659 matches
-
și alifii făcute de ea; ghicește viitorul în costor și în ghioc la vădane și la fetele nemăritate, le leagă și le dezleagă cununiile cu noduri la batistă pe care nu le desface nici Ducă-se-pe-pustii". Bine, am înțeles, dar în ceaun ce fierbea? Sopon. Era un porc bolnav. Să vezi ce sopon bun știe să facă, o lăuda el. De la ea am aflat cum poți găsi osul fermecat. Ce os fermecat? Habar n-am, niciodată nu am auzit de așa ceva! Ești
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
aștepți prima zi cu lună plină! Nu mănânci nimic toată ziulica! Te duci singur-singurel la capătul câmpului, aproape de cimitir, noaptea lângă foc când luna plină e pe cer! Iei cu tine o pirostrie, vreascuri cât mai multe și pregătești un ceaun mare plin cu apă clocotită, pe care să-l ții tot timpul pe foc! Fix la miezul nopții, iei mâța care nu a fost atinsă de motan, îi tai coda cu satârul dintr-o singură lovitură pe un butuc și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
clocotită, pe care să-l ții tot timpul pe foc! Fix la miezul nopții, iei mâța care nu a fost atinsă de motan, îi tai coda cu satârul dintr-o singură lovitură pe un butuc și o arunci vie în ceaunul cu apă clocotită! Fii atent să nu te zgârie! Să știi de la mine că mâța are șapte vieți; de șapte ori va încerca să iasă din ceaun. De fiecare dată o pocnești cu linguroiul și o întorci înapoi fără milă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
satârul dintr-o singură lovitură pe un butuc și o arunci vie în ceaunul cu apă clocotită! Fii atent să nu te zgârie! Să știi de la mine că mâța are șapte vieți; de șapte ori va încerca să iasă din ceaun. De fiecare dată o pocnești cu linguroiul și o întorci înapoi fără milă! Dacă scapă din ceaun nu mai ai zile multe de trăit! În fiecare noapte toate mâțele negre din lume, care au murit de când te-ai născut, îți
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Fii atent să nu te zgârie! Să știi de la mine că mâța are șapte vieți; de șapte ori va încerca să iasă din ceaun. De fiecare dată o pocnești cu linguroiul și o întorci înapoi fără milă! Dacă scapă din ceaun nu mai ai zile multe de trăit! În fiecare noapte toate mâțele negre din lume, care au murit de când te-ai născut, îți vor miorlăi la cap până înnebunești și mori. Nici atunci miorlăitoarele nu te vor lăsa în pace
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
osișor oricât de mic ar fi! Am uitat să-ți spun că trebuie, ca să nu surzești, să-ți astupi bine urechile cu coada rămasă de la mâță, pe care o tai în două pentru amândouă urechile. În tot timpul cât fierbe ceaunul, toți dracii în frunte cu Talpa Iadului urlă ca turbați, se învârt în jurul tău și al ceaunului, se schimonosesc și chiuie cât pot de tare chiar lângă urechile tale, țopăind, după o muzică drăcească, cele mai fioroase danțuri diavolești. Alți
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
-ți astupi bine urechile cu coada rămasă de la mâță, pe care o tai în două pentru amândouă urechile. În tot timpul cât fierbe ceaunul, toți dracii în frunte cu Talpa Iadului urlă ca turbați, se învârt în jurul tău și al ceaunului, se schimonosesc și chiuie cât pot de tare chiar lângă urechile tale, țopăind, după o muzică drăcească, cele mai fioroase danțuri diavolești. Alți fii ai lui Scaraoțchi, foarte aproape de tine, vor încerca să-ți scoată ghetele din picioare, să te
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
te stuchiască în față! Ție să nu-ți fie frică, nu-ți pot face nimic, nu mai au nici o putere asupra ta! După ce cântă cocoșul și se crapă de ziuă, dracii speriați dispar de mama focului cu toții. Rămâi singur cu ceaunul în față. Atunci iei oasele, căci se desprind ușor, unul câte unul, le strângi în dinți și te uiți în oglindă! Când nu te mai vezi, înseamnă că ai găsit osul fermecat. Când îl scoți din gură și te uiți
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
