1,265 matches
-
cumpăra bunăvoințe europene. Avem nevoie de politicieni care să aibe conștiința parteneriatului demn, or aceasta este o problemă de integrare mentală care nu trebuie să se împiedice în subsolurile unor conștiințe duplicitare. De fapt, demagogia discursului euroconform al activiștilor național-comunismului ceaușist, așteaptă în dosul vorbelor prilejul hoțiilor viitoare. Șprițurile ratate ale președintelui cu premierul Viitorul imediat al României se joacă între pamflete râsu-plânsu și supărări prezidențiale cu gust de amiciție ratată care nu prea au ce căuta în politică. Astea par
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Primejdiile ascunse ale mandatului Monicăi Macovei Ani de zile Europa a avut parte de strategia bravei noastre nomenclaturi nelustrate formulabilă în zicala: vorbim ca voi și facem ca noi. Demagogia duplicitară a acestui nărav a fost temeinic însușită în național-comunismul ceaușist și aplicată în toată vremea integrării. Dacă în economie lucrul acesta nu prea ține, pentru că legile ei nu au sensibilități demagogice, în justiție și învățământ demagogia este la ea acasă. De aceea reforma justiției ca și a educației nu au
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
declară că are dosarul beton pentru aducerea generalului Paul Vasile în fața instanțelor de judecată pentru masacrul pe care l-a produs pe Calea Girocului din Timișoara în 17 decembrie 1989. Conform unor surse militare, generalul Paul Vasile este fost spion ceaușist pe relația externă până la revoluție, expulzat din Italia. Același spion demascat de contraspionajul occidental a făcut prăpăd în Timișoara, mai apoi a ajuns șeful integrării armatei în NATO și acu s-a întors în orașul pe care l-a însîngerat
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
sânge rece. Oare să fi funcționat și la noi în anii Terorii aceste planificări? Posibil că da, deoarece conducerea comunistă de la noi s-a grăbit să lichideze elitele românești la Canal și în întunericul de nepătruns al închisorilor dejiste și ceaușiste. Întorcându-mă la cei ce vor reabilitarea lui Stalin cred că orice încercare de acest fel nu va izbuti, fiindcă omenirea întreagă și chiar popoarele componente din fosta U.R.S.S. nu pot uita oceanul de lacrimi și sânge nevinovat - înlănțuind
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Un rol decisiv îl va fi avut mitologia exilului și șarmanta legendă mondenă, ca și excentricitatea, izolarea și nonapartenența declarată a autorului la avangardă. În plus, dacă Urmuz fusese înregimentat de către „apostolii” avangardiști în falanga antiburgheză, iar critica din perioada ceaușistă l-a recuperat în contra „alienării” și „dezumanizării” capitaliste, Grigore Cugler făcea figura unui anticomunist declarat. Potrivit lui Paul Goma, „apunakismele” circulau și în folclorul Gulagului românesc... Totuși, „autoritatea” precursorului Urmuz a cîntărit greu în balanța validării. Iată doar cîteva titluri de după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a trebuit să moară pentru a fi descoperit cu adevărat în toată plenitudinea și vitalitatea lui”. Urmuz este văzut ca „un Făt-Frumos care contrazice orice regulă a basmului”. Către final, discursul devine delirant, în consonanță cu retorica encomiastică a României ceaușiste: „un profet al vieții a putut (...) să prindă treptat, cu o neiertătoare luciditate, evoluția veacului. (...) Literatura lui, în care imaginarul nu pare a avea nici început, nici sfîrșit, este o infailibilă dovadă a acestei previziuni. A prevăzut chiar moartea artei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Nicolae Balotă). Estetizată, domesticită, avangarda devine recuperabilă de către „arhiva culturală” (potrivit formulei teoreticianului de artă german Boris Groys) în momentul cînd încetează a mai fi resimțită ca ofensivă/primejdioasă la adresa establishment-ului. Ulterior, odată cu progresiva „închidere” față de Occident a regimului ceaușist, recuperarea va căpăta conotații naționaliste tot mai apăsate: apariția, spre sfîrșitul anilor ’70, a teoriei protocronismului, elaborată de către comparatistul Edgar Papu, confiscarea și transformarea ei în ideologie culturală cvasioficială (după un model stalinist) va exalta argumentul priorității cronologice a avangardei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de la Universitatea din Iași, apreciasem mai ales referințele românești, cathartice sub Ceaușescu și, paradoxal, mai relevante și mai credibile decît cele din proza lui Mircea Eliade. Pasajul În care ni se spune că dacă emigrarea ar fi fost legală, România ceaușistă s‑ar fi golit În mai puțin de lună, mă unsese la inimă și mi se pare astăzi aproape profetic. Bellow se dovedește un excelent observator al unei lumi de care nu‑l leagă decît originea soției; este, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
literatură. Și atunci nu trebuie să ne mai mirăm că volumul de metodică, În care V.C.N. aruncă cu noroi În revista Gândirea, În trăirism, În legionari și În literatura iconarilor, i-a apărut În 1982, adică În anul maximei terori ceaușiste. Dacă domnul Ovidiu Guleș, directorul Gazetei de Vest, ignorează acest adevăr frapant și extrem de important, trecând de partea minciunii, Înseamnă că nu-i lucru curat nici cu dumnealui. Astfel, i se poate spune că „Măgar de măgar se scarpină” (În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
