3,977 matches
-
întotdeauna un proces activ. Mușchii inspiratori sunt cei care expandează cutia toracică față de poziția de echilibru mecanic, după cum urmează. Se poate spune că cel mai important mușchi inspirator este diafragmul. Paralizia selectivă a mușchilor intercostali prin transecția măduvei în regiunile cervicale inferioare nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele nervoase provin din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele nervoase provin din măduva cervicală, C3 - C4). In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar în cursul inspirului sau a expirului forțat excursia diafragmului poate ajunge la 10 cm. Când diafragmul se contractă el își micșorează curbura (în plam
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
datorită vitezei crescute de curgere a sângelui care însoțește această situație. 12.5. Controlul nervos al activității miocardului Urmare a dezvoltării embrionare, nodulul sinoatrial este inervat de vagul drept, iar nodul atrioventricular de vagul stâng. Inervația simpatică provine din ganglionii cervicali, prin nervii cardiaci. In condiții bazale există un oarecare tonus de stimulare smpatică a inimii și o puternică inhibiție vagală, astfel că întreruperea influenței vagale duce la creșterea frecvenței cardiace la 150 bătăi pe minut, în comparație cu frecvența de 100 bătăi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP, VIP). Lichidul cefalorahidian are o compoziție similară cu lichidul extracelular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
întotdeauna un proces activ. Mușchii inspiratori sunt cei care expandează cutia toracică față de poziția de echilibru mecanic, după cum urmează. Se poate spune că cel mai important mușchi inspirator este diafragmul. Paralizia selectivă a mușchilor intercostali prin transecția măduvei în regiunile cervicale inferioare nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele nervoase provin din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele nervoase provin din măduva cervicală, C3 - C4). In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar în cursul inspirului sau a expirului forțat excursia diafragmului poate ajunge la 10 cm. Când diafragmul se contractă el își micșorează curbura (în plam
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
efort, 69% leziuni coronariene semnificative în cursul scintigrafiei cu taliu dipiridamol 13 și de 90% dacă era utilizată explorarea angiografică iar asocierea cu afecțiuni cerebro vasculare a fost evidențiată anamnestic în 4% din cazuri, prin prezența de sufluri pe arterele cervicale în 45% din cazuri și prin studiu Doppler Duplex în 52% din cazuri. În 20% din cazuri sunt combinații de două din cele trei localizări importante ale aterosclerozei (coronare, artere cerebrale, artere periferice) iar în 5% din cazuri sunt interesate
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
procesului de creștere și osificare. Debutul precoce al vieții sexuale, sub 20 de ani, crește riscul pentru cancerul de col uterin de două ori, comparativ cu femeile la care debutul vieții sexuale are loc peste 20 de ani, deoarece epiteliul cervical este incomplet maturat și nepregătit, filogenetic, pentru o viață sexuală permanentă [5]. La sfârșitul anului 2005 colectasem date de la 1 859 de subiecți și am ajuns la câteva concluzii privind opinia subiecților despre vârsta potrivită pentru prima relație sexuală, concluzii
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
contracepție tradiționale. Cele mai puțin cunoscute metode au fost cele care rareori sunt disponibile. În eșantionul studiat, percepția cea mai ridicată asupra metodelor de contracepție a fost despre: prezervativ (92,69%), calendar (85,75%) și pilulele contraceptive (85,64%). Capișonul cervical și bureții vaginali sunt metodele de care au auzit cel mai puțin respondenții, respectiv 18,01% și 24,09% (Figura 33). Figura 33. Mijloacele de contracepție de care au auzit respondenții Atunci când se testează nivelul de cunoștințe despre fiecare metodă
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
