9,560 matches
-
ginecologice și reumatism. O. Nica Salina de la Târgul Ocna l Biserica Sf. Varvara și sanatoriul Salina Târgu Ocna este situată în inima Moldovei, pe splendida vale a Trotușului, în perimetrul orașului cu același nume din județul Bacău. Imensitatea golurilor, adevărate catedrale săpate în sare, labirintul galeriilor în lungime de mii de metri, Biserica Sf. Varvara, sanatoriul, toate creează impresia unui oraș scufundat în adâncuri. Descoperirea și începerea exploatării masivului de sare din adâncuri este legată de diverse legende, la începutul veacului
Agenda2004-46-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/283060_a_284389]
-
românilor să ne unească pe veci inimile, simțirile și gândurile în Alba cetate a Iuliei așa cum, la 1 Decembrie 1918, marii noștri înaintași au voit și au făptuit Unirea cea Veșnică!“ Din 1990, în fiecare an Alba Iulia adună în jurul Catedralei Neamului, în fața Sălii Unirii, la statuia lui Mihai Viteazul - întâiul întregitor - sute de mii de români, care simt că în Cetatea Unirii bate inima întregii Românii, că acolo se ating de istoria multimilenară a trăitorilor pe aceste meleaguri, că soarta
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
la Monumentul Regelui Ferdinand din Piața Operei (orele 10,40-11), la Monumentul Apărătorii Banatului din Calea Șagului (orele 11-11,20), Monumentul Eroilor din primul și al doilea război mondial din Cimitirul Eroilor (orele 11,30-11,50). La ora 12, la Catedrala Mitropolitană va fi celebrat un Te Deum, între orele 13,30 și 14, în Piața Victoriei va avea loc un concert de fanfară, iar între 15,30 și 17, un spectacol susținut de Fanfara „Pro Amiciția“ și ansamblurile „Banatul“, „Bujorul
Agenda2004-48-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283095_a_284424]
-
Piața Victoriei va avea loc un concert de fanfară, iar între 15,30 și 17, un spectacol susținut de Fanfara „Pro Amiciția“ și ansamblurile „Banatul“, „Bujorul“, „Ghiocelul“ și „Timișul“. De la ora 19, începe retragerea cu torțe pe traseul Piața Victoriei, Catedrala Mitropolitană, Mitropolia Banatului, Palatul Administrativ, Piața Unirii, Piața Libertății și în final, Piața Victoriei, unde se va desfășura un foc de artificii (ora 19,45). Liliana Scripcă Șansa democrației l Exprimarea opțiunilor prin vot Duminică, 28 noiembrie, suntem chemați la
Agenda2004-48-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283095_a_284424]
-
de portrete realizate de Cristian Țecu. Printre invitați se numără reprezentanți ai administrației publice locale, colaboratori și sponsori. MONICA DIANA PAVEL pompierii informează l În data de 21 noiembrie, la ora 8,14, a fost semnalat un incendiu în Parcul Catedralei din Timișoara, la un copac ornamental. Stingerea incendiului s-a realizat de efective ale Detașamentului II de Pompieri. l În aceeași zi, la ora 10,16, a izbucnit un incendiu la o casă de locuit din comuna Găvojdia, satul Jena
Agenda2004-48-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283101_a_284430]
-
Mehala - dirijor Radu Bogdan, Corurile reunite Filocalia și Mezzo - dirijori Daniel Știrlea și Laurian Popa, Corul Bisericii Penticostale Elim - dirijori Emanuel Alăzăroaie și Daniel Hasan, Corala Carmina Dacica - dirijor prof. Flora Toth, la pian Teodora Matei l 9 decembrie, Corul Catedralei ortodoxe Sârbe - dirijor Ioța Bugarschi, Corul Vicariatului Greco-Catolic - dirijor Doina Bosca, la pian Flora Toth, soliste Monica Andriș și Valentina Cotinschi, Corul Szabolcska Mihály al Bisericii Reformate - dirijor Hindrich Sandor, Corul Carmen Sylva al Facultății de Muzică - dirjor Mariana Muller
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
ambientală susținut de Gheorghe Iovu, iar de la ora 19, în sala Operei se va desfășura spectacolul aniversar „15 ani de libertate”. În 17 decembrie, când în Timișoara este declarată zi de doliu, programul comemorativ începe cu un Te Deum la Catedrala Mitropolitană, apoi slujbă de pomenire și depuneri de coroane la Biserica Martirilor, Parastasul Eroilor-Martiri la Cimitirul Eroilor, urmat de slujbă religioasă și depuneri de coroane la Cimitirul Săracilor și masa de pomenire; de la ora 16, în Piața Unirii va fi
Agenda2004-50-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283149_a_284478]
-
locurile de martiraj, iar în paralel, la Palatul Administrativ va avea loc sesiunea de comunicări: „Revoluția Națională Română din Decembrie 1989 - semnificații și implicații”. De la ora 15, în Piața Unirii va fi muzică ambientală, apoi la ora 16, pe treptele Catedralei Mitropolitane se va desfășura un concert de colinde pentru martirii Timișoarei, iar de la 19,30, la Liceul de Muzică „Ion Vidu” - concert dedicat Eroilor-Martiri și urmașilor acestora. La ora 17, la Biserica Reformată din Piața Maria, se va oficia o
Agenda2004-50-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283149_a_284478]
-
