1,453 matches
-
a avut mare grijă de înzestrarea mănăstirii. Chiar din timpul când - după cum el însuși spune - „Noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit... ș-am început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta mănăstire Cetățuie”. Apoi la 24 august 1670 (7178) Duca Vodă cel Bătrân - cum i-a spus posteritatea - a hotărât ca „cei doisprădzece... poslușnici... toți să fie pe sama mănăstiri Hlincei... iar ceilalți oameni câți mai sânt acolo în sat v-am dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spus posteritatea - a hotărât ca „cei doisprădzece... poslușnici... toți să fie pe sama mănăstiri Hlincei... iar ceilalți oameni câți mai sânt acolo în sat v-am dat... să fiți sub ascultarea rugătorilor noștri... de la svânta mănăstire a domniei mele de la Cetățuie”. Are grijă să-i scutească de celelalte dări, afară de bir. Aș vrea să spun că previziunile sultanului Mahomed al IV-lea, făcute cu ocazia vizitei la Cetățuia, s-au adeverit, dar... în parte. Asta o aflăm din cele spuse de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să fiți sub ascultarea rugătorilor noștri... de la svânta mănăstire a domniei mele de la Cetățuie”. Are grijă să-i scutească de celelalte dări, afară de bir. Aș vrea să spun că previziunile sultanului Mahomed al IV-lea, făcute cu ocazia vizitei la Cetățuia, s-au adeverit, dar... în parte. Asta o aflăm din cele spuse de Grigorie Ghica voievod la 20 martie 1739 (7247), când, scutind de anumite dări mănăstirea Cetățuia arată: „Din starea locului unde este zidită această zvântă mănăstire... ponorându-să dealul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că previziunile sultanului Mahomed al IV-lea, făcute cu ocazia vizitei la Cetățuia, s-au adeverit, dar... în parte. Asta o aflăm din cele spuse de Grigorie Ghica voievod la 20 martie 1739 (7247), când, scutind de anumite dări mănăstirea Cetățuia arată: „Din starea locului unde este zidită această zvântă mănăstire... ponorându-să dealul, au cădzut de câtăva vremi zidiul... ci peste puțină vreme s-ar fi primejduit și singură beserica”. După ce enumeră scutirile și veniturile acordate mănăstirii, încheie: „Deci,... toate aceste
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aș ruga să-mi ierți această curiozitate, dar prea mă înghesuia... Acum să trecem la treburi mai de folos. Aș spune întâi că pe când încă nu era sfârșită biserica, adică la 6 august 1671 (7179), vodă, printr-un uric, dăruiește Cetățuii „Valea Rușilor și a Holbocăi, cu loc de țarină și de fânațe, să fie de odaie sfintei mănăstiri”. Am însă o nedumerire. Care-i nedumerirea? Ce vrea să însemne spusa din uric: „să fie de odaie sfintei mănăstiri:? Întâi imaginează
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fost clucer, și a soției sale. Este vorba de seliștea Dăieni pe Prut, care înainte a fost ascultătoare de „morile gospod de Iași”. Și vodă parcă ar fi fost în concurență cu timpul, încât la 12 noiembrie 1671 (7180) dăruiește Cetățuii moșia Valea Cozmoaiei. Alt loc binecuvântat de Dumnezeu. Iaca încă o noutate, fiule. Mănăstirea Cetățuia era închinată „la sveta... besăreca... în Ierusalim, unde iaste Îngroparea Domnului Dumnedzău și Mântuitorul nostru Iisus Hristos”. Apoi că la 31 martie 1680 (7188) Gheorghe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a fost ascultătoare de „morile gospod de Iași”. Și vodă parcă ar fi fost în concurență cu timpul, încât la 12 noiembrie 1671 (7180) dăruiește Cetățuii moșia Valea Cozmoaiei. Alt loc binecuvântat de Dumnezeu. Iaca încă o noutate, fiule. Mănăstirea Cetățuia era închinată „la sveta... besăreca... în Ierusalim, unde iaste Îngroparea Domnului Dumnedzău și Mântuitorul nostru Iisus Hristos”. Apoi că la 31 martie 1680 (7188) Gheorghe Duca voievod a dăruit Cetățuii „un loc de moară ce iaste în șes, lângă grădina
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
