5,264 matches
-
inferioară. Pentru caracterizarea preciziei mașinii se folosesc următorii parametri de împrăștiere: Abaterea medie pătratică (abaterea standard): σ Amplitudinea valorilor: R Abaterea medie absolută: mA Un proces tehnologic este considerat stabil ca reglaj atunci când valoarea parametrului statistic de grupare pentru caracteristica cercetată are practic o valoare neschimbată în timp. Procesul este considerat stabil ca precizie când valoarea parametrului statistic de împrăștiere rămâne practic neschimbată în decursul unui interval de timp. Instabil este procesul în care acționează una sau mai multe cauze sistematice
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
conținând fiecare același număr n de exemplare. Extragerea probelor se face la intervale determinate de timp și continuă până în momentul când numărul total al exemplarelor studiate este r·n=N. 2. Metoda selecțiilor mari. Se numește astfel deoarece numărul unităților cercetate este suficient de mare (poate ajunge până la 300). Cele N exemplare se ridică din producția mașinii individual și se înregistrează rezultatele măsurate ale caracteristicii. Metoda utilizată în cazul de față este cea a selecțiilor mari. Rezultatele se reprezintă grafic, obținându
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
20. Tot pentru această cotă, se observă că toate valorile înregistrate se plasează în pătrimea superioară a câmpului de toleranță. Parametrii probelor se găsesc în limitele de control. Graficele de timp precum și parametrii de poziție și împrăștiere pentru caracteristicile loturilor cercetate (Anexa 1) ilustrează aceste observații. 2. Volumul eșantionului de control, determinat conform metodelor statistice, este mai mare decât cel solicitat de beneficiar. Studiul s-a realizat pentru reperul R1, cota 2, în condițiile: riscul furnizorului α=5% și riscul beneficiarului
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
dar fără a avea semnificație statistică. Deseori este necesar un număr mult mai mare de pacienți pentru a demonstra că nu există nici o diferență. O eroare statistică de tipul II apare așadar atunci când o diferență există cu adevărat între grupurile cercetate, dar studiul afirmă, în mod incorect, că nu există nici o diferență între grupuri. Statistica joacă un rol central în cele mai multe cercetări medicale. Există câteva obiective ale cercetării medicale care implică statistica în mod fundamental: monitorizarea și controlul sănătății și al
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
trecut peste 20 de ani de frumoasă, rodnică, benefică prietenie și colaborare, pe teren și în volume speciale. Noi doi am fost primii români care, după 70 de ani, am redescoperit marea stațiune paleolitică de la Molodova, pe Nistru, identificată și cercetată parțial de arheologul și geologul N. N. Moroșan, în 1927 (pe când acest teritoriu aparținea României). In primăvara anului 1997, împreună cu Ilie Borziac, am condus o echipă mixtă, formată din specialiști din Franța, Belgia, Ucraina, pentru a analiza oportunitatea reluării săpăturilor arheologice
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
deci, amărât, că actul critic, judecata literară și artistică, nu izvorăște dintr-o constrângere interioară, adică dintr-o evidență lăuntrică, intuitivă, a predicatelor critice; ci este, teoretic, un act gratuit, pornit din arbitrarul conștiinței criticului, care își exercită asupra operei cercetate voința lui de sistem, de consecvență sau de pledoarie și care, de cele mai multe ori, ascunde și acoperă - ca orice arbitru - «aranjamente», socoteli de ordin etic și economic, cu totul independente de sensul intrinsec al judecății”. Fină este și observația că
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
inițial. "-" Revenirea în grupul inițial și predarea secțiunii pregătite celorlalți membri . Dacă sunt neclarități , se adresează întrebări expertului . Dacă neclaritățile persistă se pot adresa întrebări și celorlalți membri din grupul expert pentru secțiunea respectivă . Dacă persistă dubiile, atunci problema trebuie cercetată în continuare . "-" Trecerea în revistă a unității de cunoaștere prin prezentarea orală cu toată clasa/cu toți participanții. Este important ca profesorul să monitorizeze predarea pentru ca achizițiile să fie corect transmise. 4. Metoda „Gândiți/Lucrați în perechi/Lucrați câte patru
tode alternative - metode de gândire critică şi creativă folosite în învăţământul modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cornea Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1144]
-
locul de muncă Deși în ultimele decenii s-au analizat multiple perioade stresante și/sau forme ale stressului (stressul în perioada copilăriei, stresul la adolescenți și persoanele vârstnice, stressul marital, stresul financiar, familial etc), în condițiile vieții actuale, cea mai cercetată fațetă a stressului o constituie stressul la locul de muncă. Deși există și efecte pozitive ale stressului, ca tensiune nervoasă , nonexcesivă și benefică ce dinamizează individul să acționeze prompt, să-și intensifice eforturile în realizarea sarcinilor, cel mai ades stressul
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
