1,976 matches
-
tuturor spaimelor sale. Așezat cu picioarele încrucișate, cu blana de oaie pe umeri și cu sulița culcată pe coapse, Balamber îl fixă câteva clipe fără să rostească un cuvânt, fără cel mai mic semn de prietenie, apoi își înfipse privirea cercetătoare în desișul copacilor. Cu un suspin, Audbert se ridică, cercetă pentru un moment cerul, străbătut de ghemotoace leneșe de nori albi, iar la urmă se îndreptă către pârâu. își cufundă ușurat mâinile în apa rece și își udă fața; se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
găsea față în față cu comandantul lor. Ei bine, avea să-i demonstreze cum știa să se comporte un ofițer roman: dacă aveau de gând să-l umilească, nu le va reuși. în sală se lăsase tăcerea. Ochii atenți și cercetători ai hunilor zăboviră îndelung asupra lui, fără ca vreunul din ei să spună ceva. în sfârșit Balamber, aruncând în spate osul pe care tocmai îl terminase de curățat, îi zâmbi cordial. — Salve, romanule! îi spuse în latină, ștergându-și gura unsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
printre piei și tot felul de alte lucruri îngrămădite. Observă că avea un picior bandajat, imediat deasupra genunchiului și că șchiopăta vizibil. Războinicul trecu roată prin spatele tovarășilor săi așezați în jurul focului și se apropie, fixându-l cu o privire cercetătoare și plină de ironie. Ajuns lângă el, se aplecă puțin, sprijinindu-și mâinile de coapse și începu să-l scruteze, căutând să-i prindă privirea. însă el, fără să se oprească din mestecat, își păstră ochii ațintiți asupra lui Shudian-gun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
păsări ce se pregătește să se așeze pe vârful unui pom, mâna sa albă, În care strălucea stiloul negru cu penița aurie, ateriza În sfârșit pe pagina deschisă În dreptul unui nume... Înainte de decizia finală, directorul arunca, pe sub ochelari, o privire cercetătoare spre clasă, și astfel nota cinci, scrisă cu cerneală albastră, era trecută, În sfârșit, În catastif. Sub notă, domnul Mecadosta trăgea o linie, trecând și data. Uneori, consemna ora, minutul și secunda fulminantă. Linia și data le trecea cu penița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
le suferise organismul ei: rumega În continuare un smoc de fân și se uita cu nedumerire la stăpâna ei, așteptând ca aceasta să-și termine treaba pe care o-ncepuse. Mașa o studie ceva mai bine, iar sub privirea sa cercetătoare trăsăturile Evlampiei continuau să se transforme. Încetul cu Încetul, botul său ascuțit se rotunji, căpătând o expresie umanoidă. Mașa scoase un strigăt de uimire. Dar sunetul, În loc să se propage În aer, se rostogoli asemenea unei pietre În interiorul său. În locul gurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Întorc privirea dau de aceste Mașe... Nu cumva mi-ați făcut felul?“, se Îngrijoră gazda. „Ne-am unit În interiorul acestei arătări“, zise Extraterestrul, arătând spre capră. Acum suntem legați unul de altul pe vecie“, adăugă el. Mașa-Mașa aruncă o privire cercetătoare spre fața sulemenită a celeilalte Mașe, pe care strălucea fardul de un deget. Oare trăia Într-adevăr un vis urât? Un strat gros de ruj Îi acoperea gura, scurgându-se pe la colțuri. Pleoapele boite i se lăsau pe ochii strălucind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
îi spun eu. Să dai proiecte de legi postmoderne unor parlamentari adesea antediluvieni. Alternativa la stilul sobru al Sabinei poate avea varianta ludică a romanelor lui David Lodge. Vladimir Pasti și Cornel Codiță și cu mine. Kristina este medic și cercetătoare în microbiologie. O personalitate a domeniului ei în țara ei (Macedonia), așa ca noi toate „localistele” aflate la marginile construcției europene, dar cu acces să vedem cum merge Uniunea în sistemul de referință al domeniului nostru. Vălului. Nici la noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
-mi exprima oful despre tot ce a fost sau ar fi trebuit să fie, sub forma următoarei nota bene: la vârsta mea înaintată, cu o activitate care durează de peste 62 de ani în profesia de jurist (cadru didactic universitar și cercetător al dreptului internațional și comunitar, diplomat român și expert în activitatea tehnică de legiferare), având în urma mea unele momente dramatice de disperare și îngrozitoare încercări pentru un om, greu de imaginat pentru a răzbate în viață, dar și altele înălțătoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
