968 matches
-
au fost pradă fatală a epidemiilor care i-au bântuit și ce viață de mizerie au dus supraviețuitorii în cei doi ani de restriște. Chiar oficial au fost expediate unele formațiuni fără mai multă chibzuință, atât de zăpăcită era lumea. Cercetași de la 12 la 17 ani, de frica lagărelor de concentrare germane, fură porniți pe jos ca organizații militare, deși erau încă niște copii plăpânzi; mulți s-au prăpădit pe drum sau de urmările răcelii și prea marei oboseli. plecarea guvernului
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
În Steagul și Lumina se spunea că Grigore Carp depusese raportul de dare în judecată a lui Ionel și Vintilă pentru expedierea vinului de la Florica la Barboși, Galați, Brăila și Ucraina, cu un tren compus din 50 de vagoane, pe când cercetașii mergeau pe jos și mureau pe drum. Într adevăr, se găsiseră actele acelui tren, dar nu era al fraților, ci al domnilor Gr. Oteteleșanu, prefect de Vâlcea, Purcăreanu, din Argeș, și alții care își expediau sub nume fals produsele lor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Numai o masă au luat, s-au pus pe cântece și jocuri și au plecat. unirea bucovinei Unirea Bucovinei se proclamase, trupele franceze așteptau ordinul de intrare în București, cantonate la Bragadiru. Sub conducerea unui ofițer român, s-au dus cercetașii să le ducă provizii. Erau foarte rău adăpostiți și hrăniți. Am strâns prăjituri, bomboane, tutun și cărți, pe care le-am trimis la a doua vizită a cercetașilor. Acum așteptam cu o nerăbdare crescândă revenirea alor noștri și ne ocupam
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
București, cantonate la Bragadiru. Sub conducerea unui ofițer român, s-au dus cercetașii să le ducă provizii. Erau foarte rău adăpostiți și hrăniți. Am strâns prăjituri, bomboane, tutun și cărți, pe care le-am trimis la a doua vizită a cercetașilor. Acum așteptam cu o nerăbdare crescândă revenirea alor noștri și ne ocupam de curățirea și dezinfectarea caselor lor. La Ionel, totul era regulat și strălucitor de curățenie; grație doamnei Crivăț nu se mai cunoștea trecerea barbarilor de la poliția secretă; pusesem
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pentru natură și cîntec. Dintre numeroasele organizații extrașcolare din acea perioadă și care exprimau necesitatea depășirii caracterului oarecum limitat al educației școlare cea care s-a impus și a căpătat o largă extensiune în numeroase țări a fost scutismul (scout = cercetaș), înființat în 1908. Creatorul acestei organizații extrașcolare, englezul BADEN-POWELL (1867-1941), avea în vedere, în primul rînd, tineretul școlar din mediul urban, căruia îi oferea posibilitatea desfășurării unui evantai larg de activități în mijlocul naturii. Baden-Powell observase că tinerii se simt în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
parte, ferită de ochii șefilor și ai pârliților de funcționari, colegii lui. Am mai cunoscut un asemenea ofițer general, cu moșie și moară În Dobrogea și altă moșie În Teleorman, cu case mărețe În Bd. Dacia, fost șef spiritual al cercetașilor României și aghio tant al lui Vodă Carol I - și care a primit prin cumnatul său, dr. Ion Costinescu, ministru pe acea vreme (1935), o sinecură gras plătită În Loteria de Stat, unde funcționarii Îl batjocoreau la obraz adresându-i
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe mama în același timp din toate puterile: Mamaaa! Mamaaaa! Mamaaaaa! La un moment dat, Leu ne-a depășit cu mult și l-am pierdut din vedere. Devansarea noastră de către inimosul câine avea o justificare îmbucurătoare. Calitățile lui deosebite de cercetaș, inteligența, flerul, mirosul extraordinar de fin, au detectat în apropierea lui mâncarea vărsată din sufertaș. S-a dus cât a putut de repede, prin salturi mici și greoaie spre sursa care-i semnala cu precizie locul acestor iradiații de natură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