le modifică comportamentul, contribuind la o creștere masivă a tensiunii afective. Mare se dovedește a fi influența factorilor nocivi exogeni care sensibilizează personalitatea patologică față de factorii psihogeni. Printre aceștea pe primul loc se situează alcoolismul. Din totalul de 600 cazuri cercetate, În 276 actele agresive au fost săvîrșite sau În ebrietatea alcoolică, sau de personalități cu semne de alcoolism cronic În diferite stadii ale acestuia, predoninînd cei cu stadiul I (82 personalități) și stadiul II (167 personalități). Predominarea personalităților cu alcoolism
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
tulburările aparente, obiective sau obiectivabile, se află persoana bolnavului psihic, iar cunoașterea acesteia este obiectivul finul al psihopatologiei, la fel cum în cazul psihodiagnosticului proceselor normale, concluzia finală va fi reprezentata prin configurarea „profilului psihologic” al personalității subiectului analizat sau cercetat. Din cele de mai sus se desprinde în mod clar diferența de atitudine, ca tactică, și de metodologie, ca strategie a cercetării științifice, în psihologie și psihopatologie, spre deosebire de Examenul clinico-psihiatric al bolnavului mintal. Sursele cunoașterii în psihologie și psihopatologie În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de cercetarea științifică, este reprezentată prin: - prezentarea de comunicări științifice la o întrunire profesională; - publicarea unui articol într-o revistă de specialitate. e) Reproducerea studiului sau sinteza datelor rezultate din cercetarea științifică efectuată constă din următoarele: - reproducerea exactă a studiului cercetat; - reproducerea studiului cu variații sistematice ale variabilelor relevante. Scopurile cercetării științifice Scopurile cercetării științifice în psihologie și psihopatologie au, așa cum am menționat anterior, aspecte particulare legate de natura obiectului cercetat (viața psihică normală sau patologică și semnificația acesteia). Din punct
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cercetarea științifică efectuată constă din următoarele: - reproducerea exactă a studiului cercetat; - reproducerea studiului cu variații sistematice ale variabilelor relevante. Scopurile cercetării științifice Scopurile cercetării științifice în psihologie și psihopatologie au, așa cum am menționat anterior, aspecte particulare legate de natura obiectului cercetat (viața psihică normală sau patologică și semnificația acesteia). Din punct de vedere metodologic distingem următoarele aspecte: 1) Descrierea, care constă din următoarele: - enumerarea caracteristicilor unui eveniment, obiect sau individ; - delimitarea și definirea acestuia. 2) Predicția: psihologii cercetători nu se mulțumesc
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe care le prezintă, cât și prin consecințele la distanță ale acesteia. Având în vedere că acest tip de cercetare științifică operează cu „materialul uman” ea este dublată, dincolo de responsabilitatea și seriozitatea științifică, de o mare răspundere morală față de subiectul cercetat. Aceste aspecte particulare, prezente de altfel ca seriozitate în orice cercetare științifică, pun problema, mai mult decât în oricare alt domeniu similar, unei „etici a cercetării”. În cazul cercetărilor în domeniile psihologiei sau psihopatologiei, etica cercetării are în centrul ei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este dacă ne putem permite sau nu să facem o anumită cercetare; dacă cercetarea științifică nu prezintă riscuri pentru sănătatea mintală, imediată sau la distanță, a subiectului, dacă nu-i afectează demnitatea acestuia, statutul său social etc. Respectul pentru subiectul cercetat trebuie să stea pe primul plan. Din acest motiv, este absolut necesar ca ori de câte ori proiectăm o cercetare științifică și informăm exact subiectul sau lotul de subiecți despre „intențiile” (obiectivele cercetării) pe care urmărim să le realizăm, să le explicăm în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obiectivele cercetării propuse. Cercetarea științifică se va desfășura numai în condiții care să permită realizarea corectă a acesteia, evitându-se situațiile improprii unei cercetări. Ea se va desfășura cu tact, discreție, respectându-se cu strictețe secretul profesional privind identitatea subiectului cercetat sau a subiecților din lotul de cercetare. Se va căuta să se evite, pe cât posibil, producerea unor situații conflictuale sau ca cercetarea respectivă să aibă efecte nocive asupra subiectului sau a lotului de subiecți studiat. Se va avea de asemenea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ci să analizăm raporturile care exista din punct de vedere metodologic, în primul rând, între psihopatologie și aceste discipline. Raporturile dintre științe sunt de mai multe tipuri. Acestea pot fi următoarele: raporturi obiectuale, privind modul de a considera natura obiectului cercetat; raporturi metodologice, privind atitudinea față de obiectul cercetării și tehnicile de studiu utilizate; raporturi epistemologice care privesc ce anume se urmărește în cunoașterea obiectului supus cercetării științifice; raporturi de interferență urmărind a scoate în evidență ceea ce este propriu fiecărui domeniu și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihică a persoanei umane din direcții diferite, deși aceasta are un caracter unitar. Prin aceasta ele nu sunt contradictorii, ci complementare, fiecare aducându-și contribuția sa în cunoașterea obiectului supus cercetării și cunoașterii științifice. 2) Raporturile metodologice Atitudinea față de obiectul cercetat și „tehnicile de gândire” ale acestuia sunt dictate de interesul sau de intenția cercetării și de scopul sau obiectivele urmărite de aceasta. Întrucât obiectul psihopatologiei este reprezentat prin „subiectul uman” - cu specificare: viața interioară a acestuia în condițiile oferite de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
