710 matches
-
o afacere bună. Toți erau foarte amabili cu mine, lucru de înțeles, întrucât eram mascota lor. În cele câteva zile ale călătoriei m-am distrat cum nu mă distrasem de ani buni. Am vorbit chiar foarte amical cu Fiona, o cercetătoare de treizeci de ani care credea orice baliverne îi spuneam despre naziști și comori. A fost un moment (o prindeam de talie și o ajutam să coboare în apă ) în care privirile ni s-au încrucișat și mi-a zâmbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
atac, țintea și ne îndemna să țintim cu precizie, tirul era nimicitor, obiectele alea delicate se făceau țăndări, fără să geamă, fără să țipe, împroșcând cioburi, nu polimeri. Părinții Țăcănitului tocmai divorțaseră, iar taică-su plecase la mare cu o cercetătoare creață, aflată la început de drum. 3. când multe, multe chipuri sunt aplecate asupra ta, când auzi voci îngrijorate și când simți răceala pardoselii întinsă în tot spatele, observi mai clar ca niciodată pâlpâielile becului din tavan. Nu știi cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
opera de tinerețe a lui Mozart. Există și alte mărturii importante, edite astăzi, despre experiența dirijorală acumulată de Sergiu Celibidache în anii 1941-’42, la pupitrul unei orchestre berlineze, Orchester Berliner Musikfreunde. Pe lângă repertoriul clasic și romantic timpuriu, scrie o cercetătoare care i-a dedicat un articol special, Celibidache a dirijat în octombrie 1942 și Divertismentul românesc de Sabin Drăgoi. Iar documentația video păstrată din anii celui de-al doilea război mondial îl arată și într-o repetiție cu opera Rigoletto
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
prin spiritul cărților sale. "Școala de la Păltiniș", creată prin lumea personajelor care alcătuiesc Jurnalul de la Păltiniș, a devenit între timp un concept care face parte din istoria culturii române contemporane. (Într-o carte scrisă recent pe această temă de către o cercetătoare americană, capitolul dedicat "școlii de la Păltiniș" este cel mai masiv, ocupând 60 de pagini.) Jurnalul de la Păltiniș, care a descris scenariul acestei eliberări paradoxale de tipul simbolurilor Symplegades de care vorbește Mircea Eliade - evadarea din spații ermetic închise -, a fost
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înțelegerii omului de rând, un fel de 1001 de nopți cu povești despre cuvinte, se vorbește și se explică cum a apărut cuvântul, care a fost evoluția lui, cum s-a ajuns la anumite devieri semantice sau chiar la dispariție. Cercetătoarea Rodica Zafiu oferă publicului de toate vârstele și din toate mediile o lucrare consistentă despre cuvintele argotice din limba română, confirmând existența unei realități lingvistice: cea a argoului românesc. - Și din nou remarcăm titlurile care sunt extrem de provocatoare și trezesc
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
stătător în Cosmos decât preluând răspunderea de sine și de fapta sa (p. 303). În scena judecății, Oreste caută din nou să afle dacă a fost îndreptățită crima lui. Eliberarea conștiinței individuale se produce prin actul nedumeririi și al întrebării cercetătoare (p. 309). Atena votează pentru achitare, invocând bunătatea, adică dreptatea care nu răsplătește răul ci îl tămăduiește (p. 315). Ea determină transformarea eriniilor în protectoarele cetății și transfigurarea mecanismului sterp al răzbunării în dinamismul fecund al iubirii (p. 321). Caracterul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
p. 21). În plus, personajele lui Sofocle depășesc cadrul unic de evoluție conferit eroilor de Eschil căci dramaturgul nu creează tipologii stricte, aducând tot atâtea soluții câți eroi tragici sunt (p. 39). Tragediile eschilene sunt interpretate diferit de cele două cercetătoare. Pentru Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Eteocle nu se sacrifică pentru binele colectiv prin asumarea destinului, cum credea Alice Voinescu : cei doi frați sunt purtați spre încăierare și moarte de niște puteri greu descifrabile, obscure, astfel că ei pier fără să știe de ce
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
formarea cercetătorilor sociali a fost întreruptă până în 1990; pe de altă parte, o astfel de temă într-o societate ipocrită ca cea comunistă și cu remanența de ipocrizie pe care o avem și astăzi nu ar fi fost posibilă. Dacă cercetătoarea americană nu s-ar fi aplecat ani de zile asupra politicii pronataliste în România și dacă mulți români nu ar fi sprijinit-o să-și ducă la bun sfârșit culegerea datelor, riscam, cred, ca această parte de istorie să rămână
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
