180,202 matches
-
la români în corelația sau simultan cu muzica semnificativă ivită oriunde în lume. Pe această cale a reușit să evidențieze răspunsurile compozitorilor din România la solicitările spiritului universal din vremea lor. Realizare până acum singulară, Muzica românească între 1944-2000 se cere citită, analizată, comentată, discutată, eventual nuanțată, completată sau, prin absurd, combătută. Oricum, lucrarea va suscita opțiuni pro și contra. Va răsturna canonul din mintea unora, va tulbura convingerile gata făcute ale altora, nu va lăsa pe nimeni indiferent, va invita
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]
-
voia președintelui Iliescu se numără și România, "au fost somate să lupte împotriva corupței și crimei organizate". Cu alte cuvinte, nici la Salonic și chiar mai primprejurul, adică la Porto Carras, n-a scăpat Bucureștiul de sîcîiala cu lupta asta, cerută de ambasadorul Statelor Unite și de oficiali ai Uniunii Europene rezidenț în România. l Totuși, la televiziuni, la postul public de radio și la cîteva cotidiane - chef mediatic în toată regula, după asigurările pe care le-a primit România că e
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
importate din Occident ar fi avut nevoie la noi de un proces de înnoire a mentalității. Niciodată Maiorescu n-a pretins că ceasul istoric trebuie dat înapoi și formele cu pricina, eliminate: credea pur și simplu că formele cu pricina cereau timp spre a-și crea fondul. Paseismul atribuit lui Maiorescu rezultă din confuzia pe care, de la Zeletin la Marino, o fac unii analiști între doctrina lui Maiorescu și aceea a lui Eminescu. Nimic mai fals! Cei doi corifei ai Junimii
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
cu duioșii și nostalgii care nu mai mișcă jucăreaua minții și nu mai au asupra auditoriului efectul pe care-l avea în interbelic, și poate că nici atunci în proporție de masă... Generațiile s-au asprit între timp, poezia sentimentală cere aproape geniu de la autorii care se încumetă s-o întrețină gard în gard cu cinismele și luarea în tărbacă a liricoizilor fără leac. Universul dvs. poetic (revin de unde am plecat), se risipește în derizoriu. Chiar vi se pare că nu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13830_a_15155]
-
american de eficiență și prestigiul folcloric al deșteptăciunii naționale. În domeniul profesional, cîteva epitete marcate de conotația de modernitate revin constant pentru a caracteriza salariul: "salariu atractiv", "salariu atractiv și stimulativ" (EZ 3345), "salariu motivant" (RL 3875). În descrierea calităților cerute de profilul unor ocupații se manifestă o interesantă tendință de precizie și de categorizare a inefabilului: "prezență plăcută și de tip business" (RL 3875). Cea mai mare varietate de perifraze eufemistice se înregistrează, desigur, în câmpul prostituției ("masaj, companie", "companie
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
consecința fiind inexistența unei poziții imparțiale. Spre deosebire de aceasta, soluția comparației intrinseci vine dintr-o anecdotă istorică despre convertirea la iudaism a khazarilor de pe Volga: înaintea prințului păgân Bulan se înfățișează reprezentanții a trei credințe, musulmană, creștină și iudaică. Kaganul le cere acestora să-și exprime o a doua opțiune, pe lângă prima, cea evidentă, pentru propria credință. Atât creștinul, cât și musulmanul aleg iudaismul, care iese astfel învingător în competiție prin ponderea mai mare dată de opțiunea secundă. Decizia, bazată pe un
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
de mare valoare; imediat a poruncit să-i fie aduse. Iată faptul așa cum a fost el povestit de păgubit: "cum stăteam acasă trist, sosește în goană Venerius și-mi poruncește să-i duc pe dată guvernatorului cele două vase; intimidat, cer să-mi fie aduse, ca să nu se întâmple o nenorocire mai mare, și plec spre reședința lui Verres. Când am ajuns acolo, acesta se odihnea; prin casă umblau cei doi faimoși frați frigieni; cum m-au văzut, m-au și
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
vor fi luate, nu voi mai avea nimic de preț în casă. Când m-au văzut atât de abătut, frații frigieni mă întreabă: «cât ești dispus să ne plătești, ca să le poți păstra?» Ce s-o mai lungesc, mi-au cerut o sumă mare, o sută de mii de sesterți; am acceptat. Între timp mă cheamă guvernatorul și-mi cere vasele; atunci frații frigieni îi spun că s-au înșelat, că au crezut că vasele sunt de valoare, dar că, în
