618 matches
-
deosebită dezvoltării unei prese catolice românești și unificării acesteia. Motivul era crearea unei exprimări unitare a catolicilor din noul stat român (indiferent de rit sau etnie), mai cu seamă în sfera politică (Statul Papal a dorit înființarea unei formațiuni politice catolice românești care să sprijine acțiunile sale la nivel internațional și care să reprezinte comunitatea catolică la nivel politic în România), după modelul partidelor catolice din Occident. În acest demers, presa a avut un rol esențial. Înființarea presei catolice din România
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Editura Serafica, Hălăucești, 1926. Idem, Viața marelui făcător de minuni Sf. Anton de Padua, Editura Serafica, Bacău, 1931. Cantavella, J., Serrano, J.F., Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo confesional, Libros Libres, Madrid, 2004. Chiaudano, G., El periodismo catolico. Criterios y normas, seconda edizione, Tipografia Pontificia San Bernardo, Siena, 1913. Cipoloni, Ulderic, Cuvântare funebră rostită la catedrala catolicădin Iași la înmormântarea Înalt Prea Sfinției sale Nicolae Iosif Francisc Camilli arhiepiscop-episcop catolic de Iași, Iași, 1916. Despinescu, Anton, L'activité pastorale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
București, 2004, pp. 121-126.. Pal, Ioan, Catehismul Episcopiei Catolice de Iași, Editura Serafica, Hălăucești, 1928. Pal, Maximilian, "Preotul cărturar Petru Tocănel, O.F.M. Conv. Profil bio-bibliografic", în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 176-189. Robu, Mihai, Istoria Bisericii catolice prescurtată, Editura Rothemberg, Iași, 1918. Idem, "Catolicii și acțiunea militară a României", în Calendarul catolic, nr.12, Iași, 1914. Ruiz Sanchez, J.L., Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002. Wiercinski, Felix, Căsătoriile mixte, Editura Presa Bună, Iași, 1928
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 176-189. Robu, Mihai, Istoria Bisericii catolice prescurtată, Editura Rothemberg, Iași, 1918. Idem, "Catolicii și acțiunea militară a României", în Calendarul catolic, nr.12, Iași, 1914. Ruiz Sanchez, J.L., Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002. Wiercinski, Felix, Căsătoriile mixte, Editura Presa Bună, Iași, 1928. V. Surse internet http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa Pius al IX-lea http://www.vatican.va/holy father/pius xi/encyclicals/documents/hf p-xi enc 19031937 divini-redemptoris en.html
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
8 J.F. Fuentes, J. Fernandes Sebastian, Historia del periodismo espanol, Sintesis, Madrid, 1997, J. Broucker, La presse catholigue en France, Centurion, Paris, 1992, G. Licata, Giornalismo cattolico italiano (1861-1943), Editrice Studium, Roma, 1944. 9 J.L. Ruiz Sanchez, Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002, M.J. Ruiz Acosta, "El despegue de la "Buena Prensa" y El Correo de Andalucia en la Sevilla de comienzos X", în Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999, C. Robles Munoz, "La prensa y la division de los catolicos
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
org/wiki/Ignaz von D%C3%B6llinger, consultat la date de 12.06.2012, ora 21.18. 72 J.M. Laboa, op. cit., p. 111. 73 Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 27. 74 Ibidem, p. 28. 75 G. Chiaudano, El periodismo catolico. Criterios y normas, ediția a II-a, Tipografia Pontificia San Bernardo, Siena, 1913. 76 Considerăm că este oportun să facem o prezentare și o analiză succintă a acestei lucrări, deoarece ajută la înțelegerea conceptului de ziar catolic de la începutul secolului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Enciclica Libertas praestantissimum, 20.VI.1888. 116 Idem, Graves de communi, n. 9, http://www.vatican.va/holy father/leo xiii/encyclicals/ documents/hf l-xiii enc 18011901 graves-de-communi-re en.html, consultat în data de 12.06.2012, ora 22.46. 117 J.L. Ruiz Sanchez, Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevilla, Sevilla, 2002, p. 19. 118 "Ziariștii catolici trebuie să se dedice în întregime țelului de a transforma în leac pentru societate și Biserică ceea ce dușmanii folosesc în dauna amândurora. Deși, fiind catolici, nu veți putea folosi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sânul carliștilor, se dădea o luptă îndârjită între trei curente, reprezentate de câte un ziar: colaboraționiștii (El Fénix), legitimiștii (La Fe) și integriștii (El Siglo Futuro) (C. Almuina Fernandez, op. cit, p. 140). 175 J.L. Ruiz Sanchez, Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002, pp. 22-23. 176 Ibidem, p. 22. 177 Dificultățile au fost diferite de cele existente în România; aici, premizele și cauzele care au făcut ca presa catolică să nu fie unitară (ba mai mult chiar ierarhii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în capitala țării și care să prezinte pe lângă subiectele religioase și viziunea Bisericii Catolice cu privire la evoluția social politică a societății (în general) și a statului român (în special) și nu în ultimul rând, raportul dintre Biserica Ortodoxă Română și cea Catolică. 934 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 6, fascicolo 15, ff. 44-46. 935 Răspunsul primit de la Vatican cuprinde aprobarea finanțării cotidianului Albina timp de trei ani și promisiunea de continuare a finanțării dacă ziarul ar fi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