1964, În epoca de aur a Bâlbâitului-cu-Gura-Strâmbă, când toată lumea din țară și din străinătate era mințită Încontinuu, spunându-i-se că În România nu mai există deținuți politici, chiar atunci, anume În anii ’70 și ’80, adică În toiul guvernării ceaușiste, erau pentru a treia oară Încarcerați ca deținuți politici strașnicii eroi anticomuniști Grigore Caraza și părintele Gheorghe Calciu. Părintele Mihai Lungeanu de la Biserica Buna Vestire din Iași scria acestea: „Grigore Caraza este o figură marcantă a luptei Împotriva comunismului, Însumând
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
să ateste preocuparea, grija și lupta noastră fără de răgaz pentru triumful credinței și al valorilor democrat creștine În societatea românească din ceasul acesta neasemuit de important. Ai putea, bunăoară, să admiți că Începutul Înțelepciunii nu vine de la frica de regimul ceaușist, fără pereche În teroare și dezumanizare, nici de la oroarea de vreo instituție sau vreo persoană omenească, ci de la teama de Dumnezeu? Trebuie să reții, drag prieten, că, avînd frică doar de Înaltul nostru Creator vom deveni pe cât de Înțelepți, pe
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
aceeași ascultare gregară urmașului său la tronul R.S.R., recte actualul prinț moștenitor (chiar așa i se și spune) N.N. Ceaușescu. La drept vorbind, nici nu m-am gândit la măsuri radicale, bruște care să prevadă abolirea Întregului sistem, a regimului ceaușist (căci prin cezar ar trebui să Înțelegem nu doar persoana șefului celui mare, ci toată clasa privilegiată sau după o curentă expresie plastică ce se impune tot mai mult, casta nomenclaturii de partid și de stat). Adevărul e că acest
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
naționalist al regimului xe "Ceaușescu"Ceaușescu, inclusiv segmentul antisemit, se poate observa În ultimii ani ai deceniului al optulea și În special la Începutul deceniului al nouălea. Cu această ocazie se vorbește din nou despre evrei, firește, din optica antisemitismului ceaușist. Sau În unele ziare culturale, patronate de Partid, În primul rând În Săptămâna, dar și În Luceafărul, organ al Uniunii Scriitorilor. Un câmp preferat de apariție a antisemitismului este literatura: un Vadim Tudor, cu un volum de versuri, Saturnalii, un
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
60 probabil cel mai activ proces de depărtare de dogmatismul marxist. Anul 1968 a marcat sfârșitul speranțelor în realizarea unor reforme substanțiale din interior ale sistemului comunist. Trei evenimente pot fi identificate pentru declanșarea regresului pe termen lung a regimului ceaușist. Primul: înăbușirea experimentului cehoslovac al „comunismului cu față umană” de către trupele sovietice împreună cu alte țări semnatare ale Tratatului de la Varșovia. Intervenția sovietică a reprezentat un avertisment decisiv pentru toate țările socialiste: Uniunea Sovietică nereformată nu va permite schimbări cât de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cu Cehoslovacia, pentru prima oară au apărut panouri cu figura lui Ceaușescu. A fost momentul nașterii noului cult al personalității. Cel de-al treilea eveniment crucial pe linia „închiderii” a avut loc în 1971. „Minirevoluția culturală” a declanșat ofensiva regimului ceaușist împotriva oricărei speranțe de democratizare și liberalizare. Intrarea economiei socialiste într-o criză cronică, tot mai vizibilă de la începutul anilor ’80, a spulberat orice iluzie. Criza sistemului socialist nu era numai criza regimului Ceaușescu, ci a întregului sistem. Toate țările
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
dezvolta o democrație reală în condițiile opțiunii pentru principiul „rolului conducător al Partidului Comunist”. Programe de schimbare în anii ’60-’80tc "Programe de schimbare în anii ’60‑’80" Criza cronică a societății românești a lărgit consensul asupra ideii că regimul ceaușist trebuie înlocuit. De altfel, începea să se contureze un sentiment general în întreaga Europă că schimbări profunde în sistemul socialist sunt necesare. Datorită contextului internațional, care nu putea fi prezis în acea perioadă și care reprezenta factorul-cheie al oricărei schimbări
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
contextului internațional nu permitea elaborarea vreunui program cât de cât coerent. Nici experții occidentali nu au prezis schimbările radicale declanșate în 1989. Configurația mondială era factorul-cheie care putea deschide o perspectivă sau alta. Părea mai degrabă probabil ca eliminarea regimului ceaușist să aibă loc cu mult înainte de modificări importante în contextul internațional. Politica de reformă, mai degrabă confuză și limitată, inițiată în Uniunea Sovietică de către Gorbaciov dădea doar speranța într-o creștere a toleranței întregului sistem la reforme, dar era încă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Ceaușescu. Promovarea democrației ca mecanism central al schimbării prezenta un avantaj decisiv. Se lăsa deschisă opțiunea, în funcție de noile condiții care nu puteau fi prevăzute inițial. Deciziile esențiale urmau să fie luate de către comunitate, printr-un proces intern. Eliberarea de regimul ceaușist era considerată a fi o șansă de alegere liberă de către comunitate a propriei sale căi. Căutarea unui model ideologic era înlocuită cu promovarea mecanismelor democratice care vor produce, ele însele, schimbările necesare. Anunțul „dispariției ideologiilor”, devenit popular atât în Occident