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
frații frigieni mă întreabă: «cât ești dispus să ne plătești, ca să le poți păstra?» Ce s-o mai lungesc, mi-au cerut o sumă mare, o sută de mii de sesterți; am acceptat. Între timp mă cheamă guvernatorul și-mi cere vasele; atunci frații frigieni îi spun că s-au înșelat, că au crezut că vasele sunt de valoare, dar că, în realitate, ele nu sunt demne de colecția lui Verres. Acesta spune că este de aceeași părere. Așa am putut
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
ci cu aceia ai unor găinari. Bineînțeles că o asemenea comportare, o avere imensă câștigată prin presiune politică, escrocherii și corupție a produs multă revoltă. Mai ales sicilienii, a căror insulă fusese pur și simplu ruinată de rapacitatea lui Verres, cereau să se facă dreptate. Conform legilor romane, locuitorii unei provincii aveau dreptul să denunțe și să solicite anchetarea unei administrații necinstite. Perspectivele erau însă în acest caz proaste. În anul 71 ca guvernator a fost trimis în Sicilia o rudă
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
pe Antonescu, nici pe rege, dar îi va scrie mareșalului că nu părăsește "un post, ci o a doua patrie". În Elveția, la 22 august, Morand își declara deja misiunea încheiată, considerându-l pe Pétain prizonier al germanilor, și își cerea ca atare un concediu, care va deveni exil, - un "exil aurit" de zece ani, la Geneva, Sevilla, Veneția și Tanger, după revocarea sa de către generalul De Gaulle. Foarte interesante pentru completarea portretului lui Paul Morand-diplomatul sunt documentele privitoare la procesul
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
de necesitatea înăbușirii în fașă a oricărei tendințe de parazitism. Era nevoie de intimidarea prozeliților potențiali ai leneșului, de descurajarea lor publică. Naratorul este optimist în privința eficacității pedepsei capitale. Să amintim aici că Albert Camus se îndoia de eficacitatea ghilotinei cerînd abolirea pedepsei capitale, comutarea ei în muncă silnică. Argumentele prezentate de el în celebrele Reflecții despre ghilotină ar putea fi invocate și în comentariul prozei lui Creangă". În continuare e chemat la bară ca martor autorul Posedaților: „Marii osîndiți din
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
orașul. S-a dus președintele Iliescu să-i calmeze din ciorovăiala lor interminabilă. Domnii primari s-au astîmpărat nițel, cît să nu zică lumea că nu-i potolește nici președintele țării, după care s-au încăierat la loc. Băsescu, în loc să ceară scuze bucureștenilor pentru experiența prostească a așa-zisului metrou ușor, fostul tramvai 41, vrea să umple Capitala de garduri pentru tramvaie și de șine de tren, într-un dispreț absolut față de înfățișarea orașului. Cu tramvaiele cu garduri patentate de Băsescu
Primarii Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13857_a_15182]
-
Adevărul, fiindcă ziaristul și-a permis să înceapă o anchetă despre niște carne stricată, în valoare de vreo trei miliarde de lei, care s-a împuțit în economatele privegheate de acest Vanghelie. PSD-ul l-a obligat pe primar să ceară scuze ziaristului, dar după o asemenea ispravă s-ar fi cuvenit ca partidul dlui Năstase să-i retragă sprijinul politic acestui ins lipsit de discernămînt. Cînd unui demnitar îi pot trece prin cap asemenea blestemății el trebuie izolat de urgență
Primarii Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13857_a_15182]
-
să-i spun lui Istrătel, (fiul său cel mic) ajutându-l să-i identifice oasele... Fiindcă Micescu nu a murit în timpul în care a împărțit celula cu mine, ci puțin mai târziu (câteva luni), nu știu dacă el va fi cerut vreunuia din cei cu care se afla în infirmeria Aiudului (unde a murit) să facă aceasta sau dacă nu cumva, la una din cruntele percheziții ce ni se făceau frecvent în Zarca, va fi pierdut (prin confiscare) nasturele respectiv, care
Nasturele respectiv by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13870_a_15195]
-
scriitori. Firește, nu toate adevărurile sînt la fel de convingătoare. Dacă un critic se înșeală, asta înseamnă că n-are destul talent, nu că urăște operele. Adevărul marilor critici pare necontestabil datorită geniului lor, nu datorită iubirii lor de literatură. Iubiți scriitori, cereți criticilor să vă citească, nu să vă iubească; și nu e nevoie să-i iubiți; e destul, la rîndul vostru, să-i citiți. Această mutualitate garantează perenitatea literaturii.