loc binecuvântat de Dumnezeu. Iaca încă o noutate, fiule. Mănăstirea Cetățuia era închinată „la sveta... besăreca... în Ierusalim, unde iaste Îngroparea Domnului Dumnedzău și Mântuitorul nostru Iisus Hristos”. Apoi că la 31 martie 1680 (7188) Gheorghe Duca voievod a dăruit Cetățuii „un loc de moară ce iaste în șes, lângă grădina domnească a răposatului Vasilie vodă (Lupu), în pârâul Bârnovii”. Închinarea mănăstirilor moldovenești către Muntele Athos sau către Ierusalim era un lucru obișnuit, dar se mai puteau închina și către mănăstiri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sau către Ierusalim era un lucru obișnuit, dar se mai puteau închina și către mănăstiri autohtone. Așa a făcut Constantin Duca voievod la 11 aprilie 1694 cu mănăstirea Hlincea, pe care o ia de la mănăstirea Galata și o închină mănăstirii Cetățuia. Vodă a socotit că astfel întărește mănăstirea Cetățuia, ctitorie a tătâne-său. Tot Constantin Duca voievod dăruiește în 1703 mănăstirii Cetățuia „un vad de moară din jos de Balica”. Asta ar însemna la sud de mănăstirea Frumoasa. Dacă îți mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
se mai puteau închina și către mănăstiri autohtone. Așa a făcut Constantin Duca voievod la 11 aprilie 1694 cu mănăstirea Hlincea, pe care o ia de la mănăstirea Galata și o închină mănăstirii Cetățuia. Vodă a socotit că astfel întărește mănăstirea Cetățuia, ctitorie a tătâne-său. Tot Constantin Duca voievod dăruiește în 1703 mănăstirii Cetățuia „un vad de moară din jos de Balica”. Asta ar însemna la sud de mănăstirea Frumoasa. Dacă îți mai amintești, am mai vorbit noi despre unii care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
voievod la 11 aprilie 1694 cu mănăstirea Hlincea, pe care o ia de la mănăstirea Galata și o închină mănăstirii Cetățuia. Vodă a socotit că astfel întărește mănăstirea Cetățuia, ctitorie a tătâne-său. Tot Constantin Duca voievod dăruiește în 1703 mănăstirii Cetățuia „un vad de moară din jos de Balica”. Asta ar însemna la sud de mănăstirea Frumoasa. Dacă îți mai amintești, am mai vorbit noi despre unii care s-au călugărit târziu, după ce au avut familie și copii. Așa s-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
noi despre unii care s-au călugărit târziu, după ce au avut familie și copii. Așa s-a întâmplat și cu cel care în mirenie s-a numit Necula grecul, iar în mănăstire Neofit. Feciorul lui, pe nume Mihalache, dăruiește mănăstirii Cetățuia, la 26 februarie 1720 (7228), „două pogoane de vie lucrată, și cu un șopron ce iaste în mijlocul vii și cu cinci căzi gata”. Mi-am adus aminte de porunca lui Costandin Mihail Cehan Racoviță, dată la 5 decembrie 1751 (7260
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lui Costandin Mihail Cehan Racoviță, dată la 5 decembrie 1751 (7260), vornicului de poartă Tănasă Meleghe și uricarului Simion Cheșco, în care spune: „Vă facem știre că... au datu jalobă rugătoarele noastri... di la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul de Cetățuia... dzicând... că egumenul di Cetățuia trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apucă di dijmuiești di pe locul Socolii în tărie lui... Au mai adus hotarnici și pe unde arată oamenii semnele hotarălor, dară igumenul de Cetățuie ocărăști
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dată la 5 decembrie 1751 (7260), vornicului de poartă Tănasă Meleghe și uricarului Simion Cheșco, în care spune: „Vă facem știre că... au datu jalobă rugătoarele noastri... di la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul de Cetățuia... dzicând... că egumenul di Cetățuia trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apucă di dijmuiești di pe locul Socolii în tărie lui... Au mai adus hotarnici și pe unde arată oamenii semnele hotarălor, dară igumenul de Cetățuie ocărăști pe martori și sare să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de Cetățuia... dzicând... că egumenul di Cetățuia trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apucă di dijmuiești di pe locul Socolii în tărie lui... Au mai adus hotarnici și pe unde arată oamenii semnele hotarălor, dară igumenul de Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată”. N-ai spus însă că bietele călugărițe „au și scrisori în semne, hotarnică, dară egumenul di Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresoară moșie”. Frumos-îi, părinte, din partea unei fețe bisericești. Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lui... Au mai adus hotarnici și pe unde arată oamenii semnele hotarălor, dară igumenul de Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată”. N-ai spus însă că bietele călugărițe „au și scrisori în semne, hotarnică, dară egumenul di Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresoară moșie”. Frumos-îi, părinte, din partea unei fețe bisericești. Și mai mult din partea unui egumen să se zborșască la bieții oameni, care nu făceau altceva decât să spună adevărul? Călugărul așteaptă parcă să i se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să-ți dau dreptate și... nu am încotro. Acum însă o fi adevărat, n-o fi adevărat, dar Dumnezeu a orânduit în așa fel lucrurile încât cinstea - dacă o pot numi așa - de a vorbi de ultima danie către mănăstirea Cetățuia să-mi revină mie. Întâi aș vrea să spun că această danie este ultima cunoscută de noi, fiindcă or fi fost și altele, pe care nu le știm. Este vorba de un loc de casă din Târgul de Sus, dăruit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să-mi revină mie. Întâi aș vrea să spun că această danie este ultima cunoscută de noi, fiindcă or fi fost și altele, pe care nu le știm. Este vorba de un loc de casă din Târgul de Sus, dăruit Cetățuii de călugărița Casiiana Poroșchioaia la 23 aprilie 1771. Am băgat de seamă, părinte, că printre cei ce fac danii către mănăstiri se găsesc și călugări. De unde până unde au ei bunuri pe care să le dăruiască mănăstirilor? Nu este chiar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de fapt mă aflu în crivatul în care m-am culcat aseară și că obiectele din jur sunt cele din cămăruța în care sunt găzduit de călugăr. Privesc insistent la bătrân și pricep că de fapt discuțiile privitoare la mănăstirea Cetățuia le-am purtat în vis... Ce s-a întâmplat, dragule, de ai devenit atât de neliniștit acum în zori? I-am povestit totul bob numărat. Bătrânul mă asculta dând din cap a aprobare. Dacă n-aș ști că tot ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cele dintâi trei, carele la anul 1783, sub Alexandru Mavrocordat, din toată curtea domnească nu lăsă piatră peste piatră. Domnul se mută atunci în casele Mitropoliei, care și ele fură prefăcute în cenușă; Mavrocordat, urmat de pojar, se trase în cetățuia Galata, dar și de acolo fu iarăși silit a ieși prin un foc ce izbucni în mănăstire; și urmat de numele Pârlea Vodă, cu care îl porecli norodul, el se așeză în casele hatmanului Costachi Ghica, astăzi ale hatmanului Alecu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
țării. Ei au zis lui David: "Să nu intri aici, căci și orbii și ologii ți se vor împotrivi!" Prin aceasta voiau să spună că David nu va intra cu nici un chip aici. 7. Dar David a pus mîna pe cetățuia Sionului: aceasta este cetatea lui David. 8. David zisese în ziua aceea: " Oricine va bate pe Iebusiți, să arunce în canal pe șchiopii și pe orbii aceia care sunt vrăjmașii lui David." De aceea se zice: "Orbul și șchiopul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
aceea: " Oricine va bate pe Iebusiți, să arunce în canal pe șchiopii și pe orbii aceia care sunt vrăjmașii lui David." De aceea se zice: "Orbul și șchiopul să nu intre în casa Domnului." 9. David s-a așezat în cetățuie, pe care a numit-o cetatea lui David. A făcut întărituri de jur împrejur, în afară și înăuntrul lui Milo (Cetățuie). 10. David ajungea tot mai mare, și Domnul, Dumnezeul oștirilor, era cu el. 11. Hiram, împăratul Tirului, a trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
De aceea se zice: "Orbul și șchiopul să nu intre în casa Domnului." 9. David s-a așezat în cetățuie, pe care a numit-o cetatea lui David. A făcut întărituri de jur împrejur, în afară și înăuntrul lui Milo (Cetățuie). 10. David ajungea tot mai mare, și Domnul, Dumnezeul oștirilor, era cu el. 11. Hiram, împăratul Tirului, a trimis soli lui David, și lemn de cedru și tîmplari și cioplitori de piatră, care au zidit o casă lui David. 12
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
Ibhar, Elișua, Nefeg, Iafia, 16. Elișama, Eliada, și Elifelet. 17. Filistenii au aflat că David fusese uns împărat peste Israel, și s-au suit toți să-l caute. David, căruia i s-a dat de știre, s-a coborît în cetățuie. 18. Filistenii au venit, și s-au răspîndit în valea Refaim. 19. David a întrebat pe Domnul: "Să mă sui împotriva Filistenilor? Îi vei da în mîinile mele?" Și Domnul a zis lui David: "Suie-te, căci voi da pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
lui David și de mîna slujitorilor lui. $22 1. David a îndreptat către Domnul cuvintele acestei cîntări, după ce Domnul l-a izbăvit din mîna tuturor vrăjmașilor lui și din mîna lui Saul. 2. El a zis: "Domnul este stînca mea, cetățuia mea, Izbăvitorul meu. 3. Dumnezeu este stînca mea, la care găsesc un adăpost, scutul meu și puterea care mă mîntuiește, turnul meu cel înalt și scăparea mea. Mîntuitorule! Tu mă scapi de silnicie. 4. Eu chem pe Domnul cel vrednic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]