652 matches
-
vom trăi?? În "cămara" noastră se mai găseau pe un fund de sac vreo 15-20 de kilograme de porumb boabe. Așa că am trecut la un regim alimentar de supraviețuire. Erau două modalități de consumare a boabelor de porumb: fierte în ceaun ori coapte pe plită. Am folosit, alternativ, ambele metode. Mama punea boabele pe plită și cu ajutorul lingurii de lemn le întorcea permanent să nu se ardă. Unele se rumeneau, altele se înnegreau, iar mama le trăgea la marginea plitei , le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
la noi, examinându-ne bucățică cu bucățică, pipăindu-ne să vadă, să se convingă dacă toate părțile componente sunt la locul lor, dacă suntem teferi și sănătoși. Trecuserăm deja la varianta B a meniului zilnic: boabe de porumb fierte în ceaun. Cel mai mult o îngrijora pe mama lipsa apei. Prin urmare, boabele nu mai erau spălate, iar apa din ceaun rămânea la locul ei pentru viitoarea porție de boabe fierte peste care mama presăra puțină sare pentru a fi cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
locul lor, dacă suntem teferi și sănătoși. Trecuserăm deja la varianta B a meniului zilnic: boabe de porumb fierte în ceaun. Cel mai mult o îngrijora pe mama lipsa apei. Prin urmare, boabele nu mai erau spălate, iar apa din ceaun rămânea la locul ei pentru viitoarea porție de boabe fierte peste care mama presăra puțină sare pentru a fi cât de cât mai digerabile. Rămăseserăm numai piele și os. Eram niște descărnați și slăbănogi, încât coastele ieșeau în evidență jenant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
încât am crezut că vom muri asfixiați. Dacă nu ne-ar fi salvat domnul primar cu niște oameni de suflet, eram demult pe lumea cealaltă. Da, doamnă, mâncăm în fiecare zi boabe de porumb coapte pe plită ori fierte în ceaun, încât ni s-au acrit și mațele și inima și sufletul, rumegând ca oile la boabele astea insipide și pietroase de ne-au crăpat și ne-a sărit smalțul dinților de atâta zuruială și zdruncinătură. Făina de porumb ni s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și ce căuta acolo? Am avut una dintre nopțile fericite, în care am visat că mama ne gătise fel de fel de bunătăți, care-mi gâdilau în continuare papilele gustative. Ceva, totuși, s-a întâmplat. Dimineața, mama a topit un ceaun de zăpadă, și-n apa obținută a fiert grișul. Ne-a pus fiecăruia în farfurie cât se cuvenea, și dat fiind faptul că eu eram cel mai slăbuț dintre frații mei, și văzând cu câtă poftă mănânc mi-a mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
la toate celelalte unelte agricole de care nu se putea dispensa. Mai târziu sau poate în paralel cu aceasta a început a-și confecționa cele mai simple piese de mobilier, măsuța cu trei picioare pe care răsturna mămăliga fierbinte din ceaun când toți ai casei se adunau în jurul ei la ora prânzului, blidarul în care-și păstra vasele necesare în bucătărie, apoi patul pe care trebuia să se odihnească, pentru că se simțea tare trudit atunci când dormea pe podeaua de pământ a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
perioada de după alegeri, televiziunile noastre de știri au fost întro adevărată frenezie a descoperirii „negocierilor secrete“. Când ți era lumea mai dragă, anunțau victorioase că nu știu ce lideri politici au fost văzuți la un restaurant și că au mâncat pui la ceaun. Din când în când, discuțiile din studio erau întrerupte de Breaking news și ne erau arătate ușile unui local, dincolo de care se vedeau câțiva politicieni. Aceștia, fiind din provincie, veniseră să mănânce la restaurant. Dar nu, ei erau acolo de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
strachină curată, ieșind pe ușă. în acest timp Emilia o ajută pe bunică-sa să împartă laptele din oala cea mare. Umplu o oală cu o toartă și o puse pe sobă la prins iar restul rămas, îl goli în ceaunul în care făcuse mămăliga, căci se știe că laptele fiert astfel, iese mai gustos. Emilia spală bine oala cu două torți în care adusese laptele și se pregătea de plecare. Bunicul strigă la Mihăiță să vină afară, ca să țină scara
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