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
generațiile mai tinere. • Strategii de disperare. Spre sfârșitul regimului comunist, speranțele în șansele schimbării „pas cu pas” s-au prăbușit. S-a instalat sentimentul că sistemul comunist nu mai este capabil să tolereze/să absoarbă schimbări semnificative. Mai mult, regimul ceaușist dezvoltase o tehnică specială de a prelua din Occident multe programe de schimbare și de a le promova în cadrul sistemului comunist, golindu-le, în fapt, de conținutul lor. Un singur exemplu: în cea de-a doua parte a anilor ’60
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
care nu putuse fi imaginată nici chiar în urmă cu câteva luni. Profilul strategiei tranzițieitc " Profilul strategiei tranziției" Starea de spirit a populației ca sursă a strategiei tranzițieitc " Starea de spirit a populației ca sursă a strategiei tranziției" Căderea regimului ceaușist, pe fondul prăbușirii întregului sistem comunist, a pus în fața colectivității nevoia urgentă de clarificare a direcției și strategiei de schimbare. În acest context, s-a cristalizat strategia tranziției, elementul-cheie al tuturor transformărilor care au urmat. Ea cuprinde modelul de societate
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Vest, mai ales spre Uniunea Europeană: România se despărțise de Uniunea Sovietică încă din 1964, iar această independență politică, ostentativ afirmată, era extrem de populară. În 1989 se putea face pasul următor spre Occident; • un fond ideologic tradițional anticomunist, accentuat de regimul ceaușist: catastrofala experiență a regimului ceaușist a vindecat definitiv colectivitatea de orice iluzie asupra modelului comunist. Au supraviețuit doar un număr neglijabil de persoane încă dedicate modelului comunist; • promovarea unui sistem democratic și excluderea oricărei dictaturi politice: mai ales specialiștii antrenați
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
România se despărțise de Uniunea Sovietică încă din 1964, iar această independență politică, ostentativ afirmată, era extrem de populară. În 1989 se putea face pasul următor spre Occident; • un fond ideologic tradițional anticomunist, accentuat de regimul ceaușist: catastrofala experiență a regimului ceaușist a vindecat definitiv colectivitatea de orice iluzie asupra modelului comunist. Au supraviețuit doar un număr neglijabil de persoane încă dedicate modelului comunist; • promovarea unui sistem democratic și excluderea oricărei dictaturi politice: mai ales specialiștii antrenați în administrația publică, în administrarea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
comun, cel sovietic. Unele diferențe între țările comuniste europene existau însă. Ungaria introdusese elemente importante de economie de piață încă după revoluția din 1956. Și Polonia, în anii ’80, intrase pe drumul unor schimbări economice rapide. În România, sistemul politic ceaușist era o combinare de dictatură personală și închidere față de orice reformă. Totodată s-a moștenit de la regimul comunist un complex economic caracterizat prin dezvoltări iraționale, organizat și condus prin mecanisme politico-administrative rigide și inadecvate. Uriașe întreprinderi au fost construite pe
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
regimului comunist. Securitatea, miliția, dar și armata, dincolo de regulamentele lor, era de așteptat să participe la represiune din cauza ordinelor politice primite. Mulți dintre cei care au tras în populație erau percepuți de către colectivitate a fi și ei victime ale regimului ceaușist, forțați să participe la represiune. Dincolo de o asemenea „înțelegere” umană, se simțea, în primul rând, nevoia stabilirii unor responsabilități instituționale pentru represiune; în al doilea rând, a unor responsabilități individuale: cei care au dat ordine, la diferite niveluri, ce persoane
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
politice a consolidat alienarea cetățeanului de viața politică. Primul șoc dezagregator pentru speranțele de libertate și democrație s-a declanșat încă din primele zile de după Revoluție. Un tip nou de neputință s-a cristalizat peste noapte. Dacă neputința față de regimul ceaușist era una clar înțeleasă și acceptată rațional ca inevitabilă, din cauza exercițiului brutal, vizibil al forței, noua neputință era teribil de frustrantă pentru că venea din procese dincolo de orice înțelegere. Este util să facem un exercițiu de empatie. Să ne imaginăm starea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]