707 matches
-
vedeți modelul unui creator, priviți un copil în joaca sa. Păcat că cei mai mulți dintre adulți prin creștere pierd, pe lângă puritate, niște însușiri care i-ar fi adus mai aproape de creativitate. 6.3 Motivația extrinsecă și creativitatea Cealaltă parte a ipotezei cercetătoarei Teresa Amabile, susține că motivația extrinsecă este dăunătoare creativității. Se va vedea că acest lucru nu este întotdeauna adevărat. Vom considera câteva experimente pentru a stabili modul în care unii factori extrinseci afectează creativitatea. Experimentul 1. Li s-a cerut
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lectură. Totodată sunt aduse în discuție valorile perene ale literaturii române din veacul trecut în ceea ce constituie tipologia lor specifică. Monografia Dimitrie Cantemir. Contribuții documentare la un portret (1989) prezintă noi aspecte ale preocupărilor savantului, de mare utilitate fiindu-i cercetătoarei explorarea manuscriselor lui Gr. G. Tocilescu, un predecesor al studierii arhivelor cantemirene din Cabinetul lui Petru I (Moscova, Sankt Petersburg), pe urmele cărora a mers și Ț., predând Bibliotecii Academiei Române documente inedite (hărți, manuscrise, desene). Cartea abordează aspectele activității lui
ŢARALUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
În toate acestea, se ilustrează printr-un stil elaborat, lipsit de artificii sau piruete care să ia ochii, dar eficient prin finețe, precizie, scrupul documentar și echilibru. Neconcesivă cu nonvalorile (sentințele, tranșante în esență, recurg uneori la diplomația ironiei piezișe), cercetătoarea își propune, când e cazul, să pună în relief câtimea de originalitate a unor autori, fie și mărunți, cărora le decupează - și printr-o complexă situare în context - profilul. În pofida strășniciei efortului de obiectivare, fizionomia cercetătoarei capătă, în filigran, un
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
la diplomația ironiei piezișe), cercetătoarea își propune, când e cazul, să pună în relief câtimea de originalitate a unor autori, fie și mărunți, cărora le decupează - și printr-o complexă situare în context - profilul. În pofida strășniciei efortului de obiectivare, fizionomia cercetătoarei capătă, în filigran, un avantajos contur. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979. Repere bibliografice: Al. Duțu, „Dicționarul literaturii române”, RL, 1979, 49; Alex. Ștefănescu, O mare sinteză, CNT, 1979, 51; Dicționarele literare și locul
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
Constantin Brâncoveanu, I. studiază douăzeci și trei de manuscrise (câteva în limba germană), aflate atât în colecțiile Bibliotecii Academiei Române, cât și în cele ale Bibliotecii Centrale din București, în Arhiva Bisericii Negre din Brașov sau a Muzeului Regional din Craiova. Cercetătoarea dovedește că suprimarea unei bune părți a acestei cronici s-a datorat nu lui Nicolae Mavrocordat, ci lui Ștefan Cantacuzino și altor Cantacuzini; unicul manuscris care ducea povestirea evenimentelor până aproape de mazilirea lui Brâncoveanu a stat multă vreme ascuns, rămânând
ILIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287515_a_288844]
-
traducerii și filosofia limbajului. Este directorul Centrului de Semiologie și Teoria Comunicării de pe lângă Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Publică în revistele „România literară”, „Steaua”, „Cronica”, „Contemporanul”, „Echidistanțe”, „Timpul”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași” ș.a. Activitatea cercetătoarei reunește zone de interes variate: lingvistică franceză, lingvistică generală, poetică, semantică, semiologie generală, semiologii aplicate, filosofia limbajului, lingvistică pragmatică, teoria comunicării, mentalități și reprezentări sociale. În toate aceste domenii, C. aduce contribuții importante. Prin intermediul cărților sale, Introducere la semiologia literaturii
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
propuse de Florence Kluckhohn (1967) privind probleme umane de bază și cu „soluțiile-tip” (ca orientări valorice „dominante” și „variabile”) date acestora în diversele culturi. Cadrul teoretic al studiului viziunii despre lume Într-un studiu din 1951, adăugit în 1967, cercetătoarea americană Florence Rockwood Kluckhohn abordează chestiunea configurațiilor „tipului personalității modale” (elaborat de Abram Kardiner între 1940 și 1945) din perspectiva unor „probleme umane de bază”, și anume: 1. predispozițiile înnăscute ale omului; 2. relația omului cu natura; 3. dimensiunea temporală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