respondenții Atunci când se testează nivelul de cunoștințe despre fiecare metodă sau procedură, deși ponderea scade, ordinea se menține: prezervativul (88,2%), calendarul (70,3%), și pilulele contraceptive (70,1%). De asemenea, se cunoaște mai puțin modul de utilizare a capișonului cervical și a bureților vaginali (Figura 34). Știți cum se utilizează? Figura 34. Mijloacele de contracepție pe care respondenții știu să le utilizeze Diferența dintre percepție și cunoștințe despre utilizare scade odată cu creșterea nivelului de instruire. Informațiile despre procurarea mijloacelor de
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
6 Coitul întrerupt (retragerea) Nu 63,3 Da 36,7 Prezervativul Nu 11,5 Da 88,5 Spermicidele Nu 76,7 Da 23,3 Bureții vaginali Nu 82,8 Da 17,2 Diafragmul Nu 65,8 Da 34,2 Capișonul cervical Nu 86,6 Da 13,4 Dispozitivele intrauterine (sterilet) Nu 46,4 Da 53,6 Pilulele contraceptive Nu 25,5 Da 74,5 Contraceptivele injectabile Nu 65,2 Da 34,8 Contracepția de urgență (pilula de urgență) Nu 55,6
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
4 Calendarul 16,5 Coitul întrerupt 10,6 Dispozitivele intrauterine 5,1 Spermicidele 1,7 Contracepția de urgență 0,9 Contraceptivele injectabile 0,6 Diafragmul 0,4 Ligatura tubară 0,2 Temperatura bazală 0,1 Bureții vaginali 0,1 Capișonul cervical 0,0 Vasectomia 0,0 Total 100 Tabelul 52. Ponderea utilizării mijloacelor de contracepție în trecut și în prezent Se poate observa că pe primele trei locuri la utilizarea mijloacelor de contracepție în trecut și prezent se situează prezervativul, pilulele
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
întrerupt 3,8 9,5 6,6 Spermicidele 0,9 1.1 1 Prezervativul 34,6 11,5 23 Temperatura bazală 2 0.1 1 Bureții vaginali 0,1 0 0.05 Diafragmul 0,1 0,3 0,2 Capișonul cervical 0,1 0 0,05 Dispozitivele intrauterine 3,2 1,8 2,5 Pilulele contraceptive 13,3 11,0 12 Contraceptivele injectabile 0,3 0,4 0,35 Contracepția de urgență 0,1 0,8 0,4 Ligatura tubară 0
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
3,4 Spermicidele 0,9 0,4 0,6 Prezervativul 26,2 6,7 16,4 Temperatura bazală 0,1 0,1 0,1 Bureții vaginali 0,1 0,1 0,1 Diafragmul 0,2 0,2 0,2 Capișonul cervical 0 0 0 Dispozitivele intrauterine 4,2 0,5 2,3 Pilulele contraceptive 11,8 6,6 9,2 Contraceptivele injectabile 0,2 0,3 0,25 Contracepția de urgență 0,2 0,7 0,5 Ligatura tubară 0,2
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
un consult ginecologic cele mai multe sunt cu vârsta între 15-24 de ani, aflate la debutul vieții sexuale. Testul citologic Babeș-Papanicolau (PAP) Carcinomul invaziv al colulului este precedat de boala preinvazivă ce poate fi decelată prin frotiul PAP. Riscul mortalității prin cancer cervical la populația neexaminată poate fi de 10 ori mai mare. Screening-ul trebuie început la debutul vieții sexuale sau la 18 ani, iar femeile cu risc crescut trebuie examinate o dată pe an. Procentul de vindecare în stadiul I ajunge la 85
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
eficacitatea vaccinului împotriva cancerului de col uterin a fost de 100%. Vaccinul nu este activ împotriva tuturor tulpinilor oncogene, așa că vaccinarea trebuie combinată cu efectuarea regulată a testului Papanicolau (PAP) ca metodă de screening a leziunilor pre-canceroase. Vaccinul previne cancerul cervical, leziunile vulvare și vaginale precanceroase cum ar fi verucile genitale provocate de anumite papiloma virusuri (HVP) [7]. Vaccinarea se recomandă fetelor înainte de începerea vieții sexuale, la 11-12 ani, dar și persoanelor active sexual cu vârste de până la 26 de ani
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în Gerontology Today, coord. Francisc Schneider, Delia Podea, Pavel Nanu, The International conference in gerontology, 15-16 septembrie 2006, Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiș" Arad, România, București, editura Viața Medicală Românească, 2007, pp.137-143. 4. Rada Cornelia, Prejbeanu Ileana, Hudiță Decebal, Cervical cancer: A public health issue in Romania, the 135th Annual Meeting & Exposition (3-7 noiembrie 2007), American Conference on Public Health, Washington, DC, abstract 159023 și poster. 5. Stănculeanu D. L., Totul despre cancerul mamar, Liga Română de Cancer, București 2004, p.