politică. Din acest motiv, reacția catolicilor față de acest tip de jurnalism a fost uneori una destul de dură, mai ales în țările cu o politică anticlericală, unde era sprijinită de ziarele liberale cu o mai mare răspândire (G. Chiaudano, El periodismo catolico. Criterios y normas, seconda edizione, Tipografia Pontificia San Bernardo, Siena, 1913, p. 58). 1024 "Instruccion pastoral y normas sobre critica, propaganda y publicidad de obras literarias, teatrales, cinematograficas de caracter heterodoxo o inmoral", în Ecclesia, nr. 286, 1950, pp. 6-8
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Woolf. Revolta lectorului față de convenția romanului e o banalitate în Epoca Desperado. Tratată cu aceeași ironie ca și viața universitară (pe care, în interviuri, romancierul declară că o respectă), cealaltă temă esențială la Lodge e catolicismul. Romanicera Helen Reed e catolică nepracticantă. Crescută într-o familie catolică, la o școală catolică, Helen nu mai vrea ritualul religios (dar își trimite fiica la o școală catolică din alte motive decât religia, însă). Aceasta nu înseamnă că refuză ordinea catolică a lumii. Universul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
În mai toată Europa rurală, copiii Începeau să muncească imediat după absolvirea (sau mai degrabă neabsolvirea) școlii primare; În 1951, numai un copil italian din nouă continua să meargă la școală după vârsta de 13 ani. Religia, mai ales cea catolică, a cunoscut un ultim reviriment În viața publică. În Spania, instituția catolică avea atât mijloacele, cât și sprijinul politic necesare pentru a relansa contrareforma: prin concordatul din 1953, Franco a acordat Bisericii nu numai autonomia și scutirea de impozite, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acaparat viața publică nord-irlandeză - și, Într-o oarecare măsură, pe cea britanică - În următoarele trei decenii au Început cu luptele de stradă din Derry, iscate de tradiționalul Marș al Ucenicilor din iulie 1969, ce comemora agresiv eșecul cauzei iacobite și catolice În urmă cu 281 de ani. În fața violenței publice crescânde și sub presiunea liderilor catolici din Londra, care solicitau o intervenție, guvernul britanic a trimis În Ulster forțe militare, preluând controlul ordinii În cele șase comitate. Armata, formată În cea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
IRA de asasinare 497 thatcherism 495-502 Thompson, E.P. 514 Thorez, Maurice 73, 94, 141, 201-202, 208, 402 Timoșenko, Iulia 628 Tiso, Jozef (părintele) 47, 59, 603 Tito, Iosip Broz 46, 52, 139-140, 168, 296, 535, 603, 608; atacul Împotriva Bisericii Catolice 58; deranjant pentru sovietici 140, 170; reforme economice 395-396; ruptura cu Stalin 140, 168 titoism 172-174 Tocqueville, Alexis de 375 Togliatti, Palmiro 57, 73, 87, 94, 196-198, 215, 244, 297, 455 Tõkés, Lázsló 572 Toruñczyk, Barbara 399, 634 Toubon, Jacques
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să fie adevărul cuprins în "literatură - adică filozofia existentă, în formă conceptuală sistematică, în afara literaturii, dar care poate fi aplicată literaturii, care poate fi ilustrată sau întruchipată în literatură. In acest sens, în opera lui Dante, adevărul îl reprezintă teologia catolică si filozofia scolastică. Concepția lui Eliot despre poezie în relația ei cu "adevărul" pare a avea, în mod esențial, această natură. Adevărul este apanajul gânditorilor sistematici ; iar autiștii nu sunt asemenea gânditori, deși pot încerca să fie, dacă nu există
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
juridică a românilor la statutul de națiune "tolerată". Ulterior Reformei, spațiul transilvan a devenit un focar al protestantismului. Edictul de la Turda emis de către Dieta Transilvană în 1568 a proclamat libertatea de conștiință și toleranța religioasă, consacrând cele patru "religii recepte" (catolică, luterană, unitariană și calvină). Religia ortodoxă, a populației de etnie română, beneficia, la fel ca națiunea română, de statutul de "tolerată". Cu acest edict, procesul de inferiorizare socială, economică, politică și religioasă a românilor din Transilvania, început oficial încă din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la care erau supuși românii ardeleni de "religiune" răsăriteană de către ungurii catolici: "Dintre toți însă Episcopul catolic al Transilvaniei a supărat mai mult pe Români, vrînd a'i face ca să se lapede de religia răsăriteană și să înbrățișeze pe cea catolică. Strîmtorați în astfel de chip Românii, o parte dintrînșii au hotărît a'și părăsi patria și a se duce întralt loc unde putea să fie scutiți de toate necazurile acelea. Așa dar puinduse în fruntea lor un prinț Radul Negru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
limbii maghiare. În Transilvania, spre deosebire de Principatele Unite, și ulterior Române, educația românească a continuat sub forma învățământului confesional. Originile restaurării acestuia trebuie căutate în 1850, când etatismul Curții vieneze în materie de educație a făcut încă o concesie, acordând Bisericii Catolice jurisdicția asupra școlilor populare catolice. Din 1856, de acest drept beneficiază și Biserica Unită română, iar în 1861 acesta este extins și asupra Bisericii Ortodoxe. Învățământul românesc transilvănean va rezista sub forma sa confesională până după 1918, când unirea cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]