înaintea traducerilor surselor textuale, observă Maria Golescu: "Este interesant de notat că aceste motive animale apar în sculptură, la noi, înaintea primelor traduceri în limba română a Fiziologului cunoscute până astăzi", lucru cu atât mai semnificativ cu cât, notează aceeași cercetătoare, "Biserica Ortodoxă a rezistat ornamentației figurale cu îndârjire"38. Animalele din cărți Cum stau lucrurile la nivelul manuscriselor și al tipăriturilor? Prin ce filieră se sedimenta acest imaginar animalier? Nu încape îndoială că sursa cea mai autoritară și cea mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sforțare înțelesul simbolic ce se cuprindea în reprezentările care aveau o dublă misiune, aceea de a împodobi și aceea de a fi un îndemn spre viața spirituală". Într-un singur loc nu pot fi de acord cu opiniile acestei admirabile cercetătoare intrată azi într-un nemeritat con de umbră, și anume atunci când afirmă (la pagina 606) că și Dimitrie Cantemir respecta aceeași mentalitate a poporului, obedient față de astfel de reprezentări cu încărcătură simbolică religioasă, întrucât își culegea sursele pentru alegoria sa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sforțare înțelesul simbolic ce se cuprindea în reprezentările care aveau o dublă misiune, aceea de a împodobi și aceea de a fi un îndemn spre viața spirituală". Într-un singur loc nu pot fi de acord cu opiniile acestei admirabile cercetătoare intrată azi într-un nemeritat con de umbră, și anume atunci când afirmă (la pagina 606) că și Dimitrie Cantemir respecta aceeași mentalitate a poporului, obedient față de astfel de reprezentări cu încărcătură simbolică religioasă, întrucât își culegea sursele pentru alegoria sa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cercetării subliniază lipsa de diferențe semnificative în ceea ce privește sentimentul controlului personal la bărbații violenți în relațiile cu partenerele, comparativ cu bărbații nonviolenți. Așadar, nu sentimentul lipsei de control personal asupra situațiilor de viață determină comportamentele violente față de parteneră. Cu toate acestea, cercetătoarele admit faptul că ar fi posibil ca în condițiile pierderii sentimentului de control din cauza unor condiții generale degradate, cum ar fi în cazul sărăciei, această stare să genereze comportamente violente în interacțiunea cu partenerul, menite să atenueze pe moment sentimentul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spune că în aceste cazuri, la întrebarea adulților: „De ce ai făcut asta, când știai că nu e voie?”, răspunsul corect al copilului ar trebui să fie: „Pentru că așa am simțit și m-am gândit că nu vei afla”. Dar, spune cercetătoarea, un astfel de răspuns ar fi penalizat de părinți. Copiii, în aceste condiții, învață să dea răspunsuri care să-i nemulțumească mai puțin pe adulți, răspunsuri care n-au de-a face cu adevărata motivație și care nu-l lăsa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încât problema recuperării decalajului ține mai degrabă de un efect de ideologie literară decât de o realitate. Distribuția inegală a bogăției literare nu se suprimă, ci doar se exploatează. Este teza unui studiu celebru, cel al lui Pascale Casanova 17. Cercetătoarea a demonstrat că funcționarea culturilor literare într-o "republică" modernă a literelor, adică într-un sistem internațional al culturilor literare, s-a bazat tocmai pe existența decalajelor: literaturile funcționează împreună pentru că anumite valori literare, care constituie bogăția marilor literaturi, sunt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
discursuri (programe, proclamații, sloganuri). Dincolo de avantajul vizibil pe care îl oferă literaturilor mici, principala problemă pe care analiza lui Ann Jefferson o lasă nerezolvată e aceea a plasării genialității în situații care să fie proprii literaturii. În segmentul pe care cercetătoarea îl dedică domeniului literar, ceea ce surprinde e diversitatea seriilor discursive. Spre deosebire de toate celelalte părți ale cărții avem aici de-a face cu o dispersie particulară de teme și chiar de obiecte. Iată în ordine capitolele care compun această secțiune: Language
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. „Impunerea socialismului nu a schimbat doar valorile câtorva variabile existente, ci a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, în lucrarea sa Compromis și rezistență: cultura română sub Ceaușescu, cercetătoarea americană Katerine Verdery. Aceasta este probabil și premisa de la care pornesc cei doi autori ai lucrării Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, atunci când își propun să investigheze schimbările produse
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
șomeri, drogați, reviste pornografice, carduri bancare, telefoane mobile, studenți la mari universități occidentale, mașini de ultimă oră și avioane personale. E bine? E rău? Depinde unde te situezi pe noua scară socială și care au fost așteptările tale inițiale. Cunoscuta cercetătoare Tatiana Slama-Cazacu a publicat în urmă cu cîțiva ani volumul de eseuri Deceniul iluziilor spulberate. Cartea se referă la realitatea anilor '90 ai secolului trecut, iar titlul ei anunță, a priori, perspectiva din care autoarea abordează problematica acestor ani. În
Marea dezamăgire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11359_a_12684]
-
până la culpabilizarea unor întregi categorii, precum „săracii” sau „pensionarii”. Analiza acestor dinamici nu este și nu trebuie să fie numai obiectul istoricilor, ci al tuturor persoanelor preocupate de construirea unei societăți mai juste și mai echitabile. O rețea internațională de cercetătoare/ri independente/ ți a organizat, în octombrie 2014, în București, un atelier pentru a crea contextul unor dezbateri reale, îndelungi și necesare: Naționalism, Fascism and the Holocaust în Romanian History: A Critical Approach. Majoritatea textelor din numărul 8 al Gazetei