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
contracepție tradiționale. Cele mai puțin cunoscute metode au fost cele care rareori sunt disponibile. În eșantionul studiat, percepția cea mai ridicată asupra metodelor de contracepție a fost despre: prezervativ (92,69%), calendar (85,75%) și pilulele contraceptive (85,64%). Capișonul cervical și bureții vaginali sunt metodele de care au auzit cel mai puțin respondenții, respectiv 18,01% și 24,09%. Atunci când se testează nivelul de cunoștințe despre fiecare metodă sau procedură, deși ponderea scade, ordinea se menține. De asemenea, se cunoaște
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au auzit cel mai puțin respondenții, respectiv 18,01% și 24,09%. Atunci când se testează nivelul de cunoștințe despre fiecare metodă sau procedură, deși ponderea scade, ordinea se menține. De asemenea, se cunoaște mai puțin modul de utilizare a capișonului cervical și a bureților vaginali. Diferența dintre percepție și cunoștințele despre utilizare scade odată cu creșterea nivelului de instruire. Informațiile despre procurarea mijloacelor de contracepție respectă aceleași proporții ca la itemul referitor la cunoașterea utilizării acestor mijloace. În comparație cu alte studii anterioare, au
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Human Diversity and Biocultural Researches, selected papers of the 15th Congress of European Anthropological Association, Éva B. Bodzsár și Annamária Zsákai (ed.), Humanbiologia Budapestinensis 30, Budapesta, Plantin Publ.&Press Ltd, 2007, pp. 213-221. 63. Rada Cornelia, Prejbeanu Ileana, Hudiță Decebal, Cervical cancer: A public health issue in Romania, the 135th Annual Meeting & Exposition (3-7 noiembrie 2007), American Conference on Public Health, Washington, DC, abstract 159023 și poster. 64. Rada Cornelia, Tarcea Monica, Albu Adriana, "Evaluarea comportamentului sexual cu risc la un
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
fixa poziția corectă a capului, umerilor, trunchiului și picioarelor în diferite atitudini pe care le luăm când executăm mișcări sau poziții din gimnastică. Pentru aceasta, în lecțiile de gimnastică trebuie să dezvoltăm la elevi musculatura dorsală a trunchiului, mușchii regiunii cervicale, ai centurii scapulare, ai abdomenului și ai picioarelor. Ținuta nu este înnăscută; ea se formează atât în timpul creșterii și dezvoltării, cât și în perioada de școlarizare, prin practicarea exercițiilor fizice. Ținuta corectă nu este legată numai de o înfățișare exterioară
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
în funcție de mărimea și greutatea aparatului; Ridicarea și transportarea partenerului se poate realiza de către o persoană, două sau în grup; transportul de către o singură persoană se poate face călare pe spate, călare pe umeri, în brațe, culcat pe spate, în regiunea cervicală etc.; transportul în doi sau în grup: pe scăunel, targă, transportul în culcat pe brațe etc.; transportul în grup se poate face pe brațele a trei, patru persoane sau când se efectuează sub formă de joc: “carul roman”, “roaba lungă
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
valori medii de 143 N. Conturarea favorabilă a țesuturilor moi periimplantare de-a lungul întregului câmp edentat poate fi o sarcină dificil de realizat în cazul RPF cu sprijin implantar. În special în cazul crestelor deficitare există riscul apariției ambrazurilor cervicale întunecate și a efectului de dinte alungit. În aceste situații, din considerente estetice, este de preferat o supraprotezare, al cărei versant vestibular înlătură inconvenientele amintite și oferă sprijin adecvat pentru părțile moi (fig 1.46) (22). S-a constatat că
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]