Critică și iubire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13889_a_15214]
-
insistînd pe calitatea lui de membru de rînd. Adevărul e că am fost un laș, unul dintre cei mulți și mărunți". Atunci de ce s-a supărat pe Cronicar? O fi simțit ironia din faimos? Nu băgăm mîna în foc. Îmi cer public scuze, și pe această cale, celor care m-au auzit cîntînd în acel context, așa cum am făcut-o și la TVR în direct, la o oră de maximă audiență, față în față cu profitorul politic Adrian Păunescu, de care
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
public, în termeni foarte clari și energici. Sînt dispus, în continuare, să fac penitență publică la solicitarea oricui (gest pe care Cronicarul R.L. nu l-a făcut încă, deși ar cam fi cazul)..." Stați liniștit, dle I.Z., nu vă cere nimeni nici un gest de penitență. Cel mult, să nu mai faceți caz de calitatea de opozant radical al urmașilor unui regim în care (n-o spunem noi) v-ați comportat ca un laș. În ce-l privește pe Cronicar, n-
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
încă imatur și face greșeli, dar instinctul îi spune că e pe drumul cel bun. Avem multe de învățat de la el. În 10-20 de ani va crește și se va instituționaliza. {tie să se orienteze în societate, știe ce se cere și ce anume se va cere mai departe. Este, în fond, un infailibil angrenaj de conceput, condus și eliminat mode. Cum totul sfârșește ca tradiție, și el va deveni rapid una. Diletantismul timpurilor de debut i se va părea misterios
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
instinctul îi spune că e pe drumul cel bun. Avem multe de învățat de la el. În 10-20 de ani va crește și se va instituționaliza. {tie să se orienteze în societate, știe ce se cere și ce anume se va cere mai departe. Este, în fond, un infailibil angrenaj de conceput, condus și eliminat mode. Cum totul sfârșește ca tradiție, și el va deveni rapid una. Diletantismul timpurilor de debut i se va părea misterios, romantic, plin de efervescență creatoare. Două
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
spații ca să nu poată mijloci o asemenea cunoaștere? Pentru Emerson mai important este ochiul care privește, și nu oricum, insistă el, ci căutînd să găsească unghiul de unde lumea se vede ca și cum ar fi descoperită pentru prima oară. Altfel spus, el cere privitorului să renunțe la orice fel de lentile, impuse de istorie sau de moda timpului și să încerce, în schimb, să redobîndească inocența pierdută a ochiului și, odată cu ea, harul de a se uimi la vederea lumii. Un program romantic
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
cu sine o altă raportare la Europa și o altă evaluare a potențialului spiritual autohton, fiindcă limpezirea ochiului este condiționată acum de starea generală a omului și, în special, de sănătatea sa morală. Promovarea unei noi imagini a omului era cerută și de religia întemeiată pe revelație, dorită de Emerson. Noua credință nu se putea adresa puritanului obsedat de păcat și de forțele răului din-tr-însul, mereu cu gîndul la viața de dincolo, căruia dogma îi înterzicea să creadă în revelația divină
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
așează într-o lumină mai îmbietoare, dar și mai temută. El nu se oprește la dezaprobarea conformismului: Îmi este rușine să mă gîndesc la cît de ușor capitulăm în fața însemnelor și numelor, a societăților numeroase și instituțiilor moarte", ci îi cere eului să aibă fermitatea de a da curs convingerilor sale, indiferent de risc, fiindcă numai "prin exersarea încrederii în sine vor apărea forțe noi". Acest tip de individualism presupune adoptarea aceleiași perspective, a lui acum și aici, situarea în orice
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
dă un cuvînt și nu tăcerea» (p. 24). Astfel că "trec din cuvînt în cuvînt, dar nesiguranța față de cuvinte e tot cuvînt, neîncrederea - la fel" (p. 13). Considerațiile lui Toma Pavel sînt voit disparate, și nu sistematice. Puzzle-ul se cere recompus. Mai sînt și alte leitmotive. Nu pot să mă refer aici la toate. Autorul o spune explicit: Cuvintele sînt cele care amestecă realizatul, realizabilul și irealizabilul într-o mixtură nespus de greu de mînuit» (p. 26). O formă a
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
și palid bacovian, prelungit mai apoi în "Restriștile" unui Voronca, foarte tânăr și el în 1923, visând cu timiditate un spațiu ocrotitor, atunci în "plimbări bolnave", "sfârșit", lamentându-se cu voce scăzută pe tema unei congenitale "tristeți" și "boli" care cere audiență și înțelegere. Noul portret e și el mereu în căutarea a "ceva bun", a unei legături sufletești, a tandreții și a iubirii. Un mic rezumat al acestei căutări îl avem în versurile următoare: "îți caut sub piele între jumătățile
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]