regal”). 19. Apud Drimba, op. cit., vol. III, p. 89. Capitolul IXtc "Capitolul IX" Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicattc "Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicat" 9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetattc "9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetat" Propunem în acest capitol cel mai neobișnuit „caz” din istoria pedagogiei europene și analiza sa printr-o hermeneutică situațional-contextuală. Înaintea Iluminismului, cu care a debutat Era Modernă a Europei, au existat „iluminații”. Zorii Iluminismului par a fi marcați de victoria
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mileniu, cultura europeană a mortificat pe Epistemè și a glorificat pe Pistis. Cele două dimensiuni ale spiritului „funcționau” total diferit, urmând principii opuse. Aflarea Adevărului Revelat urma o regulă simplă și comodă: „Crede și nu cerceta!”. În schimb, aflarea Adevărului Cercetat reclama principiul dificil și nesigur al neîncrederii. Regula dubitației nu a putut fi formulată, explicit, decât târziu, când Descartes a îndrăznit să proclame vestita lui mărturisire: Dubito ergo cogito! Nu are rost să evocăm erorile - adesea odioase - ale acestei lungi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de hidden curriculum care acompaniază curricula explicite - fie benign, fie malign. Este o realitate pe care orice educator cu experiență o cunoaște foarte bine. Interacțiunile dintre curriculumul explicit și hidden curriculum constituie una dintre cele mai dramatice și mai puțin cercetate probleme ale educației românești actuale. Dar ea afectează primejdios educația din toate țările spațiului euroatlantic la început de mileniu. Este semnalul de alarmă dat în ultimul deceniu al secolului XX de către teoreticienii postmoderni. Această evoluție va fi analizată în capitolele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi tăinuite... În urmă cu patru veacuri, știința s-a semețit să uzurpe rolul milenar jucat de religie. De atunci și până de curând, ideile lui Francis Bacon și René Descartes ne-au lecuit nedumerirea originară și rănile spirituale. Adevărul cercetat a învins în bătălia cu adevărul revelat. Cel din urmă mai agonizează doar la periferia supratehnologizatei Rome și a Ierusalimului înarmat până în dinți. Științele experimentale și pozitive ne-au dictat cu măiestrie modul de a percepe și a trăi realitatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
decât o variantă a „lumii armonioase” stăpânite de zeii olimpieni platonico-pitagoreici. Începând însă cu Renașterea, viziunea asupra lumii a început să se modifice. „Lumea lui Dumnezeu” a început să devină „Lumea Omului”. Adevărul revelat a început să cedeze locul adevărului cercetat - produs al minții omului. Tronul celest al lui Dumnezeu - centru al Lumii - a fost uzurpat de l’uomo unico, l’uomo universale, pe care Pico della Mirandola îl descria ca pe un Titan „făurit după chipul lui Dumnezeu” și capabil
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se pot formula generalizări cât de cât plauzibile? Întrebările sunt, bineînțeles, capitale, întrucât ele validează, în ultimă instanță, cercetarea. Răspunsurile - nicidecum simple - depind de amintita „descriere densă” a contextului (mai precis, a habitusurilor culturale) în care se găsesc prinse „microsocietățile” cercetate, un context care lasă să se ghicească, în exergă, conturul întregii societăți. Postulatul implicit al acestei relații - curentă în antropologia culturală - este că „textul” unei acțiuni sociale (adică normele, regulile și principiile ce o guvernează) e inseparabil de „pretextul” ei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anterior fixată. Ea presupune cu necesitate respectarea personalității subiectului, competențe psihosociale din partea intervievatorului (empatie, sociabilitate, răbdare, intuiție) și rigoare în consemnarea răspunsurilor. În practică, de cele mai multe ori, metoda convorbirii este asociată cu observația, completând astfel suma de informații cu privire la subiectul cercetat. Convorbirea, în contextul cunoașterii elevilor cu cerințe speciale, poate îmbrăca mai multe forme: - convorbirea dintre profesor și elevi; - convorbirea dintre terapeut/consilier/profesor de sprijin și elevi; - convorbirea dintre managerul școlii și elevi; - convorbirea dintre părinți și copii/elevi; - convorbirea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Jiu), „Philologica” ș.a. Principala contribuție a lui P. în domeniul folcloristicii este culegerea Cântece bătrânești din Oltenia (1970), care conține aproape o sută de balade (fantastice, vitejești, istorice, păstorești, haiducești, familiale etc.) din partea mijlocie a județului Dolj, zonă mai puțin cercetată. Colecția este alcătuită mai mult pe principiul reprezentării decât pe acela al valorii pieselor incluse. Înregistrate cu mijloace moderne, textele dovedesc prezența încă vie a genului în Oltenia, culegerea fiind una dintre cele mai bogate publicate până la acea dată. Studiul
POPESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]