33,474 matches
-
mulțumirile. În acest context, îmi amintesc și replică (destul de energică) ce am primit-o, la comentariul făcut cândva, despre sacrificarea unei mari părți din spațiul Parcului Tabacarie-Constanta. Acesta a fost defrișat la propiu, pentru construirea unui Mall-, în folosul unui cerc de oameni de afaceri, de care Mihaela Rădulescu și soțul ei de atunci, nu erau/nu sunt străini. Astfel de situații îmi dau de gândit, întrebându-mă “în funcție de ce, stabilesc “verzii”, cât înseamnă “mai mult”? ... Mă tem, că avem repere
Roşia Montană by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82654_a_83979]
-
și acel Eminescu pe care ni-l restituie sunt mai aproape de Max Planck decât de Schopenhauer, de Jacob Boehme și de Stéphane Lupasco decât de jocurile combinatorii ale unui Umberto Eco. Nou Arhimede, Pompiliu Crăciunescu dă o soluție simbolică cuadraturii cercului cunoașterii, soluție în același timp posibilă și imposibilă, în măsura în care cunoașterea este pentru totdeauna deschisă, incompletă. În pasionantul capitol "Figurile" Vidului, Pompiliu Crăciunescu descifrează cu finețe sensul fascinației exercitate asupra lui Eminescu de cuadratura cercului: coexistența paradoxală a cercului vieții cu
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
Crăciunescu dă o soluție simbolică cuadraturii cercului cunoașterii, soluție în același timp posibilă și imposibilă, în măsura în care cunoașterea este pentru totdeauna deschisă, incompletă. În pasionantul capitol "Figurile" Vidului, Pompiliu Crăciunescu descifrează cu finețe sensul fascinației exercitate asupra lui Eminescu de cuadratura cercului: coexistența paradoxală a cercului vieții cu pătratul morții, a finitului și a infinitului nu în lumea exterioară, ci în noi înșine. Mișcarea era concepută de Eminescu ca "raport constant între finit și infinit". Cum s-ar putea ca răspunsul la
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
simbolică cuadraturii cercului cunoașterii, soluție în același timp posibilă și imposibilă, în măsura în care cunoașterea este pentru totdeauna deschisă, incompletă. În pasionantul capitol "Figurile" Vidului, Pompiliu Crăciunescu descifrează cu finețe sensul fascinației exercitate asupra lui Eminescu de cuadratura cercului: coexistența paradoxală a cercului vieții cu pătratul morții, a finitului și a infinitului nu în lumea exterioară, ci în noi înșine. Mișcarea era concepută de Eminescu ca "raport constant între finit și infinit". Cum s-ar putea ca răspunsul la întrebarea "ce este viața
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
și acel Eminescu pe care ni-l restituie sunt mai aproape de Max Planck decât de Schopenhauer, de Jacob Boehme și de Stéphane Lupasco decât de jocurile combinatorii ale unui Umberto Eco. Nou Arhimede, Pompiliu Crăciunescu dă o soluție simbolică cuadraturii cercului cunoașterii, soluție în același timp posibilă și imposibilă, în măsura în care cunoașterea este pentru totdeauna deschisă, incompletă. În pasionantul capitol "Figurile" Vidului, Pompiliu Crăciunescu descifrează cu finețe sensul fascinației exercitate asupra lui Eminescu de cuadratura cercului: coexistența paradoxală a cercului vieții cu
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
Crăciunescu dă o soluție simbolică cuadraturii cercului cunoașterii, soluție în același timp posibilă și imposibilă, în măsura în care cunoașterea este pentru totdeauna deschisă, incompletă. În pasionantul capitol "Figurile" Vidului, Pompiliu Crăciunescu descifrează cu finețe sensul fascinației exercitate asupra lui Eminescu de cuadratura cercului: coexistența paradoxală a cercului vieții cu pătratul morții, a finitului și a infinitului nu în lumea exterioară, ci în noi înșine. Mișcarea era concepută de Eminescu ca "raport constant între finit și infinit". Cum s-ar putea ca răspunsul la
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
simbolică cuadraturii cercului cunoașterii, soluție în același timp posibilă și imposibilă, în măsura în care cunoașterea este pentru totdeauna deschisă, incompletă. În pasionantul capitol "Figurile" Vidului, Pompiliu Crăciunescu descifrează cu finețe sensul fascinației exercitate asupra lui Eminescu de cuadratura cercului: coexistența paradoxală a cercului vieții cu pătratul morții, a finitului și a infinitului nu în lumea exterioară, ci în noi înșine. Mișcarea era concepută de Eminescu ca "raport constant între finit și infinit". Cum s-ar putea ca răspunsul la întrebarea "ce este viața
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
ani. - Ce frumos din partea prietenilor dumneavoastră! rosti ea, visătoare. Ce bine e să fii în centrul atenției, înconjurat de prieteni! - E ceva normal, îi răspunse cu modestie Grigore Micu. Mereu ne adunăm și ne facem surprize unul altuia. Suntem un cerc de prieteni devotați. îi lăsă un bacșiș generos fetei și se duse glonț în colțul cel mai întunecat al salonului. Acolo era un calculator neglijat de toți și acolo îi plăcea lui să-și facă veacul, navigând pe Internet. Primul