inhibiții ori tergiversări inutile. Nu călca de două ori în același loc. Acum, în fruntea micii noastre coloane, se afla tot el, dar surclasat de Leu, care ținea astfel să nu-i fie diminuate ori puse la îndoială calitățile de cercetaș de excepție. Iar noi pășeam pe cât posibil pe urmele lăsate de Mircea, economisind în acest fel o parte de energie prin depunerea unui efort mai puțin intens în actul deplasării. În sfârșit am intrat în lizieră. Era o pădurice tânără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
am răsuflat mai ușurați, privind la statul gros și denivelat de zăpadă ce se întindea departe, pe suprafața câmpului pustiu. Leu solidar cu noi a lut loc în fața noastră, sprijinindu-se pe partea dorsală, și, cu ochii lui inteligenți de cercetaș neîntrecut, ne examina pe toți patru cu mare interes. Ați obosit? Vă cred, dragii mei. E greu să înaintezi pe afurisita asta de gheață: piciorul se scufundă până la genunchi, apoi scoate-l din nou și sparge gheața și tot așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
teamă de termenii clari ai îndrumării, dimpotrivă, acești termeni sunt necesari dezvoltării potențialului artistic național, ei reprezintă un sprijin necesar.“ (România literară, 15 iulie 1971) „Nimic n-ar fi fost cu putință fără acești oameni ai zilelor noastre, fără acești cercetași ai viitorului devenit astăzi, fără pionierii noilor descoperiri dinăuntrul materiei, fără acești combatanți pașnici ai devenirii sociale, fără acești ostași pentru care credința în victorie era la începutul acestui sfert de veac socialist un deziderat și o pasiune nestinsă.“ (România
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
iertat. În cele din urmă, i-am înțeles. Acestei înțelegeri îi datorez tratatul de față“. Lucrarea - sau ce am apucat să scriu din ea - trata organizarea socială dintr-un cuib de gîndaci, analiza rolul femelei cu ou, statutul masculilor, importanța cercetașilor (femelele tinere, dotate cu aripi și foarte mobile) sau dedica un capitol acelei curiozități, un fel de apariție misterioasă, dacă nu chiar ținînd de-a dreptul de mitologie : gîndacul de bucătă rie alb. Ce să mai vor bim ? Eram din
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
operații) în aceiași clasa cu bănci micuțe, ca atunci când aveam 7 anicu D-na Homoceanu!”. Între 1907-1914 învăța în orașul Huși, apoi, probabil din 1915, urmează cursurile Gimnaziului „Anastase Panu” (1-2 ani, în clădirea hotelului Constantinescu). S-a remarcat în calitate de cercetaș în timpul războiului, rămâne în București în timpul ocupației germane (1916-1918). Își petrece vacanțele în localitatea Grumezoaia. Tatăl său, poreclit „moș Popa”era văr cu Mitiu Harnagea. După absolvirea gimnaziului urmează cursurile clasei a V-a la Liceul „Brătianu” din Pitești („Nicolae
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cu ferestrele deschise sau Închise. Toate acestea sunt importante, pentru c) el consider) corpul uman drept ceva sacru. Este rumen În obraji, are nasul puțin Încovoiat și o expresie blajin). V)d În el acea inocent) a onoarei pure a cercetașului de care d)deau dovad) b)ieții pe care i-am cunoscut la YMCA (Young Men’s Christian Association) și care, abia ieșiți de sub dus, țâșneau În strad) când termometrul ar)ta zece grade sub zero. Moshe este din Montréal
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