aceea, rupe un băț mai lung și îl înghiontește rău de tot pe paznic. Ham, ham, ham, se enervează cîinele, apucînd de băț cu furie. Așa, băiatu'. Acum chiar că ești un cîine bun. Portofel zărise pe prispa casei un ceaun mare, care părea să fie nou-nouț. Toată strategia era concepută ca să șterpelească acest ceaun. În casa sărăcăcioasă locuiau Ion și Aneta Ciobanu, doi norocoși moștenitori, care pe timpul acesta s-au apucat să se hîrjonească. Ce latră așa de tare javra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Ham, ham, ham, se enervează cîinele, apucînd de băț cu furie. Așa, băiatu'. Acum chiar că ești un cîine bun. Portofel zărise pe prispa casei un ceaun mare, care părea să fie nou-nouț. Toată strategia era concepută ca să șterpelească acest ceaun. În casa sărăcăcioasă locuiau Ion și Aneta Ciobanu, doi norocoși moștenitori, care pe timpul acesta s-au apucat să se hîrjonească. Ce latră așa de tare javra noastră? Ei, acum grija asta ai? îl dojenește Aneta pe Ion, strîngîndu-l la piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu fierăria, cu stoleria, cu șmangleala și alte meserii, dar degeaba, Norocel se dovedea tămîie în toate. Chiar și cu șmangleala? pot întreba contrariați unii. Răspunsul era clar, nu mergea nici cu furtul, familia sa muncea cinstit. Spoitul lingurilor și ceaunelor aducea un venit bunicel. Într-o zi, Norocel a ascultat o vioară și imediat a fost atins de microb iremediabil. Vreau o vioară, scîncea la taică-su, suportînd cîte un pumn în cap de la fratele său mai mare. Fratele său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
străpuns în inimă. Oare să fi fost eu chiar așa de prost? se lamentează Gheorghe. Unii spun că da, alții spun că nu. Sînt ghetuțe făcute în serie, se consolează Gheorghe. Păi nu? întărește și Gabi această ipoteză. Scorpiile Robert Ceaun, zis Parșivu, colindase toată Europa și își însușise de peste tot cîte un cuvînt, două, străinești. Putea spune "cătușă" în multe limbi și de asemenea era poliglot și în ceea ce privește cuvîntul "hoț". După ce a vizitat mai multe camere de arest, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de mînă" aveau acces la niște chestii pe care nu pot să le spun. Parșivu, spaima cuțitarilor, pistolarilor, ninjiștilor și parșivilor, a căzut lat, inert ca un tăbîltoc, în plasa drăcoaicei Rodica. Hai cu mine la Soare Apune, o ruga Ceaun cu o voce seacă, ieșită dintr-o gură uscată. Și mama? Doamne, s-o las pe mama singură, fără nimeni pe lume? Această poziție fermă l-a făcut pe Parșivu să accepte și nenorocitul de arest din Vaslui. Deși zilnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
le știi dumneta, că nu știe femeia toate ale bărbatului. - Ba să nu crezi, se răsucea vioi bătrîna aducînd în același timp de la cofă o ulcică cu apă pe marginea vetrei; muia în ea lingura de lemn, tepșea mămăliga, lăsa ceaunul să se scoacă șapoi îl avînta către măsuța joasă, pe trei picioare; îndată se ivea, galbenă, o mămăligă cu fir subțire de abur. - Ia, poftiți la masă, striga ea... Să nu crezi că bietele femei nu cunosc drumurile bărbatului și
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
oameni. Stînjenită că într-o zi nu avusese timp să gătească, lelea Ghența m-a poftit să gust din niște turte coapte pe plită. Erau din aluat negru, proaspete și sărate; și bunica mea făcea turte cu lapte fiert în ceaun. A fost o întîmplare care a stîrnit în mine ecouri nostalgice, ca o pietricică azvîrlită în lac: cînd apa își reface oglinda, la mal încă se mai sparg valurile. Chiar din prima zi porni o ploaie cleioasă. Șanțurile se umpleau
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
deloc orienta într-un spațiu închis, (și una, două îi auzi țipând, mamăăă/nevastăăă, unde mi-s ciorapii/cheile/tricourile? Etc..."), iar femeile, în mod ciudat, știu întotdeauna unde se află, ciorapii lui, tricoul, cheile, sarea, farfuria pentru pizza, scrumierele, ceaunul de mămăligă sau chiar șurubelnița sau holțșuruburile? Eu cred că asta ni se trage, ehei, de pe timpul statului în peșteri. Masculii, toată ziua, umblau de nebuni, pe dealuri și câmpii, după vânat mamuți și pescuit, străbăteau distanțe enorme, fără busole
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