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
la dus, prin Madeira și golful Guineii, pînă în sudul Africii, de parcă navele ar fi urmat conturul Africii ca în navigația de cabotaj. în realitate însă, flotele, după ce făceau o escală obligatorie în insulele Capului Verde, descriau un larg arc de cerc pînă în dreptul coastelor Americii de Sud (prin extinderea acestui arc a fost descoperită Brazilia), apropiindu-se din nou de Africa doar în zona extremității ei sudice, unde se făcea o nouă escală pentru aprovizionarea cu apă. Această manevră, cunoscută sub numele de
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
și resentimentar față de cei ce nu îl laudă îndeajuns) reprezintă o experiență dezamăgitoare. Te întorci la paginile de literatură cu regretul că artistul inspirat care le-a scris are dimensiuni umane mici. Sunt destul de rari autorii capabili să iasă din cercul de cretă al propriilor obsesii și interese existențiale pentru a-i sfătui, îndruma, ajuta pe alții, pe cei care au într-adevăr nevoie de un sfat, o îndrumare, o mână de ajutor. Adriana Bittel ilustrează această specie pe cale de dispariție
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
ucigătoare mi-ar plăcea să adulmec mirosul de parfum bărbătesc un obraz proaspăt bărbierit numai dimineața bărbatul miroase a mirt când se întoarce acasă are privirea obosită rece o vreme stă la fereastră fumează tușește din piept i se desprind cercuri fumurii fruntea i se încrețește de gânduri Ar trebui anume să-ți vorbesc ca un copil care și-a încheiat un arest în camera ne-ndurător de strâmtă ar trebui să-ți spun că-mi urăsc lacrimile frunzoase din copilăria boțită
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
nu numai în temnițele comuniste, dar și cu amintirea sa pângărită de neaveniții care i-au luat casa cu tot ce era în ea (până și scrumiera!). Personalitate fascinantă, într-adevăr, dar din ce în ce mai puțin cunoscută, cu numele rostit doar în cercurile tot mai restrânse ale specialiștilor, și a cărui operă își așteaptă dreapta și pe deplin meritata readucere în atenția tinerilor învățăcei de acum. Dar nu despre Victor Papacostea vreau să aștern aceste șiruri. Sunt dintre cei nechemați a-l evoca
Modelul neavut by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/11134_a_12459]
-
nu e o potecă buimacă oprită pe brațul tău cum o brățară se suprapun gaițele ușor în văzduhul complice cum paginile unei cărți și se rotește ce? frunza ori soarele ori clipa de față-n alte clipe pînă la amețeală. Cercul Cercul cel iubitor n-are brațe cum te-ar putea îmbrățișa fiind îmbrățișarea însăși? Cotidiană Minerii treceau mărșăluind unii prin alții capiteluri sfărîmate pluteau în lichidul albăstrui din pahar la colț de stradă crinii adoptau atitudini civice potoliți-vă potoliți
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
e o potecă buimacă oprită pe brațul tău cum o brățară se suprapun gaițele ușor în văzduhul complice cum paginile unei cărți și se rotește ce? frunza ori soarele ori clipa de față-n alte clipe pînă la amețeală. Cercul Cercul cel iubitor n-are brațe cum te-ar putea îmbrățișa fiind îmbrățișarea însăși? Cotidiană Minerii treceau mărșăluind unii prin alții capiteluri sfărîmate pluteau în lichidul albăstrui din pahar la colț de stradă crinii adoptau atitudini civice potoliți-vă potoliți-vă
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
mare, negru, Un vâslaș bărbos, Suflete de spaimă Tremurând pe jos; Galbenul de plată, Neștiut răstimp, Dincolo de apă Malul fără timp; Flăcări roșii, nalte Și grădini de vis, Rândul la pedepse, Totul era scris; Nici un pas degeaba, Orice drum, un cerc, Nici o întrebare N-am putut să-ncerc; Și-am pornit spre soare Pe poteci de foc; Poate-n altă toamnă Am mai mult noroc Tu să fii aceea Munți de întâmplare ceasurile poartă, Calea vieții nu e niciodată dreaptă, Când
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
mișcătoarele din mină mitul fals întreținut înscenat la revoluții și răzmerițe blestem VI. broderie în ia de purpură cruciulițe bruma firul rombul lumina fluiere amintire frunze scara trandafiri leandrii umbra triunghiul colivii catedrala dalii și dale de piatră întuneric ferecat cercul apa biserica vitralii foșnet zbatere foc topoare aer vânt ard oglinda oglinda în care argintul s-a răsucit a crăpat cornetul jupuit cu semințe virile oglinda cenușie cu pielița ștearsă unde ești când vrei să te vezi te mai vezi
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