admirație față de fratele său, mie și azi mi se pare o Întâmplare bizară și destul de crudă. Dar nu am avut curajul să i-o spun tatălui meu. Era anul 1916, Europa era zdruncinată de război, dar adolescentul Papago, care fusese cercetaș În primii ani, era convins că trebuie să ajungă la Paris să studieze sculptura cu Rodin. Avea În el o chemare pasionată și un talent vizual evident. Ar fi fost normal să-și urmeze vocația. Într-o zi, fratele lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
un război prin surprindere. Trebuia să trecem pentru cercetare. Comandantul grupei era sublocotenentul în rezervă Sfetcu Ion, basarabean din orașul Reni, județul Ismail. De dorul pe care îl avea dorea să pășească primul pe pământul basarabean. Am trecut, grupă de cercetași, pe la ora 11, cu barca. Nici o rezistență. Înaintăm. În fața noastră satele Cotu Morii și Obileni. O pocnitură de armă și un caporal, Vâjâială, cade la pământ. Începe să se tragă. Probabil miliția și organizațiile paramilitare sătești. Începem să primim vizitatori
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de Cercetări Biologice București. În urma demersurilor și bunăvoinței Prof. Dr. Marțian Cotrău, președintele A.O.S. - Iași ia ființă “Comisia de Ecologie Umană”. 1987 Pentru a se iniția activități concrete În apărarea valorilor naționale, spirituale și morale se Înființează Cercul “Cercetașii Naturii” după regulamentul Mișcării Cercetașilor. Membrii fondatori au fost: G-ral Al. Mârzac, Prof. D. Cărăușu și Vl. Bejan, foști cercetași În cohortele Tecuci, Chișinău, Bălți. 27 septembrie. Întâlnire la București a absolvenților liceelor B. P. Hașdeu - Buzău, Chișinău, Hotin. 1988
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
demersurilor și bunăvoinței Prof. Dr. Marțian Cotrău, președintele A.O.S. - Iași ia ființă “Comisia de Ecologie Umană”. 1987 Pentru a se iniția activități concrete În apărarea valorilor naționale, spirituale și morale se Înființează Cercul “Cercetașii Naturii” după regulamentul Mișcării Cercetașilor. Membrii fondatori au fost: G-ral Al. Mârzac, Prof. D. Cărăușu și Vl. Bejan, foști cercetași În cohortele Tecuci, Chișinău, Bălți. 27 septembrie. Întâlnire la București a absolvenților liceelor B. P. Hașdeu - Buzău, Chișinău, Hotin. 1988 În 12 iunie, comemorarea la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de Ecologie Umană”. 1987 Pentru a se iniția activități concrete În apărarea valorilor naționale, spirituale și morale se Înființează Cercul “Cercetașii Naturii” după regulamentul Mișcării Cercetașilor. Membrii fondatori au fost: G-ral Al. Mârzac, Prof. D. Cărăușu și Vl. Bejan, foști cercetași În cohortele Tecuci, Chișinău, Bălți. 27 septembrie. Întâlnire la București a absolvenților liceelor B. P. Hașdeu - Buzău, Chișinău, Hotin. 1988 În 12 iunie, comemorarea la Iași a 200 de ani de la nașterea Gh. Asachi (Herța). Inițiator : Ing. Al. Ioachimescu Simpozion
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mediului natural perturbat de evoluția demografică și progresul tehnologiilor; 2 apărarea patrimoniului etnic În comunitățile românești de peste hotare amenințate de deznaționalizare. Pentru a da suport social acțiunilor de concretizare a celor două concepte, În anul 1987 s-a creat Organizația Cercetașii Naturii condusă de un comitet format din General (r) Al. Mârzac, Prof. de Biologie Dumitru Cărăușu și Dr. Vlad Bejan. În scopul desfășurării unor programe de etnoprotecție În 1989 s-a constituit organizația neguvernamentală Ginta Latină ecou al evenimentelor ce
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