în Germania. După mai mulți ani de activitate pastorală, dar și administrativă în Germania, la cererea sa și cu îngăduința episcopului de Rottenburg, Martin Roos s-a reîntors la Timișoara, unde a fost director al Cancelariei episcopale, canonic onorific al Catedralei episcopale, apoi pro-vicar episcopal. Activitatea desfășurată în Germania, precum și implicarea în viața diecezei timișorene în deceniul ’90 i-au permis să aibă o viziune amplă asupra priorităților în vederea transformărilor ulterioare. Devenit episcop în vara anului 1999, P.S. Martin Roos a
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
implicată în proiectele de renovare, extindere și dotare a Spitalului de Copii „Louis Țurcanu“ din Timișoara. Pelerinaje diecezane Promovarea comuniunii spirituale a fost dezvoltată în ultimii ani prin pelerinajele organizate la lăcașurile de cult de referință, adevărate simboluri pentru dieceză: Catedrala Episcopală, Basilica Maria Radna, bisericile Maria Ciclova și cea din Cenad. Deși numărul pelerinilor este mai mic decât în anii anteriori (în 2002, la pelerinajele diecezane au participat circa 12 000 de credincioși), comunitățile catolice de diferite etnii din Banat
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
mașină care circula regulamentar. parchetul comunică l Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara l-a trimis în judecată pentru distrugere pe I.F. , de 54 de ani. Anul trecut, în 13 noiembrie, în jurul orei 20,30, polițiștii au fost sesizați telefonic că la Catedrala Romano-Catolică din Piața Unirii clopotele bat necontenit de 50 de minute, tulburând liniștea locatarilor din zonă. Oamenii legii s-au deplasat la fața locului, au urcat în turlă, iar aici au dat nas în nas cu I.F. , cel care susținea
Agenda2003-14-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280874_a_282203]
-
tulburând liniștea locatarilor din zonă. Oamenii legii s-au deplasat la fața locului, au urcat în turlă, iar aici au dat nas în nas cu I.F. , cel care susținea recitalul de clopote. S-a constatat că acesta a intrat în catedrală în timpul liturghiei. La final, după ce s-a asigurat cu nu mai e nimeni prezent, a demontat capacul de protecție al tabloului electric de comandă al clopotelor și a smuls firele electrice de la instalația care le declanșează. I.F. a deteriorat și
Agenda2003-14-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280874_a_282203]
-
comandă al clopotelor și a smuls firele electrice de la instalația care le declanșează. I.F. a deteriorat și contactele electrice, dereglând sistemul de programare și acționare a clopotelor, ceea ce a adus în stare de neîntrebuințare întregul sistem din turnul sudic al catedralei. Prejudiciul cauzat a fost apreciat de către reprezentanții bisericii ca fiind de circa 60 de milioane de lei. Și de data aceasta I.F. a avut o explicație pentru gestul său: așa a protestat el față de instituțiile publice care nu au luat
Agenda2003-14-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280874_a_282203]
-
considerând-o deopotrivă un delir al personajului și o satiră funambulesca a autorului la adresa caricaturalelor vestigii de credință din România postdecembrista. Apoteoza satirei Dan Stâncă merge cu îndrăzneala artistică foarte departe, imaginându-si că în România s-a inaugurat controversată Catedrală a Mântuirii Neamului. El nu face obiecția, meschina, ca un asemenea edificiu monumental costă prea mult, ci se întreabă - epic - cum ar putea fi mântuit un "neam" care nu mai știe să folosească ocazia mântuirii. Preoții care au în grija
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
a Mântuirii Neamului. El nu face obiecția, meschina, ca un asemenea edificiu monumental costă prea mult, ci se întreabă - epic - cum ar putea fi mântuit un "neam" care nu mai știe să folosească ocazia mântuirii. Preoții care au în grija catedrală constată că au dispărut cheile de la porțile ei, iar muncitorii care vin să forțeze intrările descoperă că intrări de fapt nu mai există, întrucat zidul a devenit între timp zid pe toată suprafața lui. Toată această comedie a catedralei impracticabile
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
grija catedrală constată că au dispărut cheile de la porțile ei, iar muncitorii care vin să forțeze intrările descoperă că intrări de fapt nu mai există, întrucat zidul a devenit între timp zid pe toată suprafața lui. Toată această comedie a catedralei impracticabile, comedie care începe cu inaugurarea oficială a sfanțului lăcaș (în prezența oficialităților, a mulțimii etc.) și sfârșește cu dărâmarea lui, cu ajutorul buldozerelor, ca pe timpul lui Ceaușescu, este de un haz nebun și provoacă, totodată, o tristețe sfâșietoare. Numai Dan
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