sunt semnele de pe pieptul Pegasului. Apa Vie se va revărsa Cum Duhul Sfânt se revarsă peste lume. înger Culcat la picioarele îngerului Monahul se supune modelului ceresc Și se roagă. îngerul formează cu corpul său văzut doar în vis Un cerc în care Binecuvântează. înger și monah Sunt împreună în același cerc Unde ochiul Domnului Lasă lacrima caldă să-i scalde pe amândoi. Lebăda Optzeci și una de stele Pe pieptul Lebedei Cele mai strălucitoare sunt Cele ce alcătuiesc o cruce
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
Duhul Sfânt se revarsă peste lume. înger Culcat la picioarele îngerului Monahul se supune modelului ceresc Și se roagă. îngerul formează cu corpul său văzut doar în vis Un cerc în care Binecuvântează. înger și monah Sunt împreună în același cerc Unde ochiul Domnului Lasă lacrima caldă să-i scalde pe amândoi. Lebăda Optzeci și una de stele Pe pieptul Lebedei Cele mai strălucitoare sunt Cele ce alcătuiesc o cruce. înger înger înger strig Nu pot crede că ochii mei văd
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
le e nobilă; firul mă trase către originea - pe care vulgatele o numesc 'absență' - valului verde-negru care nasc roșul, făr' a-i fi, însă, cauză. Mă apăsa legătura dintre laus sanguis și hermeneutica filială, căci hermeneutica suferă de viciul tuturor cercurilor, dar nu de cel prea dur al eternei reîntoarceri nietzscheene a nimicniciei. Aici firul de sînge o conduse pe Úrsula către originea acestui nimic care odată fusese ceva, ceva ca o viață care îi dăruise fiului ei, José Arcadio, și
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
lui Tacit, "în mijlocul tăcerii noastre". "Amintirea lui noiembrie '56 - scrie Ștefan Cazimir - e, pentru mine, cețoasă și rece. E, totodată, și neplăcută, exact în măsura în care-mi permite să retrăiesc ignoranța și conformismul vîrstei de atunci, ferecată fără drept de apel în cercul tezelor oficiale. Nu cred că cei din jurul meu izbuteau - sau îndrăzneau - să gîndească altfel, în orice caz nimeni nu se încumeta s-o spună. Mă aflam, dimpotrivă, într-o perfectă concordanță de vederi cu ceilalți, egali în lipsa noastră de informare
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
trei cîte două sau șapte cîte patru sau opt poemul este astfel singurul care este credibil el este confortabil situat totdeauna și la suprafață și în adînc și deasupra și jos și în părți și în centru și în miezul cercului și în marginea cercului poemul bea și mănîncă viața pentru ca viața să poată încremeni în cuvinte intraductibile poemul bea și mănîncă moartea pentru ca moartea să poată înfrunzi în cuvinte intraductibile și nicolae tzone cu picioarele pe umerii lui nicolae tzone
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
șapte cîte patru sau opt poemul este astfel singurul care este credibil el este confortabil situat totdeauna și la suprafață și în adînc și deasupra și jos și în părți și în centru și în miezul cercului și în marginea cercului poemul bea și mănîncă viața pentru ca viața să poată încremeni în cuvinte intraductibile poemul bea și mănîncă moartea pentru ca moartea să poată înfrunzi în cuvinte intraductibile și nicolae tzone cu picioarele pe umerii lui nicolae tzone cu picioarele pe umerii
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
Leoparzilor". Nu e nici un dubiu: tînărului dandy Dumitriu i-a plăcut nespus sintagma, o preia împreună cu ideea de grup secret, învăluită, însă, și într-un ușor abur balzacian, făcînd de altfel, trimitere la Istoria celor treisprezece. În Cronică apare un cerc monden, pe care "asociații" săi îl numesc "societatea anonimă ŤCorupția Românăť" și care se întîlnesc undeva pe Calea Victoriei, în "Camera Leoparzilor" dintr-o mansardă, dedîndu-se farselor și "voluptăților secrete", stîrnite de propriile istorisiri picante. "Leoparzii" Cronicii aplică, în fond, programul
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
afirmată, ba în 1945, ba în 1965, ba după 1990. Această categorie sintetizatoare de oameni de cultură îi cuprinde pe filozoful Mihai Șora, pe eseistul Alexandru Paleologu, pe criticul Adrian Marino, pe învățații N. Steinhardt și Dinu Pillat, cuprinde grupul Cercului Literar de la Sibiu în ansamblul său (Negoițescu și Doinaș, Radu Stanca și Nicolae Balotă, I. D. Sîrbu, C. Regman, O. Cotruș și alții încă), cuprinde însă și grupul Albatros, în sens larg, adică numărînd pe Ion Caraion, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
de aur" nu se prea raportează la cea antebelică. Celor mai mulți dintre ei "criterioniștii" le rămîn indiferenți: nici ostilitate, nici îmbrățișare. Steinhardt și Paleologu se apropie de Noica, dar numai spre a se distanța de el. La fel Marino de Eliade. Cercul Literar de la Sibiu, nu mai puțin decît grupul Albatros se comportă de parcă "criterioniștii" nici n-ar prea exista. Pentru Negoițescu, Stanca și Doinaș, Schiller și Goethe sunt mult mai importanți. Sigur, i se transmite un salut lui Lovinescu, dar conținutul
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]