fluierând încet un cântec, și din când în când focul țigării pe care o ducea în răstimpuri la buze, îi arunca o lucire fugară pe obraji. Înainte de a ocoli colțul, în hudiță, azvârli țigara. Apoi se opri plecându-și capul cercetător. Haia făcuse doi pași spre el. —Cine-i? întrebă el cu glas înăbușit. — Domnule Ștefan... Domnule Bucșan... eu sunt... nu mă cunoști?... Haia Sanis!... Aha!... vorbi tânărul. Te cunosc... și începu a râde încet, cu prietinie. La râsul lui, fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de fier roș abia pătrundeau răsuflări răgușite, pe când ochii aveau o sclipire fixă de nebunie. A doua zi dimineață Sanis, spăriat în cele din urmă, a dat fuga la doctor. Tânărul, vlăstar al neamului, subțirel, tras la obraz, cu privirile cercetătoare, intră zâmbind și începu a pune întrebări cu glas moale. Femeile răspundeau trudite, cu fețele ca de piatră. Iar jupitorul, în clipe de reculegere, înainte de a porni la crunta muncă a zilei, se trăsese într-un colț cu cele trebuitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și oamenii de devale. Numai cât luptase ea ca să poată dobândi tot ce trebuia pentru moartă și ca să nu se înlăture nimic din rânduiala slujbelor! Trudită și nedormită se întorsese; dar se ținea tare, cu buzele strânse și cu ochii cercetători pe obrazul veșted. Cum trecu ea spre sobă, lumina de la ferestre înflori spre cotlonul lui Culi. El o cunoscuse și o privea fără să zâmbească. —Culi, zise ea blând, am făcut toate bine. Atuncea el șopti ceva. Numai ea înțelese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
o seară să-l însoțească amândouă, cu puțin înainte de apusul soarelui, până în preajma tavernei unde obișnuia să-și întâlnească prietenii, lângă Poarta Steagurilor. Ținându-se de mână, ele făcură câțiva pași în urma lui, rușinate, mai cu seamă mama, de privirile cercetătoare ale bărbaților și de rânjetele bătrânelor cumetre din suburbia noastră, cele mai flecare și cele mai lipsite de ocupație din întreg cartierul Albaicin, care se holbau la ele de la înălțimea balcoanelor, ascunse după perdelele care se dădeau la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
o apuc, de teamă că voi părea suspect, m-am mulțumit să merg de-a lungul fluviului, grăbind pasul și trăgând nădejde că până la urmă casa va fi ușor de recunoscut. Doi soldați veneau înspre mine, cu mers și privire cercetătoare, când am văzut o potecă în dreapta mea. Am pornit-o într-acolo fără să mai stau pe gânduri, cu strania impresie că trecusem prin acel loc în fiecare zi a vieții mele. Eram la mine acasă. Grădinarul stătea așezat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mâna papei, politicos, dar scurt. M-am apropiat la rându-mi. Leon al X-lea stătea nemișcat în fotoliu, arătând un chip spânatec, rotund și plăcut, o gropiță în bărbie, buze cărnoase, mai ales cea de jos, ochi liniștitori și cercetători totodată, degete netede, ale cuiva care n-a muncit în viața lui cu mâinile. În spatele lui, în picioare, stătea un preot care s-a dovedit a fi un tălmaci. Papa își puse amândouă palmele pe spatele meu încovoiat, în semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
o privire. O tripletă de fete cu un aer de școală parohială conversau și făceau schimb de observații sau de confidențe. Cea care părea lidera congregației Îmi observă prezența și Își Întrerupse monologul pentru a mă sfredeli cu o privire cercetătoare. — Iertați-mă. O caut pe Beatriz Aguilar. Știți dacă vine la ora asta? Fetele schimbară o privire otrăvită și Începură să-mi facă o radiografie. — Ești logodnicul ei? Întrebă una. Sublocotenentul? M-am limitat să ofer un zîmbet gol, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
numai trei zile, jucăria costisitoare a fost restituită magazinului păgubit, iar tatăl - azilului de securitate maximă din care fugise. Acesta a fost, de fapt, momentul care l-a schimbat pe micuțul Daniel; privirea sa cețoasă, melancolică, brusc devenită fixă și cercetătoare, s-a așezat nesățioasă pe lucrurile din jur! Copia robotului răpit a fost reconstituită rapid din electrocasnicele disponibile. Era însă mult mai înalt și mai periculos: după ce i-a pus bateriile, curtea și mașina vecinului au fost pârjolite, iar fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
mulțumindu-se în secret să observe cercurile de transpirație care se întind la subsuoara cămășilor lor curate, felul în care se uită în jur nervoși, de parcă ar vrea să evite orice privire. Jonathan se uită la Africa cu o privire cercetătoare, neliniștit. Vizorul căștii de soare îi taie din perspectivă. De-a lungul cheiului, vasele cu încărcătură își golesc burțile imense, pline de bunuri conservate și macazuri de tablă ondulată, încărcând în locul acestora un volum egal de ulei de palmier, baloturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