îndemnă caii care trecuseră din trap la pas, să-și iuțească mersul. Capitolul X Adio și nu te vom uita Se auziră bătăi în poartă și o voce cunoscută întrebă: − Cumnată Marie, ești acasă? Maria era prin ogradă, tocmai curăța ceaunul în care fiersese lături pe care le golise în troaca porcilor. Pusese la îngrășat o scroafă care fătase mai multe rânduri de purcei și spera s-o facă de vreo 200-250 de kilograme. − Da, sunt acasă, da’ cine mă strigă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și băieți din Insula Paștelui îmbrăcați în costume "tradiționale", frumoasele picolițe doar cu o "fustă" și o "bustieră" din banane, ceea ce mărea apetitul clienților. Mai era un local interesant, "Pollo au cognac", care servea doar un singur fel pui la ceaun , dar făcut nu în ulei, ci în coniac! Când îmi scoteam soția "la local", mergeam des la "Don Augusto", celebrul restaurant din Mercado Central, specializat în pește și fructe de mare. Acolo meniul comandat de noi era mereu același: stridii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
poruncitoare. Cum să fii tu, Ștefan Vodă! îi răspunde Petru sfidător, cu dispreț. Tu ești fată! Petru, un băiețel scundac bucățică ruptă din Ștefan blond, cu ochi albaștri, de vreo opt ani, cu o chivără în cap, de fapt, un ceaun șterpelit de la bucătărie -, înarmat până-n dinți, luptă pe viață și pe moarte trăgând după el un dulău legat cu sfoară. Tăicuță! protestează Olena gata să izbucnească în lacrimi. E rându' lui... și nu vrea să se facă Mahomed! spune furioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dezvoltare, iar băiatul ei era așa de chinuit și de umilit. După terminarea războiului, vărul Ghoerghe și-a adus aminte de ce învățase la turnătorie, a adunat metale de la motoarele avioanele căzute, le-a topit și a turnat vase de bucătărie, ceaune, cratițe, chiar și linguri, din duraluminiul pe care-l găsea la motoarele avioanelor căzute. În zăpăceala care era în țară după 23 august 1944, moș Ion, tata lui Gheorghe, a făcut bani pe obiectele turnate de fiul său Gheorghe. După
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fi să mă pierd în aventura serioasă, voi avea avantajul de a fi fost în cuvinte și într-o altă stranie sensibilitate care m-a apropiat parcă și mai mult de limba mea maternă! Sau acolo unde, într-un imens „ceaun”, se fierb la roșu toate limbile! 19 iunie. Chiar și în vis „lucrez”, vreau să umplu cuvinte necunoscute cu „mine”. Habar n-am ce este acest „mine”! Ceva necunoscut, dar care poate să fie. În timp ce lucram mi-am amintit visul
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Satul era cufundat în beznă la ora aceea târzie din noapte. Ne cam pierdusem speranța că vom sta la masă. Două femei scunde, grase și crăcănate, transpirate, însoțite de milițianul care radia de fericirea misiunii îndeplinite, au apărut cu un ceaun mare, plin cu rasol și o mămăligă la fel de mare, acoperită cu un ștergar nu tocmai curat. „-Să trăiți! Aveți aici cinci găini făcute rasol, usturoi și mămăligă”, a spus milițianul mulțumit nevoie mare că și-a îndeplinit în cele din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cu șuncă sau o farfurie cu ciorbă. Alteori, la câte o casă de gospodari eram așteptată cu plăcinte poale-n brâu cu brânză. În timp ce stăteam la masă, gazda frământa puțin aluat și făcea turte pe plita încinsă sau prăjite în ceaun cu grăsime de porc. Când coboram din șaretă, luam cu mine mapa de piele, primită de la o colegă, care era secretară la primăria din Suceava. Eram foarte mândră de mapa cărămizie, cu etichetă pe care scria Tedora Țâru - primar și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și băieți din Insula Paștelui îmbrăcați în costume "tradiționale", frumoasele picolițe doar cu o "fustă" și o "bustieră" din banane, ceea ce mărea apetitul clienților. Mai era un local interesant, "Pollo au cognac", care servea doar un singur fel pui la ceaun, dar făcut nu în ulei, ci în coniac! Mai mergeam uneori la "Don Augusto", celebrul restaurant din Mercado Central, specializat în pește și fructe de mare. Acolo meniul comandat de noi era mereu același: stridii, caldo de mariscos (supă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Pe lângă toate Andi avea și însușirile unei proverbiale distracții căreia îi datora risipirea obiectelor ce-i aparțineau: în expediții pierdea mereu șapca, peria de dinți, lingura și furculița sau prosopul care curgeau în urma sa într-un ritm crescendo; până și ceaunul de mămăligă se despărțea tot timpul de el. Ca la fotbal, a trebuit să introducem pentru dânsul un sistem de marcaj, nelăsându-l niciodată ultimul. Chestiunile practice chiar părinții săi le gândeau întrun fel curios. L-au trimis în expediție