tumultul acestei vieți, numai să vrea, numai să întindă un deget. Ascuns, Sidonia nutrea speranțe uriașe, curând, foarte curând se va ști scăpată de Ovidiu și de grijile pe care i le pricinuia acesta și de privirea lui trează, crudă, cercetătoare și de zâmbetul său care tăia în adânc... Va fi singură, va fi liberă așa cum liberi trebuie să se fi simțit cândva în munți haiducii, liberă, liberă, liberă, aceste șase litere și acest cuvânt care trezește în ea adânci reverberații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și tehnologie, jurnalism și publicurile sale. 5.2.3. Feluri diferite de a face jurnalism: hard news versus soft news Așa cum observă anumiți autori, până acum, investigațiile din domeniul jurnalismului nu au produs o direcție omogenă de analiză. În opinia cercetătoarei americane Barbie Zelizer (2004/2007), jurnalismul a fost definit de-a lungul timpului prin accentuarea unei singure dimensiuni, aceea a producerii știrilor de tip hard news6, iar acest fapt a creat o tendință care subminează capacitatea cercetătorilor de a aborda
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
realitate este reconstruită pe baza informațiilor din media, pentru ca, mai apoi, acest construct să fie raportat la realitate. Problema neutralității jurnalismului începe a fi tratată ca o problemă a obiectivității informației. În această chestiune, aproape toți cercetătorii revin la contribuțiile cercetătoarei Gaye Tuchman (1974/1997), care a încercat să dea un răspuns corect la întrebarea "cum se pot conforma jurnaliștii cerințelor de obiectivitate"? Cercetătoarea americană a fost printre primii care a validat ideea că fiecare știre este un "fapt fabricat", elaborat
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
fi tratată ca o problemă a obiectivității informației. În această chestiune, aproape toți cercetătorii revin la contribuțiile cercetătoarei Gaye Tuchman (1974/1997), care a încercat să dea un răspuns corect la întrebarea "cum se pot conforma jurnaliștii cerințelor de obiectivitate"? Cercetătoarea americană a fost printre primii care a validat ideea că fiecare știre este un "fapt fabricat", elaborat și structurat de jurnaliști (nu doar o oglindire a faptelor "brute", care, fără a fi interpretate și integrate într-un context, nu au
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
din confruntarea unor puncte de vedere diferite. Unii indivizi au o apetență mai mare pentru conflicte, în timp ce alții resimt un disconfort mai mare atunci când asistă la situații conflictuale. La tendința de a evita neînțelegerile face trimitere și teoria "spirala tăcerii". Cercetătoarea Elisabeth Noelle-Neumann (1993) susține că evităm să ne exprimăm opiniile dacă ni se pare că nu sunt în acord cu opinia publică majoritară și dezvoltăm o capacitate de autocenzură (Bodor, 2012). O cercetare deja clasică în literatura de specialitate -, bazată
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
nu a abandonat bunătatea, respectul mutual și demnitatea. Partea a doua GIUVAERUL Dansul ceremonial al hârtiei A simți recunoștință și a nu o exprima seamănă cu a împacheta un cadou și a nu-l dărui. William Arthur Ward În 1993, cercetătoarea britanică Joy Hendry își publică volumul de antropologie Cultura ambalajului: politețe, prezentare și putere în Japonia și în alte societăți. Axată pe studiul strategiilor simbolice construite cu scopul dirijării afective, dar beneficiind de Witz-ul și de ironia autoarei, cartea devine
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și de ironia autoarei, cartea devine, rapid, un soi de bestseller academic. Hendry susține, pe scurt, că există o multitudine de modalități non-verbale de comunicare, printre ele numărându-se și schimbul de cadouri frumos ambalate. Pornind de la imaginea darurilor împachetate, cercetătoarea ajunge să interpreteze însuși limbajul politeții ca pe o formă mascată de ambalaj verbal al unor idei care, livrate sec și fără tact, ar putea deranja sau chiar ofensa. Extrapolând, tot o formă de "împachetare" ceremonioasă este constituită de modalitatea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
86). 6. Paltinul psihopomp Rândurile care urmează se referă la felul în care a fost valorizat paltinul în legenda Sfântului Sisinie (Sisoe). Un sfânt care, în mentalitatea populară, apără lehuzele și pruncii de demonul feminin Avestița (Samca, Aripa Satanei etc.). Cercetătoarea Mihaela Timuș, colega mea de la Institutul de Istorie a Religiilor, a publicat recent un studiu în care Avestița (cu două imagini inedite) este privită în comparație cu alte demonițe similare din mitologia orientală (135). Cea mai veche atestare documentară privind cultul Sfântului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin dormitor, din hol. - Cheamă-l pe Gregory. Spune-i să încuie cele două porți și să-i pună pe grădinari să patruleze. Valetul alergă disperat spre ușile de sticlă. Craig avu impresia că Nickson îi aruncă o privire rece, cercetătoare când trecu pe lângă el. Apoi dispăru pe ușă. Agitația dispăru odată cu el. Se așternu tăcerea. Anrella stătea în picioare, cu capul plecat, brațele inerte, în apropierea unui fotoliu. Părea în stadiul cel mai avansat al epuizării nervoase. Merse încet spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