toate, au băgat țigani în ele, să le pună la pământ. Și copiii ce mare fandoseală au făcut? Fetele s-au măritat după popi de țară, în ideea că o să-și crească plozii pe bătătură și o să aibă mămăligă în ceaun. O să fie doamnele satului. Ce să-ți zic! S-au țărănit toate și s-au spălat până la șaizeci de ani în lighean, cu apă încălzită pe soba hrănită cu coceni. Singura care a spart orânduiala a fost tanti Cucu, mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ascensorul care urca, Ionel văzu altul care cobora. Deodată, ascensorul se opri și băiatul se pomeni într o încăpere minunată, cu pereți verzi, transparenți, luminați puternic, în care o mulțime de ființe mititele, cu tichii verzi, se învârteau în jurul unor ceaunele de sticlă sub care scânteiau mici lumințe. Tichiuțele verzi cântau: Noi avem aici de toate: apă, aer și lumină. Bucătarul Clorofilă pregătește dulci bucate. Ha, ha, începu să râdă Ionel, pentru că din nenumarate ceaune ieșeau balonașe care zburau de colo-colo
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
tichii verzi, se învârteau în jurul unor ceaunele de sticlă sub care scânteiau mici lumințe. Tichiuțele verzi cântau: Noi avem aici de toate: apă, aer și lumină. Bucătarul Clorofilă pregătește dulci bucate. Ha, ha, începu să râdă Ionel, pentru că din nenumarate ceaune ieșeau balonașe care zburau de colo-colo, cu un țiuit subțire. Oxigen! țipau speriați bucătarii și, cum puneau mâna pe balonașe, le aruncau afară, prin ferestre... la să prind și eu un balonaș, zise Ionel, dar cum se agață de el
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Ne-am și împrietenit și-mpreună am construit cel mai minunat castel, cu un turn pe care am pus un steag mititel. Astăzi însă stăm acasă, fiindcă marea-i supărată. Clocotește înfuriată ca magiunul, pe care-l fierbea bunica în ceaunul ei cel mare. De acuma marea-i neagră, valurile ca de spumă parcă-s căpcăuni cu barbă. Soarele de frica lor s-a ascuns și el în nori. Plouă, plouă, ce furtună! și când tună, bum, bum, bum, parcă îi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cinste tabloul tatei din armată. Primăvara, vara și toamna "salonul" rămânea gol. Noi ne retrăgeam în tinda "palatului", pe care o transformam în "sufragerie", profitând de faptul că acolo se găsea și cuptorul de pâine, cu o vatră unde un ceaun mic, pentru făcut mămăligă, stătea agățat în cui, la îndemînă. "Dormitorul" ni-l mutam atunci în șură, deasupra grajdului, pe fân, sau într-un șopron plin cu paie. Odaia principală a "palatului" trebuia păstrată curată pentru ocazii speciale, când venea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
vechi, moloz, oase, sticle, cutii, lighene crăpate, pungi, înghețat bocnă, pământul nu poate primi și nu poate ascunde nimic și până la vară când or răsări buruienile, istoria se oglindește mai departe în geografia patriei. Femeia care învârte în mămăligă trage ceaunul de pe foc, apucă găleata de zoaie și crăpând ușa, o zvârle în șănțulețul de scurgere săpat printre câteva lespezi. Firișorul argintiu de gheață de pe fundul șanțului e înecat de viitura care pornește la vale câteva capace de plastic, ghemotoace de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
lume nu atârnă astfel, pe toată întinderea pustie, de câte un firav alo! Câte nu sunt legate prin asemenea fire, văzute sau nevăzute, îngropate sub pământ și pe sub oceane, răsucite prin văzduh sau zdrăngănind prin ionosferă unde dau ture uriașele ceaune gata să amplifice șoapta cea mai perfidă și să difuzeze poruncile vremii până hăt! Cine știe unde! Întreg pământul poate fi închipuit precum un ghem de fire de toate culorile prin care călătorește înmulțită și împărțită de milioane de ori cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
și câte nu i se întâmplă omului noaptea, care la lumina zilei nu arată la fel! Dar știi că ești îndărătnic? Care va să zică nu te miră nimic? Am citit că un călugăr budist a stat 16 ore - auzi? - 16 într-un ceaun cu apă clocotită în mijlocul orașului Tokyo și când s-a dat jos n-avea nimic. Zicea că n-a vrut decât să arate puterea minții, că dacă te concentrezi cum trebuie poți să treci și prin foc și prin orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de șagă, m-o mușcat de fluierul piciorului”. „Să-i mulțumim lui Dumnezeu că ai scăpat numai cu atât” - i-a răspuns Maranda, tot în gând. Apoi, cu voce tare: Să te ajut să te dezbraci. Am să pun un ceaun mare cu apă la fiert, ca să te speli și să te primenești, că cine știe de când nu te-ai dezbrăcat măcar? Cam de două săptămâni, Marandă. Cred că nici mâncarea nu ți-o prisosit. Păi ultima coajă de pâine am
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]