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
să-i poarte prin cort. Pentru ca toate acestea să încapă în rucsac, nu iau mai dat merinde. Prins de capac într-o inextricabilă rețea de frânghioare pe care, oricât s-ar fi străduit, Andi nu le putea deznoda nicicum, celebrul ceaun, legănat în mers, se desfăcea, izbindu-se de pietre cu zgomot ascuțit de cioaie. Doar Andi ignora evenimentul, ceilalți trebuind să-i recupereze scula. Odată și-a scăpat în fântână săpunul. Era chiar fântâna din care trei zile trebuia să
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
orice trădare. Și cînd știai, pe de o parte, ce era succesorul său prezumtiv păzit într-o cușcă aurită, candidat, ca urmare a unui regim de băuturi alcoolice, la ciroză și, pe de altă parte, ce fierbea pe îndelete, în ceaunul vrăjitorilor din Macedonia, erai îndreptățit să consideri situația internă a Turciei ca fiind coaptă pentru o revoluție. Ceea ce era imprevizibil și se dovedește adevărat astăzi, este că, după insuccesele militare și pierderile teritoriale, din urma războiului italo-turc, al celui balcanic
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
dezvoltare, iar băiatul ei era așa de chinuit și de umilit. După terminarea războiului, vărul Ghoerghe și-a adus aminte de ce învățase la turnătorie, a adunat metale de la motoarele avioanele căzute, le-a topit și a turnat vase de bucătărie, ceaune, cratițe, chiar și linguri, din duraluminiul pe care-l găsea la motoarele avioanelor căzute. în zăpăceala care era în țară după 23 august 1944, moș Ion, tata lui Gheorghe, a făcut bani pe obiectele turnate de fiul său Gheorghe. După
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de la brânză se pune la fiert cu puțină sare, când clocotește se adaugă 1 kg. de făină, amestecăm bine să nu se formeze cocoloși. Radem pe răzătoare sau tăiem cu cuțitul 500 gr. de caș pe care-l punem în ceaun peste mămăligă, punem și 800 gr. de smântână și 200 gr. de unt, fierbem totul timp de zece minute, apoi se servește cu lapte acru sau iaurt. CARTOFI GRATINATI 1 kg. de cartofi, două cepe, sare, piper, delicat, 150 gr.
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
gr. de șampinion, două bucăți de morcov tăiat rondele, două cepe tocate mărunt, praf de cimbru, 400 gr. de smântână, o foaie de dafin, 200 gr. de boabe albe de struguri. Punem rața într-un vas mai mare sau în ceaun, adăugăm uleiul și lăsăm să fiarbă câteva clocote bune. Adăugăm ceapa, morcovul, arpagicul și paharul de must roșu, fierbem câteva clocote, adăugăm vinul alb, boabele de struguri, ciupercile și mirodeniile. Lăsăm să fiarbă la foc potrivit până fierbe carnea bine
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sărat sau 200 gr. de brânză frământată. Mămăliga se face dintr-un litru și jumătate de apă care se fierbe cu sare, se adaugă 500 gr. de făină grișată, se amestecă cu telul și se fierbe până se dezlipește de pe ceaun. Tochitura se prepară din carne de porc afumată, costiță afumată și cârnați afumat.Pentru 4 porții folosim câte 400g. din fiecare produs . Se porționează și se fierb în untură sau ulei. Se scoate carnea , în grăsimea rămasă se fac ochiurile
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
când încărcam șlepul Chambord, tot un șlep franțuzesc închiriat de români pentru transport. Pe șlepul ăsta trăiau nenea Costică și tanti Florica, cei care ne-au dat niște ardei, roșii și alte legume pe care le-am pus într-un ceaun alături de peștele prins de Loredan Popescu, prim solistul operetei din Brașov. Și vă spun, peștii aceia i-a prins cu o sârmă îndoită (că de unde ac de pescuit!?) și cu niște momeală făcută din te miri ce. Și pe care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost niște personalități, niște oameni culți și să îi vezi cum își pierd orice urmă de demnitate, mințile, echilibrul vieții... este dramatic! C. I.: Îmi povesteați la un moment dat că Ștefan Vasile vă aducea de la bucătărie coji arse de pe ceaunul de mămăligă. S. Ț.: Ștefan Vasile se ducea la bucătărie și se întorcea de acolo cu o față de pernă cu coji de mămăligă. Bucătarul șef era un inginer, Munteanu, din București, cel care m-a hrănit cât am stat două
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]