fiind apreciat solist al Operei Române din Iași. Prof. Dr. Al.Ungureanu cu multă răbdare și persuasiune a făcut cunoscute țelurile organizației la cele peste 30 comunități de romani din SUA și Canada precum și la parohiile Ortodoxe din diaspora. Organizația Cercetașii Naturii constituită În 1987, formațiune componentă a Societății a invitat la Conferința din iunie 1990 foștii cercetași din București. Conducerea Comisiei Cercetașii Naturii Păstrăm o deosebită considerație Acad. Prof. C tin Ciopraga participant la toate cele 12 ediții ale Simpozioanelor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a făcut cunoscute țelurile organizației la cele peste 30 comunități de romani din SUA și Canada precum și la parohiile Ortodoxe din diaspora. Organizația Cercetașii Naturii constituită În 1987, formațiune componentă a Societății a invitat la Conferința din iunie 1990 foștii cercetași din București. Conducerea Comisiei Cercetașii Naturii Păstrăm o deosebită considerație Acad. Prof. C tin Ciopraga participant la toate cele 12 ediții ale Simpozioanelor anuale "Cultură și Civilizație romanească". Ne-au fost fideli colaboratori Prof. C. Gh. Marinescu președintele Filialei Moldova
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la cele peste 30 comunități de romani din SUA și Canada precum și la parohiile Ortodoxe din diaspora. Organizația Cercetașii Naturii constituită În 1987, formațiune componentă a Societății a invitat la Conferința din iunie 1990 foștii cercetași din București. Conducerea Comisiei Cercetașii Naturii Păstrăm o deosebită considerație Acad. Prof. C tin Ciopraga participant la toate cele 12 ediții ale Simpozioanelor anuale "Cultură și Civilizație romanească". Ne-au fost fideli colaboratori Prof. C. Gh. Marinescu președintele Filialei Moldova a "Ligii pentru Unitatea Românilor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
romanească". Ne-au fost fideli colaboratori Prof. C. Gh. Marinescu președintele Filialei Moldova a "Ligii pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni", Prof. Ioan Căpreanu, Prof. Agrigoroaiei, Prof. L. Cantemir. Prof. Marțian Cotrău a sprijinit apariția primelor publicații Curierul „Ginta Latină” și „Cercetașii Naturii” la redacția cărora s-au aflat Prof. I. Răducea, Prof. I. Ilaș, Maria Diaconu, Constantin Mănuță ... Nu și-au precupețit timpul coordonând Comisiile localităților din țară și de peste hotare: Maria Diaconu (Niporeni - Vărzărești Sângeorz), Al. Cocian (Sângeorz), Valentina Ilaș
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
reiterat adeziunea față de țara noastră latină . Prof. Dr. G-ral Ernest Le Breton Îi datorăm o considerație particulară pentru cuvintele de apreciere adresate În mai multe rânduri și felicitările pentru succesul Revoluției din decembrie 1989 . La 14 ianuarie se completează grupul Cercetașii Naturii; D-l Prof. Cărăușu D-tru fost membru al Cohortei Ștefan cel Mare, aduce Statutul Cercetașilor și continuă cu colectivul de școlari să Îngrijească monumente ale naturii și Rezervația Arheologică de la Repedea. 15 ianuarie - Omagiu poetului Mihai Eminescu. La propunerea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
particulară pentru cuvintele de apreciere adresate În mai multe rânduri și felicitările pentru succesul Revoluției din decembrie 1989 . La 14 ianuarie se completează grupul Cercetașii Naturii; D-l Prof. Cărăușu D-tru fost membru al Cohortei Ștefan cel Mare, aduce Statutul Cercetașilor și continuă cu colectivul de școlari să Îngrijească monumente ale naturii și Rezervația Arheologică de la Repedea. 15 ianuarie - Omagiu poetului Mihai Eminescu. La propunerea Societății „Ginta Latină”, Asociației Veteranilor de Război, Institutului de Medicină, Universitatea „Al. I. Cuza” , Inspectoratului Școlar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]