Naționalism, fascism și Holocaust în istoria românească () [Corola-website/Science/295827_a_297156]
-
din zona Kinshasei și este responsabilă pentru 90% din totalul infecțiilor răspândite la nivel global. Cea de-a doua este cea a grupei O a virusului HIV-1 și își are originile în regiunile apropiate ale capitalei congoleze. Echipa condusă de cercetătoarea Nuno Faria susține că răspândirea inegală, la nivel global, a celor două ramuri ale virusului se datorează influenței factorilor ecologici și nu a celor evoluționari. Oamenii de știință au ajuns la această concluzie după ce au analizat genomii-gazdă ai virsului HIV
SIDA () [Corola-website/Science/301483_a_302812]
-
și corespunde cuvintelor românești "gorgan" sau "tumul" (), o movilă ridicată deasupra unui mormânt. este scenariul cel mai larg acceptat al originilor indo-europene. O teorie alternativă este aceea a („Anatolian Urheimat”). Teoria culturii gorganelor a fost formulată în anii 1950 de cercetătoarea americană de origine lituaniană (Marija Gimbutiene), care a definit această cultură ca fiind caracterizată de patru perioade succesive, cea mai precoce (Kurgan I) incluzând culturile Samara și Seroglazovo dintr-o regiune situată între fluviile Nipru și Volga din epoca calcoliticului
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
lor într-un studiu amplu "Cercetări arheologice și ale istoriei arhitecturii în zona Rupei", apărut în Forschungen zur Volks- und Landeskunde, vol. 21, nr. 2, 1978. În prezentarea monumentului preluăm cele constatate asupra istoriei construcției, concluzii obținute pe baza investigațiilor cercetătoarei. Poziția retrasă a așezării explică și apariția sa relativ târzie în documente. Abia pe la 1400, ""Alba ecclesia"" (alias Viscri) apare într-un registru al localităților pentru plata impozitului datorat episcopatului, al comitatului de Rupea (Kosd). Pe la 1500, Viscri este enumerată
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
este o ramură a psihologiei bazată pe lucrarea lui Carl Jung numită Tipuri Psihologice, teoria lui Freud despre conștient și subconștient și teoria lui Antoni Kępiński despre metabolismul informației. A fost fondată de către cercetătoarea lituaniană Aušra Augustinavičiūtė în 1970, această știință evoluând foarte rapid. Relațiile dintre oameni pot fi prezise. Așa cred adepții socionicii, o noua teoria psihologică nascută în 1970. Aceste relații iau naștere intre cele 16 tipuri de personalitate, una din care
Socionica () [Corola-website/Science/299736_a_301065]
-
pomelnicul mănăstirii Bistrița reprezenta singurul izvor istoriografic intern care îl menționa pe Costea voievod, fapt care a făcut ca prezența sa în rândul domnitorilor Moldovei să fie pusă la îndoială, și să stârnească numeroase discuții și controverse. În anul 2004, cercetătoarea Valentina Pelin descoperă un nou izvor intern din secolul XV, este vorba de „Pomelnicul Mănăstirii Voroneț”, care îl menționează pe „"Coste voevod"” ca unul dintre domnii Moldovei dintre domniile lui „"Lațco voevod"” și „"Petr voevod"”. În același timp, Grigore Ureche
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
e un cuvânt telescopat, căci unește sensurile a două cuvinte, "outopia" (fără loc) și "eutopia" (loc bun). În contextul original, cuvântul nu avea nici un sens conotativ. Treptat s-a specializat și a ajuns să desemneze o specie a genului fantastic. Cercetătoarea Ruth Levitas este cea care a stabilit pentru prima oară aceasta categorizare: Thomas Morus a descris o societate complet organizată pe baze raționale, descoperită de un explorator, Raphael Hythlodaeus. Utopia lui Morus se baza pe o Republică, unde toate proprietățile
Utopie () [Corola-website/Science/299134_a_300463]
-
o perioadă lungă de incubare, de ani, chiar zeci de ani, la declanșarea bolii SIDA. SIDA (sindromul imunodeficienței dobândite) este cauzat de virusul imunodeficienței umane (HIV), un retrovirus din familia lentivirusurilor, familie rămasă necunoscută până în anul 1983. În acel an, cercetătoarea franceză Barré-Sinoussi și colaboratori ai acesteia izolează de la pacienții cu adenopatie (creșterea în dimensiuni a ganglionilor limfatici din zonele axilare, inghinale, cervicale), un virus pe care îl denumesc "virus asociat limfadenopatiei" (LAV - Lymphadenopathy Associated Virus). Tot în acel an, în
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
Central al PCR și prim-viceprim-ministru al Consiliului de Miniștri, având un rol politic tot mai important în Epoca Nicolae Ceaușescu, odată cu trecerea timpului. În calitate de soție, a devenit subiect al cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu. A fost înfățișată drept o importantă cercetătoare chimistă, deși în realitate publicațiile apărute sub numele ei nu îi aparțineau. Printre numeroasele onoruri conferite, a fost și acela de membru titular al Academiei Române. a fost prezentă la mitingul din 22 decembrie 1989, însoțindu-l pe Nicolae Ceaușescu în
Elena Ceaușescu () [Corola-website/Science/299354_a_300683]