29) sau teoria "determinismului media", aparținându-i lui McLuhan. Fiind una dintre cele mai importante abordări din seria teoriilor efectelor puternice și mizând pe puterea deosebită a mass-media, cea care se referă la "spirală tăcerii"30 a fost elaborată de cercetătoarea germană Elisabeth Noelle-Neumann31, în 1974. Aceasta prezintă modul în care se formează, evoluează și se exprima opinia publică, susținând puternicele efecte pe care mass-media le induce asupra sa. În același timp, viziunea teoretică a autoarei citate analizează complexă legătură dintre
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
care pune în mișcare spirală tăcerii. A merge după turmă este postura cea mai fericită, dar, daca nu reușești pentru că nu împărtășești sub nici o formă convingerile unanime, mai ai, totuși, o a doua opțiune, aceea de a păstra tăcerea", conchide cercetătoarea 34. Astfel, prin intermediul ipotezei spiralei tăcerii se afirma că oamenii îi observa pe cei din jur, urmăresc cu atenție modul de gândire al majorității semenilor lor și caută să perceapă care sunt tendințele, ce opinii încep să domine, care anume
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
Politice la aceeași instituție. Domenii de interes: etică politică, teorii politice feministe, etică feministă. Cristina Mocanu Este absolventă a Masteratului de Gen și Politici Publice la SNSPA și doctorandă în științe Politice din anul 2005 la aceeași instituție. Lucrează în calitate de cercetătoare științifică la Institutul Național de Cercetare științifică în domeniul muncii și protecției sociale. Domenii de interes și specializare: gen și ocupare, gen și muncă, gen și securitate socială, gen și relații industriale, munca copiilor, munca la negru și condiții de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
delicateței sufletești și fizice, virtuții și bunei educații (citește: femeia își pierde feminitatea prin implicarea în politică). Acest stereotip este propriu culturii de masă și se întâlnește deopotrivă în discursurile misogine, cât și în cele orientate către emanciparea femeii 1. Cercetătoarele feministe au remarcat, în ultimele decenii, faptul că presa contribuie foarte mult la propagarea percepției negative asupra implicării femeilor în politică, construind feminitatea în contrast cu murdara lume a politicienilor (Sreberny, Van Zoonen, 2000, p. 1-3). Invitatele emisiunii au discursuri diferite de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
a largului spectru de familii neconvenționale denumite în era postmodernă de unii sociologi, precum Giddens, ca fiind "postfamiliale". Îndărătul aprecierii conceptului trebuie să recunoaștem schimbările contemporane în privința instituției familiei, manifestate prin forme, aranjamente, roluri și negocieri de o mare varietate. Cercetătoarea își propune explorarea adopției, ca formă de organizare familială, din punctul de vedere al istoriei fenomenului, dar și al cercetărilor românești și internaționale care evaluează factorii adopției. În funcție de accentele puse pe prim plan în diversele capitole, autoarea tratează adopția uneori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
medicală, care aparțin majorității etnice, respectiv copii cu nevoi speciale, de vârstă mai mare, bolnavi, care aparțin unor grupuri minoritare, care au mai mulți frați, cu un istoric de abuz sau de neglijare. În urma cercetării, acestor profiluri de copii adoptați, cercetătoarea a reușit să le asocieze două categorii diferite de profiluri ale părinților adoptatori: copiii din prima categorie sunt adoptați preponderent de către cuplurile infertile, aparținând clasei de mijloc sau superioare; copiii din a doua categorie sunt adoptați preponderent de cupluri fertile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
interviuri narative cu mame adoptatoare. Au fost colectate informații privind factorii de stres, resursele și strategiile de coping specifice diferitelor faze ale adopției: perioadei pre-plasament, de acomodare și în faza de adaptare în urma încuviințării adopției. Astfel, interviurile narative au permis cercetătoarei să depășească analiza transversală a mecanismelor de coping și să surprindă schimbările mecanismelor de adaptare de-a lungul fazelor menționate și totodată ciclul specific consolidării familiei adoptatoare. Remarcăm și de astă dată finețea analizei, prin care reușește să surprindă că
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ca să promoveze idei, să împărtășească opinii, să disemineze mesaje și să mobilizeze votanții“, scria Mélanie Verville într-un articol publicat în ianuarie 2011 despre un studiu în desfășurare privind utilizarea rețelelor de socializare în politică.175 Pentru partidele politice, adăuga cercetătoarea din Canada, social media par să ofere „o cale de a sări peste canalele tradiționale și de a avea contact direct cu electoratul, precum și o modalitate de a revitaliza angajamentul civic“. Întrebarea este dacă politicienii se folosesc de instrumentele de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]