Numai Dan Stâncă, dintre prozatorii români de azi, poate declanșa asemenea furtuni estetice în sufletul bietului cititor. Surpriză este și mai mare, în finalul românului, cănd profesorul Bălan le oferă gazdelor sale din Canada versiunea "reală" (prozaica) a întâmplării cu catedrală: "- Ce v-am spus, fraților, când am plecat! Ortodoxia asta a noastră ne joacă numai feste. N-ați aflat știrea? A fost pe Internet. Căscați, uituci, neisprăviți, cum suntem, ce credeți că s-a întâmplat? Arhiepiscopia, Patriarhia, mai știu eu
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
plecat! Ortodoxia asta a noastră ne joacă numai feste. N-ați aflat știrea? A fost pe Internet. Căscați, uituci, neisprăviți, cum suntem, ce credeți că s-a întâmplat? Arhiepiscopia, Patriarhia, mai știu eu toate așezămintele astea, au pierdut cheia de la Catedrala Neamului. N-a mai putut nimeni să intre acolo câteva zile. S-a ratat și slujba de duminică. Dandana mare! Noroc că au găsit-o până la urmă! Dar știți unde? Într-un morman de gunoaie și resturi menajere pe malul
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
adăuga) fiind zise, cred că profeția lui Malraux începe să prindă contur: Secolul XXI va regăsi o viziune medieval-renascentistă asupra lumii sau va fi cu totul altceva. O cu totul altă lume. Asta se va fi sfîrșit demult. Cîndva. 3. Catedralele și Cruciadele, deplasările pe verticală și pe orizontală, sînt aproape simultane. Datează din jurul anului 1000. Ușoară antecedenta a catedralelor, a drumului în sus, spre absolut, spune multe (poate că spune chiar totul) despre omul medieval. Tot astfel cum persistentă pînă
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
asupra lumii sau va fi cu totul altceva. O cu totul altă lume. Asta se va fi sfîrșit demult. Cîndva. 3. Catedralele și Cruciadele, deplasările pe verticală și pe orizontală, sînt aproape simultane. Datează din jurul anului 1000. Ușoară antecedenta a catedralelor, a drumului în sus, spre absolut, spune multe (poate că spune chiar totul) despre omul medieval. Tot astfel cum persistentă pînă azi a catedralelor spune mult (deși nu totul, căci pe cei mai multi nu-i mai interesează) despre umanitate în general
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
deplasările pe verticală și pe orizontală, sînt aproape simultane. Datează din jurul anului 1000. Ușoară antecedenta a catedralelor, a drumului în sus, spre absolut, spune multe (poate că spune chiar totul) despre omul medieval. Tot astfel cum persistentă pînă azi a catedralelor spune mult (deși nu totul, căci pe cei mai multi nu-i mai interesează) despre umanitate în general. Trecerea din Evul Mediu spre Renaștere o mijlocește Dante. Care a fost în toate lumile de dincolo și scrie despre ele. Doar așa se
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
ei a fost fascinant, chiar dacă nu toate muzicile prezentate o merită pe ea. Singurul concert simfonic din acest calup de zile a beneficiat de aplecarea deosebită spre descifrarea adevărului artistic esențial din partituri a dirijorului Corneliu Dumbrăveanu. El a ridicat catedrală sonoră grandioasă a lui Olivier Messiaen, a schițat cu tuse fine lumea magică, ușor impresionista, a lui Francis Burt și a construit migălos traseul în înalt al Simfoniei a V-a "Litanii la plinirea vremii" de Ștefan Niculescu. A fost
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
pragmatică a lucrurilor: "Dacă oamenii cred în ea și dacă ea poate să însuflețească armata, atunci cred și eu în ea", zice regina despre Ioana (și regizorul pare să simtă la fel!)... Drept care "viziunile" Ioanei (de pildă spargerea vitraliului, în catedrală) seamănă cu niște decente efecte speciale, lipsite de orice "frison" magic. La fel e și Ioana, la fel sînt și "viziunile" ei celeste, care apar în film ca niște perechi angelice ale personajului (un copil și un tînăr, așezați într-
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
Cezar Ivănescu dă spectacole de poezie cîntată, cu acompaniament de instrumente muzicale, împrumutînd stihului vocea sa de-o armonie virilă, de un patetism dominat. Spectacole în care (am avut prilejul de-a asista la unul dintre ele, desfășurat în incinta catedralei medievale a unui burg transilvan) solemnitatea se împletește cu impulsul senzual, ambele sublimîndu-se în coloana sonoră a unei creații indisociabile. Acestui gen de reprezentație mixtă, ce reînvie o veche modalitate pierdută în Galaxia Gutenberg, îi corespunde următorul text galant-trubaduresc: "!Alba
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
măcar ceva despre recentul amor al ziselor "VIP"-uri, rememorare materializată în vorbe, în imagini TV, în filme, a "revoluției" și a "teroriștilor". "Material" se arată uneori a fi șí un avatar a ceea ce ar putea fi spiritual: ridicarea unei catedrale mărețe, ca surogat al dreptei credințe întru umilul Christos, un discurs cosmetizat ca înlocuitor al dragostei de țară, o ceremonie materializată în ipocrite coroane, pentru comemorarea jertfei - în fond batjocoritoare - a "Eroilor", o celebrare fastuoasă a geniilor literar-artistice, o grevă
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]