am dus să vizitez ruinele lui Yuan Ming Yuan. În clipa în care am pășit printre pietrele sfărâmate, i-am putut auzi pe barbari chiuind. Imaginea mă îneca, de parcă fumul încă mai plutea în aer. Un soare de bronz privește cercetător în jos peste festivalul în mișcare. Ne continuăm lunga călătorie spre Jehol. Sunt tristă și amărâtă când mă gândesc la pretextul „vânătorii“ soțului meu. Miniștrii și prinții, în haine minunate, sunt purtați în palanchine bogat decorate pe umerii cărăușilor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
a mers zilele acestea? Ai mai aflat câte ceva despre bătrâna noastră cetate? --Nu mă pot plânge, părinte. Toate au fost la locul lor și am citit cu spor - am răspuns eu, cu gândul la chinurile prin care am trecut. Privirea cercetătoare a călugărului m-a făcut - fără voie - să plec ochii. Bătrânul mă urmărea înțelegător. --Dacă-i cum spui, atunci ospătează-te și apoi om porni spre gârlă, să mai stăm la cislă. Cred că cele cărți le ai acolo la locul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din dreapta ne privește „biserica papistășească”. O lăsăm în urmă și călcând tot pe lângă zid dăm peste „crâcima” despre care a vorbit călugărul...O dugheană ca multe altele, dar cu gârlici larg ce duce spre pivnița spațioasă...Bătrânul se oprește prind cercetător la tot ce i se înfățișează. Apoi îmi face semn să-l urmez...Ne aflăm într-o încăpere afumată, destul de mare, în care câțiva târgoveți și cărăuși de pe la chervăsărie stau la taifas cu câte un deț de rachiu în față
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Sfântul Nicolae. Mulțumim tejghetarului și pornim spre Podul Vechi, pentru că tot avem treabă acolo. Din om în om, aflăm casa călărașului. Batem în poartă. Din casă iese un bărbat vânjos, cu fața smeadă, umbrită de niște sprâncene bogate...Ne privește cercetător și de sub mustața albă cât doi hulubi mijește un zâmbet cald când întreabă: Cărui fapt datoresc bucuria cercetării casei mele de către sfinția ta, părinte? Fii pe pace, omule. Nu-i nici o pricină anume, ci doar acest tânăr de lângă mine voia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a fost eliberat și reabilitat ceeace nu este deloc adevărat. Aceste fapte concrete de necontestat se oglindesc În mod convingător de atmosfera din familia acestui dușman al regimului, strecurat Într-un post de documentarist În Institutul nostru de unde Înveninează tinerii cercetători cu aluzii fine Împotriva regimului În special Împotriva socializării agriculturii, spunîndu-le că GAS-urile și GAC-urile sînt focare de boli pentru animalele domestice și locuri de furt, proprietatea nimănui, minimalizînd și depreciind personalități contemporane de specialitate, de care În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
eu mă rog, Doamne ajută să stea liniștit, să nu o sperie, însă el refuză să stea liniștit. Nu te îngrijora, fetița mea, tatăl tău nu a pățit nimic, spune el cu o voce surprinzător de blândă, ea îl privește cercetător, dar cu inocență, ești sigur? Ca și când ar fi fost o autoritate în materie de medicină, spune, sigur că da, ai încredere în mine, am văzut de toate la viața mea, nu are absolut nimic, se simte foarte bine, în locul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
am impresia că nu le va uita niciodată până la sfârșitul vieții, și apoi mă întreabă, ce anume îți place să faci? Mă holbez la ea timp de o secundă, ca și când cuvintele mi-ar fi necunoscute. Ea îmi întoarce o privire cercetătoare, ochii ei negri sunt înconjurați de genele dese, iar eu chicotesc încurcată, ce îmi place să fac, mă obișnuisem atât de mult cu ceea ce trebuia să fac, încât uitasem complet ce îmi place, așa că ridic din umeri, îmi place să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
probleme există peste tot, nu te mai deranjează. Dacă nu ai unde să stai în altă parte, atunci poți să trăiești bine și la cămin. — Așa o fi. Naoko părea că se gândește adânc la ceva. M-a privit apoi cercetător de parcă eram un obiect straniu. Abia în clipa aceea am realizat cât sunt de limpezi ochii ei și mi-a tresărit inima. De fapt, până atunci nu mai avusesem ocazia să o privesc în felul acesta, deoarece era prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]