952, p. 694). Succesiunea de momente eliberatoare rusești aruncă din nou lumină asupra angrenajelor simbolice puse la lucru în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identificare a oportunităților, selectarea alternativelor pe baza analizei de fezabilitate și a altor metode de analiză, alegerea opțiunii optime. În această etapă se stabilește scenariul fără proiect ( Varianta 0 sau BAU - "business aș usual"), care uneori se identifică cu scenariul catastrofic ("a nu face nimic"), scenariu care stă la baza calculului fluxurilor financiare incrementale. Pentru detalii se va consulta anexă nr. 2 la Instrucțiunile de aplicare ale HG nr. 28/2008 . D. Analiza financiară. Obiectivul analizei financiare este de a calcula
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219246_a_220575]
-
INDUSĂ DE ALCOOL Vezi Criteriile de diagnosticpentru Demență. Modificări durabile de personalitate Această categorie se referă la anomaliile de personalitate și de comportament la adult, survenind în absența tulburărilor prealabile ale personalitatii și urmând după un factor de stres, fie catastrofic, fie excesiv și prelungit sau în urma unei boli psihice severe. Acest diagnostic nu trebuie pus decât în cazurile în care există dovada unei modificări manifeste și durabile a modului de percepție, de relații sau cognitive. Modificarea trebuie să fie semnificativă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
pierdere de interes; - plângeri persistente legate de starea de sănătate; - asocierea ocazională a unor uneori manifestări hipocondrice; - dispoziție disforică sau labilă. Forme clinice: - modificări durabile ale personalității neatribuite unei leziuni sau boli cerebrale. - modificări durabile ale personalității după o experiență catastrofică. - modificări durabile ale personalității după o boală psihică. Diagnostic funcțional: Se elaborează prin aprecierea clinică atât a intensității tulburărilor cognitive, cât și a celor non-cognitive (depresie, delirium, sindrom de dependență de substanțe), conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinării psihologice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
episodului. - persistența simptomelor determină modificări de diagnostic. 2. STARE DE STRES POSTTRAUMATIC Este o tulburare care se constituie ca răspuns diferit sau prelungit la o situație sau un eveniment stresant (de scurtă sau lungă durată), în mod excepțional, amenințător sau catastrofic, care ar provoca simptome evidente de disperare la cele mai multe persoane. Criterii de diagnostic clinic - revenirea repetată a evenimentului traumatic în amintiri invadante; vise; cosmaruri; - apar în context durabil de "anestezie psihică" și de stări emoționale, de detașare în raport cu ceilalți; - insensibilitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]